1,473 matches
-
paginile acestei publicații efemere. Având în jur de douăzeci de ani, tinerii mai publicaseră, deja, și în alte reviste, iar I. Negoițescu, precoce artistic, va debuta editorial în 1941 cu volumul Povestea tristă a lui Ramon Ocg. La acest moment, magistrul incontestabil al grupului este Lucian Blaga, nu doar profesorul iubit, ci și exponent, prin opera artistică și filosofică, al specificului național. Un alt model este Octavian Goga, ce dă numele unui cerc literar studențesc înființat în ianuarie 1942, cu „material
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
trăia deja declinul și începuse să echivaleze cu conservatorismul): într-un salon drapat în catifea roșie, ornat cu obiecte de artă, la lumina lumânărilor și în fum de țigară, zece fotolii aliniate în dreptul unui tron așteaptă „societatea secretă” a poeților; magistrul își recită poemele așezat pe tron, apoi le cedează locul celorlalți, inclusiv debutanților, pentru a-și citi producțiile; la sfârșit, aceștia primesc laude nemăsurate și, adesea, pietre prețioase false, pe care amfitrionul le oferă în semn de admirație. Pe lângă c
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
universalitate” (cunoștințe universale). De fapt, în Evul Mediu „universitas” însemna „asociere” și se referea la diferite grupuri profesionale, care puteau fi pictori, dulgheri, arhitecți etc. În cazul nostru, era vorba de asocierea printr-un interes comun a studenților și a magiștrilor (profesorilor - termenii nu sunt identici, dar sunt apropiați). Pentru ca o „Universitate” să aibă acest statut, ea trebuia să cuprindă cel puțin două facultăți, una de „arte liberale” (pictură, arhitectură etc.) și alta de „arte superioare” (teologie, medicină și drept). Există
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
medical era împărțit între spital și bibliotecă, existând un curriculum precis, prescris de profesor. În nici o altă universitate medievală nu a existat o atât de strânsă legătură între teorie (cursuri) și practică (spital). La absolvirea Școlii, elevul primea titlul de „magistru”, care conferea absolventului un mare prestigiu. În secolul XIII, împăratul Frederic al II-lea (1212-1250), rege, apoi împărat romano-german și rege al Siciliei, revigorează Școala medicală din Salerno (extinsă apoi cu Universitatea din Napoli, fondată în 1224). Frederic II a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ai Școlii medicale trebuiau dedicați „științei logicii”, întrucât, spune el, „Nimeni nu poate cunoaște știința medicală dacă nu cunoaște înainte ceva din știința logicii”. În anul 1240, Școala din Salerno a fost desemnată ca singura împuternicită să acorde „diploma” de magistru, titlu care nu putea fi primit decât după cinci ani de studiu și un an de practică sub controlul unui profesor. Valoarea atestată a absolvenților acestei școli l-a făcut pe Ladislau al Ungariei să acorde, în 1413, privilegii particulare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și greacă, în limba latină. De altfel, în timpul său, au funcționat puternice centre de traducere și de transcriere a manuscriselor la Palermo, Napoli și Salerno. Din lumea arabă, Frederic II a deprins bune obiceiuri de igienă (se îmbăia zilnic), iar magistrul curții sale, Theodoros, i-a scris un tratat de igienă și altul de alimentație. Întrucât împăratul avea tulburări de vedere, un alt medic, Zacharia, pe baza unor lucrări grecești, a scris un tratat de oftalmologie. Adam din Cremona a scris
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
termală, unde împăratul venea ades) a decis construirea unui spital pentru săraci, tot un reflex al tradiției arabe, preluat și de Imperiul Bizantin. O copie a Școlii salernitane s-a dovedit a fi (în spirit) Universitatea din Montpellier, fondată de magiștrii instruiți la Salerno, considerată autoritatea medicală supremă în Evul Mediu. (La Montpellier, însă, spiritul științific va fi bruiat de repetatele interferențe cu interesele Bisericii timpului, care în regatul francilor era destul de puternică.) Laicitatea Școlii medicale salernitane a făcut posibilă încadrarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Padova. Universitatea din Bologna Deși această Universitate a fost recunoscută oficial abia în 1231, existența ei este mult anterioară acestei date. Astfel, în 1155, când împăratul Frederic Barbarosa coboară în Italia, în apropierea orașului a fost întâmpinat de studenții și magiștrii din Bologna, care s-au plâns de numerose neajunsuri, dificultăți și vexațiuni la care erau supuși. Spirit cultivat, împăratul le-a emis un act prin care plasa studenții sub protecția imperială. „Acest act este un impresionant document, rarisim în genul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
-i provoca vreo daună...” „Dar dacă cineva ar voi să pornească o acțiune juridică împotriva vreunui om al școlii din vreo pricină oarecare, să le fie acordată oamenilor școlii posibilitatea de a alege să vină la judecată înaintea domnului sau magistrului lor, ori înaintea episcopului cetății, cărora le-am acordat pentru aceasta drept de judecată” (Fragment din actul promulgat în 1231). Universitatea din Bologna este importantă nu numai prin vechimea ei, dar și prin caracterul său laic, în care învățământul medical
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Padova, de exemplu, Pietro d’Albano (1250-1312) a fost socotit „eretic” pentru motivul că își baza expunerile sale pe datele lui Averroes și ale altor medici arabi. Universitatea din Padova Înființată în 1222, ea a apărut prin exodul studenților și magiștrilor de la Bologna, unde condițiile de învățământ și de trai deveniseră mai nefavorabile. Dezvoltarea fără precedent a acestei Universități s-a datorat independenței mari a Veneției (de care ținea Padova) față de Bisercă și, implicit, protecția față de Inchiziție. Curând Padova a depășit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ca odinioară. S-a înțeles, poate, că fiecare își are rolul său, iar teritoriul uneia nu are nimic în comun cu teritoriul celeilalte. Artizanul moral al Universității din Paris este considerat dascălul și filosoful Pierre Abélard (1079-1142), care a fost magistru laic al Școlii Catedralei Nôtre Dame. Totuși, primul nucleu al viitoarei universități pariziene va apărea după moartea sa, în 1170. În 1200, în urma unui incident între elevii școlii (universității) și un cârciumar, care a degenerat într-o adevărată bătaie, în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
din Oxford. În 1221 este atestată documentar „Universitas magistrorum et scholarum”, care în 1229 declară o grevă ca protest față de abuzurile poliției regale. Mulți studenți au părăsit Parisul pentru orașele Orléans, Toulouse sau Angers, unde condițiile pentru „universitari” (studenți și magiștri) erau mai bune. Greva ia sfârșit în 1231, când Universitatea a fost recunoscută de papa Grigorie IX. Drept de sigiliu, însă, nu va primi decât în 1246. Tutela Vaticanului asupra Universității din Paris (pe care o dorea ca centru european
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dorea ca centru european al studiului teologiei) s-a manifestat viguros chiar din 1215, când legatul papal a interzis orice lecturi și comentarii ale „Fizicii” și „Metafizicii” lui Aristotel. Opoziția față de deschiderea laică a rectorului Universității a fost exprimată de magiștrii dominicani și franciscani, devotați total papalității. Abia din 1318 ei vor accepta să se supună deciziilor rectorului („jurământul de ascultare sau de supunere”). Cât despre Facultatea de medicină din Paris, ea a fost înființată în 1253, având un statut elaborat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
prima universitate din Franța a fost cea înființată la Montpellier în 1180. Din punct de vedere oficial, însă, întemeierea ei a urmat edictului cardinalului de Fürstenberg din 17 aprilie 1220. Există numerose dovezi, însă, că, înaintea acestei date, sub influența magiștrilor din Salerno (care puteau călători pe mare fără mari dificultăți), la Montpellier apare o puternică școală medicală. De altfel, față de Universitatea din Paris, cu profil predominant teologic (major subordonată Vaticanului), Universitatea din Montpellier a fost cea mai medicală universitate dintre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
poate degenera patologic pe ruta sa viitoare. Elocvent în acest sens este acel pacient a lui Freud, care având parte de un scenariu similar celui descris mai sus, s-a îmbolnăvit de nevroză obsesională, amplu zugrăvită sub pana carismatică a magistrului vienez, în studiul său Omul cu șobolani (1994c). Incendiarul complex Oedip, cotat ca unul din pilonii de bază în susținerea edificiului freudian, continuă să focalizeze numeroase dileme și controverse. De pildă, se contestă de către promotorii culturalismului american, pe baza unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că introducerea dispozițiilor Regulamentului Organic a însemnat un mare progres în administrația locală. În toate orașele s-au organizat poliții puse sub ordinile unui slujitor numit Politmaistru, subordonat direct Ispravnicului de ținut. Partea gospodărească rămânea sub îngrijirea unui amploiat numit Magistrul orașului, care răspundea de întreaga gospodărire comunală. Erau prevăzute prin Regulament veniturile, strânse în folosul orașelor: a) taxe de 10% asupra averilor privilegiate; b) taxe pentru băuturile introduse în orașe; c) taxa din cărțile de joc. Orașele în care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
burghezomoșierești, Vasluiul reprezenta aproape o pată albă, fiind unul din acele târguri insignifiante, surprinse magistral în stagnarea și monotonia lor de către „Ceahlăul literaturii române", M. Sadoveanu care le considera ca locuri „unde nu se întâmplă nimic", folosea A. Zugravu spusele magistrului său. Și-și argumenta susținerile: „Vasluiul, ca și alte zeci de localități urbane, condamnate la o totală stare de subdezvoltare, deși nu-i lipseau nici resursele și nici forța de muncă, trăia în umbra străvechii și glorioasei sale istorii, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Dan Grigore și cuvintele sale despre muzică, despre artă, despre viață se mai pot defini printr-un superlativ: excelență. E o șansă uriașă de care nu ne dăm seama, poate, de a avea norocul să trăim acel secret: relația magistru discipol A.V. V-am ascultat de-a lungul timpului interpretând lucrări de Rahmaninov, Debussy, Ceaikovski, Mozart, și sunt curios ce lucrări, ce stiluri vi se potrivesc? Dan Grigore Nu pot să pun problema așa, cu toate că întrebarea e foarte bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la noi așa se procedează". "Dacă așa se procedează, și ai toată încrederea, nu mă pun în calea fericirii dumitale." Acesta este unul din marile pericole ale lumii actuale: s-a înlocuit ceva sacru, și anume, transferul de valori de la magistru la discipol, cu transportul de informații de la o persoană la alta. Așa percep eu lucrurile. Poate mă înșel. Să dea Dumnezeu să mă înșel. Asta se face așa, cealaltă se face așa, ai bibliografia cutare, studiază, examenul îl dăm pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un nărăvaș și subiectiv mesager al propriei formații poetice (care îi datorează, bineînțeles, foarte mult bătrânului pohet). Cărțile (sau cartea!) au fost date pe față: Salvarea speciei aparține mai mult Simonei Popescu decât lui Gellu Naum. A spus-o chiar magistrul și nimeni n-a știut-o, până acum! A fost, de la bun început, o critificțiune, un fel de roman cu pretext critic strunit să meargă în ritmul și după restricțiile unei lucrări cu pretenții științifice. Scăpată de corsetul unei teze
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
ține de cele ale optzecismului, "luînd-o de cu zori pe șleaul bătut de extaticii de dinainte și cultivînd și el, într-o descendență adesea marcată, sintaxa inflamată, gonflabilă și arborescentă". Un adevărat regal îl constituie textul intitulat Duelul sau gîlceava magistrului cu discipolul, închinat volumului Limitele puterii sau mituirea martorilor, scris la două mîini de către M. Ivănescu și regretatul Iustin Panța. Imaginea critică ia naștere din succesiunea unor secvențe epice, care mustesc de un haz derivat din ideea dedublării auctoriale - să
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
poet sibian și-a asumat condiția de discipol nu putea să nu ducă, în cele din urmă, la un atentat. Cu consimțămîntul maestrului, acest atentat e pus la cale în Limitele puterii sau mituirea martorilor (Ed. Litera, 1994), în care magistru și învățăcel trag, cînd pe rînd, cînd simultan, unul asupra altuia, salvele discursive fiind menite nu atît să-l doboare pe vreunul sau altul, cît să-l stimuleze". Întorcînd pe dos așteptările, criticul ne atrage atenția, fără a surîde, precum
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
codul cosmic care o informează. Dumitru Mureșan e un pitagorician ce vede în exultanța florală manifestul unei geometrii invelate, percepînd în pitorescul grădinii euritmia beatudinală a numerelor ca principii". Ca și, despre M. Ivănescu: Deși pare a fi cedat inițiativa, magistrul e, de fapt, cel care polifonizează discursul, insinuînd puncte de fugă, adăugînd registre deviante și mutînd linearitatea poemului într-o stare prismatică". Dar detentele pur contemplative sînt îndeajuns de rare la Al. Cistelecan, care nu se poate desprinde de maniera
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
nu afectează validitatea, însă timpul lipsit, dacă depășește 15 zile, trebuie suplinit. § 3. ( 648 § 3) Noviciatul nu se va extinde peste trei ani, rămânând neschimbat can. 461, § 2. Can. 458 - § 1. ???648 § 3) La formarea novicilor se va numi ca magistru, conform normei tipicului, un membru care se distinge prin prudență, caritate, pietate, știință și respectarea vieții monastice și are cel puțin zece ani de profesiune. § 2. Drepturile și obligațiile acestui magistru, mai ales în ceea ce privește modul de formare a novicilor și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]