KorAP: Find »[drukola/base=mamar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...169 >

4,219 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

după operația de by-pass aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne Standardul revascularizării chirurgicale a miocardului îl constituie folosirea arterei mamare interne stângi pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară în cazul în care aceasta are leziuni semnificative. Folosirea de rutină a arterei mamare interne a crescut de la 3% la începutul anilor 70 la circa 99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
artera descendentă anterioară în cazul în care aceasta are leziuni semnificative. Folosirea de rutină a arterei mamare interne a crescut de la 3% la începutul anilor 70 la circa 99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană și față de care se raportează performanțele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană și față de care se raportează performanțele tuturor celorlalte grefoane îl constituie rezistența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unanim acceptată se consideră că aceasta s-ar datora vascularizării prin vasa vasorum, drenajului limfatic perivascular, membranei elastice interne bine dezvoltate, numărului redus de celule musculare netede de la nivelul mediei, diferențelor din structura biochimică. Patența pe termen lung a arterei mamare interne anastomozată la artera descendentă anterioară se corelează cu evoluția excelentă postoperatorie a bolnavilor în rândul cărora rata decesului este cu mult redusă comparativ cu cei la care s-a folosit pentru graftarea arterei descendente anterioare vena safenă internă. Numărul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deficiențe de tehnică (persistența unui flap de intimă distal de locul endarteriectomiei) se poate ușor anticipa o patență redusă a graftului anastomozat la acest nivel asociată cu riscul crescut de apariție a unui infarct miocardic în teritoriul respectiv. Anastomozarea arterei mamare interne la o zonă endarteriectomizată din artera descendentă anterioară poate pune probleme tehnice dificile. ̨ n general, se acceptă că lungimea anastomozei directe între artera mamară internă și artera descendentă anterioară poate fi de circa 1 centimetru. Dacă a fost

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu riscul crescut de apariție a unui infarct miocardic în teritoriul respectiv. Anastomozarea arterei mamare interne la o zonă endarteriectomizată din artera descendentă anterioară poate pune probleme tehnice dificile. ̨ n general, se acceptă că lungimea anastomozei directe între artera mamară internă și artera descendentă anterioară poate fi de circa 1 centimetru. Dacă a fost necesară efectuarea unei arteriotomii mai mari de 1 centimetru pentru realizarea endarteriectomiei, atunci este utilă folosirea unui petec venos prin intermediul căruia să se realizeze anastomoza cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și artera descendentă anterioară poate fi de circa 1 centimetru. Dacă a fost necesară efectuarea unei arteriotomii mai mari de 1 centimetru pentru realizarea endarteriectomiei, atunci este utilă folosirea unui petec venos prin intermediul căruia să se realizeze anastomoza cu artera mamară internă. Fluxul pe care trebuie să-l aibă sângele prin artera mamară internă în cazul folosirii ei în acest montaj este de circa 200 ml/minut. În caz contrar, rezultatul se dovedește a fi necorespunzător (55). În general este bine

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fost necesară efectuarea unei arteriotomii mai mari de 1 centimetru pentru realizarea endarteriectomiei, atunci este utilă folosirea unui petec venos prin intermediul căruia să se realizeze anastomoza cu artera mamară internă. Fluxul pe care trebuie să-l aibă sângele prin artera mamară internă în cazul folosirii ei în acest montaj este de circa 200 ml/minut. În caz contrar, rezultatul se dovedește a fi necorespunzător (55). În general este bine ca anastomozele distale să se realizeze pe o zonă indemnă a peretelui

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Principiul pe care se bazează constă în determinarea cu ajutorul unor sisteme de detecție în infraroșu a gradientului termic care apărea între miocard și grefonul venos prin injectarea soluției cardioplegice reci în capătul proximal al acestuia sau între miocard și artera mamară internă ca urmare a sângelui cald care circulă prin aceasta. Imaginile termice astfel obținute sunt folosite la evaluarea patenței anastomozelor și a anatomiei grafturilor. Această metodă neinvazivă, ce nu utilizează substanța de contrast și nu interferează cu procedura chirurgicală, pare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mare măsură la morbiditatea postoperatorie, iar în cazul bolnavilor cu risc crescut stă de multe ori la baza evoluției nefavorabile încheiată cu deces (102). În aproximativ două treimi din cazuri se identifică o sursă chirurgicală de sângerare: ramuri ale arterei mamare, arterei gastroepiploice, venei safene, anastomozele distale sau proximale, locurile de canulare, locul de inserție al firelor de pacemaker, timusul, patul arterei mamare etc. Sângerările de cauză nechirurgicală pot fi împărțite generic ca fiind legate de heparină (103), de trombocite (104

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deces (102). În aproximativ două treimi din cazuri se identifică o sursă chirurgicală de sângerare: ramuri ale arterei mamare, arterei gastroepiploice, venei safene, anastomozele distale sau proximale, locurile de canulare, locul de inserție al firelor de pacemaker, timusul, patul arterei mamare etc. Sângerările de cauză nechirurgicală pot fi împărțite generic ca fiind legate de heparină (103), de trombocite (104), de fibrinoliză (105), de deficitul proteinelor solubile implicate în coagulare (106). Factori de risc procedurali pentru reapariția anginei după BAC Reapariția anginei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
din nou perturbat. Pe lângă factorii dependenți de pacient (distribuția leziunilor coronariene, agresivitatea procesului aterosclerotic, disfuncția ventriculului stâng, hipertensiunea arterială, dislipidemia etc.), o serie de factori procedurali se pare că măresc riscul de reapariție a anginei după by-pass-ul aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne În absența unor deficiențe de ordin tehnic, patența pe termen lung a grefoanelor depinde pe lângă o serie de alți factori și de natura acestora. Experiența dobândită până în prezent arată superioritatea grefoanelor arteriale comparativ cu cele venoase (107). Rezistența la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tehnic, patența pe termen lung a grefoanelor depinde pe lângă o serie de alți factori și de natura acestora. Experiența dobândită până în prezent arată superioritatea grefoanelor arteriale comparativ cu cele venoase (107). Rezistența la ateroscleroză este evidentă în special pentru artera mamară internă ale cărei celule endoteliale o protejează de invazia lipidică. Este motivul pentru care leziunile degenerative ateromatoase care să conducă la stenoza sau ocluzia grefonului sunt practic absente. Nu același lucru se poate spune despre grefoanele venoase a căror patență

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de invazia lipidică. Este motivul pentru care leziunile degenerative ateromatoase care să conducă la stenoza sau ocluzia grefonului sunt practic absente. Nu același lucru se poate spune despre grefoanele venoase a căror patență este cu mult sub cea a arterei mamare. Aceasta este cauzată de susceptibilitatea particulară pe care grefonul venos o are într-un mediu lipidic advers, eventual asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați, dislipidemia și hipertensiunea arterială, contribuie în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
an, 96% la 5 ani, 85% la 10 ani ș108ț). O serie de factori procedurali pot crește însă incidența acestui eveniment nefavorabil. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică chirurgicală (chirurgul), utilizarea grafturilor secvențiale, nefolosirea arterei mamare interne. Factori de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tehnică chirurgicală (chirurgul), utilizarea grafturilor secvențiale, nefolosirea arterei mamare interne. Factori de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala cauză a reintervențiilor mai comună chiar decât progresiunea leziunilor de la nivelul arterelor coronare (109, 110). Nefolosirea arterei mamare interne pentru anastomoza pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala cauză a reintervențiilor mai comună chiar decât progresiunea leziunilor de la nivelul arterelor coronare (109, 110). Nefolosirea arterei mamare interne pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară este un factor de risc pentru reintervenție deoarece patența venei safene folosită pentru graftarea LAD este mai mică. Astfel, cu cât este mai frecvent folosită, artera mamară internă pare să reducă incidența reintervenției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
arterelor coronare (109, 110). Nefolosirea arterei mamare interne pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară este un factor de risc pentru reintervenție deoarece patența venei safene folosită pentru graftarea LAD este mai mică. Astfel, cu cât este mai frecvent folosită, artera mamară internă pare să reducă incidența reintervenției și să prelungească intervalul de timp scurs între prima și a doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică în urgență, la pacienții cu funcție ventriculară alterată, precum și la cei în vârstă, cei mai mulți dintre aceștia sunt însă de părere că folosirea venei safene interne trebuie să fie acompaniată de utilizarea arterei mamare interne din cauza problemelor pe care le ridică patența pe termen scurt și lung a grafturilor venoase. Acestea sunt generate în parte de prezența flebosclerozei și a hipertrofiei musculaturii parietale în special în decadele a șasea și a șaptea de viață

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de ore au tendința să strângă piciorul deasupra inciziei favorizând astfel edemul (10). 8. Atunci când resursele existente permit, recoltarea venei safene prin metoda endoscopică înlătură în mare măsură durerea și se asociază cu o scădere semnificativă a complicațiilor (11). Artera mamară internă Modul în care se realizează recoltarea arterei mamare interne are o importanță deosebită în asigurarea unei patențe îndelungate a graftului. Endoteliul vascular este extrem de sensibil la agresiunea mecanică și termică din timpul recoltării, motiv pentru care cei mai mulți autori recomandă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
favorizând astfel edemul (10). 8. Atunci când resursele existente permit, recoltarea venei safene prin metoda endoscopică înlătură în mare măsură durerea și se asociază cu o scădere semnificativă a complicațiilor (11). Artera mamară internă Modul în care se realizează recoltarea arterei mamare interne are o importanță deosebită în asigurarea unei patențe îndelungate a graftului. Endoteliul vascular este extrem de sensibil la agresiunea mecanică și termică din timpul recoltării, motiv pentru care cei mai mulți autori recomandă folosirea tehnicii no touch. Aplicarea unui clip pe un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
că tehnica folosită la prepararea AMI este adecvată dacă pediculul vascular are o lungime suficientă pentru a se evita întinderea sau torsiunea acestuia, disecția a urmărit îndeaproape evitarea traumatismelor de orice fel asupra peretelui vascular, iar fluxul sanguin prin artera mamară după recoltare este adecvat încă de la început. Complicațiile ce pot fi atribuite folosirii AMI în revascularizarea miocardului includ: 1. Infecția plăgii sternale (12), în special când au fost folosite ambele AMI, iar pacienții sunt obezi și/sau diabetici; 2. Incidența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere mamare interne, durata și complexitatea intervenției chirurgicale și prezența diabetului zaharat. Obezitatea pare să se coreleze strâns cu mediastinita după operația de by-pass aortocoronarian (19, 20, 21). Mecanismul prin care obezitatea conduce la acest tip de complicație nu este pe deplin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prelungită a by-pass-ului cardiopulmonar, sângerarea și necesitatea pentru transfuzii. Volumul mare de sânge transfuzat se corelează cu un risc crescut pentru infecțiile bacteriene și virale, creșterea duratei de spitalizare și mortalitate (26, 27). Opiniile legate de asocierea utilizării ambelor artere mamare pentru revascularizarea miocardică și apariția mediastinitei rămân împărțite, existând studii care evidențiează acest lucru (21, 28), precum și dovezi care susțin contrariul (20). Predispoziția la devascularizarea sternului indusă de folosirea ambelor artere mamare poate favoriza dezvoltarea mediastinitei în special când se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]