1,516 matches
-
urmărirea penală pe 23 ianuarie 2006. La 19 ianuarie 2007, Hrant Dink, redactor-șef al revistei armene din Istanbul "" și principal promotor al recunoașterii Genocidului din Turcia, a fost asasinat de un tânăr naționalist. Aproape o sută de mii de manifestanți au ieșit pe străzile Istanbulului, cu ocazia înmormântării lui, ținând pancarte, care declarau „suntem cu toții armeni”, o premieră în Turcia, unde discursul rămăsese, până atunci, puternic influențat de poziția oficială a guvernului. În mod similar, din ce în ce mai mulți armeni convertiți la
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
un avion special la Timișoara, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, alături de generalii Ion Coman, Ștefan Gușă, Victor Stănculescu, Mihai Chițac, Cârneanu și alții. Ajunși acolo, i s-a transmis generalului Coman să se deschidă foc cu gloanțe de război împotriva manifestanților de la Timișoara, el transmițând mai departe acest ordin generalilor Ștefan Gușă și Constantin Nuță. Nuță a ordonat înarmarea cadrelor de miliție cu arme și muniție de război, realizând planul de amplasare pe hartă a celor 8 dispozitive de luptă formate
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
Topliceanu de a apăra Fabrica de armament Cugir, dar când a ajuns la obiectiv deja se înregistraseră "46-47 de împușcați", iar civilii luaseră armele de la milițieni . La data de 9 aprilie 2003, s-a pronunțat prima sentință în dosarul uciderii manifestanților anticomuniști de la Cluj din decembrie 1989. Faptele comise de Iulian Topliceanu au fost prescrise, dar cei 52 de revoluționari nemulțumiți de sentință au formulat recurs. De asemenea, au formulat recurs și patru inculpați, printre care și generalul Iulian Topliceanu, nemulțumiți
Iulian Topliceanu () [Corola-website/Science/311733_a_313062]
-
lor s-au prescris și cerând achitarea lor. În ședința publică din 23 mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, l-a condamnat pe generalul Topliceanu (comandant al Armatei a IV-a în perioada Revoluției) pentru reprimarea manifestanților de la Cluj la următoarele pedepse : În baza art.33 lit.a,b și art.34 lit.b Cod penal, Înalta Curte a contopit pedepsele în cea mai grea, de 10 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64
Iulian Topliceanu () [Corola-website/Science/311733_a_313062]
-
Ioachim Moga a fost dat în judecată pentru reprimarea manifestațiilor de la Cluj din decembrie 1989, soldată cu uciderea a 26 de persoane și rănirea altor 52. La data de 9 aprilie 2003, s-a pronunțat prima sentință în dosarul uciderii manifestanților anticomuniști de la Cluj din decembrie 1989. Faptele comise de Iulian Topliceanu au fost prescrise, dar cei 52 de revoluționari nemulțumiți de sentință au formulat recurs. De asemenea, au formulat recurs și patru inculpați, printre care și generalul Iulian Topliceanu, nemulțumiți
Ioachim Moga () [Corola-website/Science/311738_a_313067]
-
ei se consideră nevinovați, magistrații au apreciat că faptele lor s-au prescris și cerând achitarea lor. În ședința publică din 23 mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, l-a condamnat pe Ioachim Moga pentru reprimarea manifestanților de la Cluj la următoarele pedepse : În baza art.33 lit.a, b și art.34 lit.b Cod penal, Înalta Curte a contopit pedepsele în cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 8 ani de închisoare, 5 ani interzicerea
Ioachim Moga () [Corola-website/Science/311738_a_313067]
-
Codului penal. În interogatoriile luate cu privire la faptele de care era incriminat, el a susținut că, deși sub aspect moral se consideră vinovat, totuși, prin activitățile pe care le-a organizat și desfășurat la Timișoara nu a urmărit reprimarea armată a manifestanților, ci numai culegerea de informații specifice muncii de securitate în legătură cu organizatorii și conducătorii manifestațiilor, cu eventualul amestec al unor puteri străine, pentru a putea să raporteze situația reală celor cărora le era subordonat (filele 2-20, 21-33, 34-45, 46-51, 52-54 vol
Emil Macri () [Corola-website/Science/311764_a_313093]
-
protest, prin mobilizarea elevilor de culoare, numită Cruciada Copiilor în revista Newsweek. De această dată protestele nu au mai fost atât de pașnice, ceea ce atras riposta dură a poliției, care a utilizat tunuri de apă și câini polițiști pentru împrăștierea manifestanților. Imaginile transmise în direct de marile canale de televiziune au impresionat întreaga națiune, consolidând poziția lui Martin Luther King și a mișcării pentru drepturile civile ale populației de culoare. Totodată, mulți au criticat folosirea copiilor în scopuri politice. Protestele populației
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
s-a adresat participanților la un mare miting organizat în Brown Chapel. Primul marș de protest a avut loc în 7 martie 1965 (Bloody Sunday), având 600 de participanți, pentru a protesta contra excluderii cetățenilor de culoare din cadrul procesului electoral. Manifestanții au fost atacați și dispersați de forțele de poliție care au utilizat bastoane și gaze lacrimogene. Al doilea marș (Turnaround Tuesday), având 2500 de participanți, a avut loc în data de 9 martie 1965. Și de această dată protestatarii au
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
a ținut un discurs violent la adresa „oligarhiei” de la București. Pe lângă țărăniști, socialiștii și comuniștii au contribuit la revendicările de revizuire a Unirii, ceea ce a încălzit și mai tare spiritele. La finalul Adunării, cu toate că Maniu a încercat să-i determine pe manifestanți să se întoarcă la casele lor, manifestația s-a transformat inevitabil într-un marș îndreptat împotriva guvernului. În două coloane, manifestanții s-au îndreptat spre Vințul de Jos și Teiuș, unde au ocupat gările și au cerut trenuri pentru a
Marșul asupra Bucureștiului () [Corola-website/Science/311114_a_312443]
-
Unirii, ceea ce a încălzit și mai tare spiritele. La finalul Adunării, cu toate că Maniu a încercat să-i determine pe manifestanți să se întoarcă la casele lor, manifestația s-a transformat inevitabil într-un marș îndreptat împotriva guvernului. În două coloane, manifestanții s-au îndreptat spre Vințul de Jos și Teiuș, unde au ocupat gările și au cerut trenuri pentru a se deplasa la București. Speriat că își va lega numele de marșul ilegal, Maniu a intrat în contact cu reprezentanții guvernului
Marșul asupra Bucureștiului () [Corola-website/Science/311114_a_312443]
-
Wagner Klaus Georg, George Constantin, Gheorghe Ursu și alții, care ar fi „acționat” împotriva PCR-ului. La ședința din 17 decembrie a CC al PCR a fost criticat împreună cu ministrul apărării Vasile Milea, pentru că nu au acționat destul de ferm împotriva manifestanților din Timișoara. A luat parte și la ultima ședință a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, desfășurată în dimineața de 22 decembrie 1989 (în jurul orei 9:45), la puțin timp după sinuciderea generalului Vasile Milea. În timpul Revoluției române din
Tudor Postelnicu () [Corola-website/Science/311307_a_312636]
-
la pedepse de până la 8 ani închisoare. După cum declară colonelul (r) Eftimie Ionescu, care a fost locțiitor politic al lui Dragnea în acea perioadă, "" În timpul contrarevoluției din Ungaria, la Timișoara apăruseră fenomene de dezordine. Generalul Dragnea i-a chemat pe manifestanți într-o sală și le-a spus: ""Astâmpărați-vă! Nu avem nevoie de haos și dezordine în oraș"". Ei l-au huiduit, au folosit cuvinte nepotrivite la adresa organelor de partid și de stat. Atunci Dragnea ne-a spus: ""Luați-i
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
calificat și omor deosebit de grav în timpul mineriadei din iunie 1990. Cei trei au fost acuzați că au dat dispoziție către subordonați, în data de 13 iunie 1990, să utilizeze armamentul din dotare cu muniție de război și să tragă asupra manifestanților, acțiune în urma căreia a rezultat decesul prin împușcare a două persoane și punerea în pericol a vietii altora. Gheorghe Andriță este căsătorit.
Gheorghe Andriță () [Corola-website/Science/311351_a_312680]
-
Poliției de Intervenție Rapidă (SPIR) au intervenit în forță ridicând inițial 46 de persoane de diverse naționalități: români, germani, elvețieni, doi cehi, un spaniol, un portughez, un polonez și un moldovean. În timpul intervenției au avut loc incidente violente, în care manifestanții au fost loviți de forțele de ordine. După identificare, toți cei reținuți au fost eliberați. În data de 3 aprilie circa 40 de manifestanți au pornit de la hala de la Timpuri Noi spre Institutul Național de Medicină Legală (INML) „Mină Minovici
Summitul NATO 2008 () [Corola-website/Science/310860_a_312189]
-
un portughez, un polonez și un moldovean. În timpul intervenției au avut loc incidente violente, în care manifestanții au fost loviți de forțele de ordine. După identificare, toți cei reținuți au fost eliberați. În data de 3 aprilie circa 40 de manifestanți au pornit de la hala de la Timpuri Noi spre Institutul Național de Medicină Legală (INML) „Mină Minovici” pentru a solicita expertiză medico-legală a celor șapte tineri care au fost răniți mai grav în urmă incidentelor din 2 aprilie. Pe drum, în dreptul
Summitul NATO 2008 () [Corola-website/Science/310860_a_312189]
-
celor șapte tineri care au fost răniți mai grav în urmă incidentelor din 2 aprilie. Pe drum, în dreptul locului unde bănuiau că va fi cazat Puțin, care încă nu sosise, au strigat „afară din Cecenia”. După terminarea expertizei de la INML manifestanții s-au întors la Timpuri Noi fără incidente. În 4 aprilie, cativa manifestanți anti-NATO au pornit de la hala de la Timpuri Noi pentru a protesta în fața ambasadei Cehiei împotriva amplasării pe teritoriul acestei țări a unor componente a scutului antirachetă, insă
Summitul NATO 2008 () [Corola-website/Science/310860_a_312189]
-
2 aprilie. Pe drum, în dreptul locului unde bănuiau că va fi cazat Puțin, care încă nu sosise, au strigat „afară din Cecenia”. După terminarea expertizei de la INML manifestanții s-au întors la Timpuri Noi fără incidente. În 4 aprilie, cativa manifestanți anti-NATO au pornit de la hala de la Timpuri Noi pentru a protesta în fața ambasadei Cehiei împotriva amplasării pe teritoriul acestei țări a unor componente a scutului antirachetă, insă n-au putut rămâne în fața ambasadei deoarece n-aveau autorizație pentru pichetare. Nici
Summitul NATO 2008 () [Corola-website/Science/310860_a_312189]
-
ambasadei Cehiei împotriva amplasării pe teritoriul acestei țări a unor componente a scutului antirachetă, insă n-au putut rămâne în fața ambasadei deoarece n-aveau autorizație pentru pichetare. Nici în acest caz n-au fost incidente violente. În urmă incidentelor între manifestanți și forțele de ordine au fost ridicate și identificate de polițiști un număr total de 54 de persoane. În Regatul Unit, "The Guardian" a afirmat că Summitul NATO de la București a lansat două semnale periculoase:
Summitul NATO 2008 () [Corola-website/Science/310860_a_312189]
-
manifestație să continue demonstrația și a 2-a zi, în 17 decembrie, plecând prin oraș pentru a anunța cât mai multă lume despre plănuirea reluării manifestațiilor. A fost reținut de forțele de ordine în noaptea de 16/17 decembrie 1989. Manifestanții n-au fost totdeauna mioritici și nici nu trebuiau să fie mioritici" a descris Mioc evenimentele din 16 decembrie 1989 într-un documentar al TVR. "Am instigat lumea la violență împotriva milițienilor fiindcă așa am considerat necesar. În 16 decembrie
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
din foști comuniști, studenții și cetățeni care luptaseră contre regimului Ceaușescu au protestat în Piața Universității din București în aprilie 1990. Aceștia au fost, ca pe vremea dictaturii, calificați drept „golani” și „huligani” de președintele Iliescu. Două luni mai târziu, manifestanții au fost împrăștiați brutal de către mineri din Valea Jiului. Acești mineri, aduși în capitală de organizațiile sindicale la cererea președintelui, au atacat Universitatea, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, precum și sediile și casele liderilor opoziției. În lunile următoare, au apărut tensiuni între
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
sfârșitul lui septembrie 1991, pentru a doua oară mineri din valea Jiului, aduși la București pentru a cere salarii mai mari, s-au dedat la alte violențe împotriva acelorași „obiective”, în relație cu organizațiile sindicale din capitală care au adus manifestanți în jurul sediului guvernului. În urma acestor mitinguri, guvernul Roman a căzut: obiectivul președintelui (încetinirea reformelor) fiind atins. Un tehnocrat, Teodor Stolojan s-a oferit să conducă un guvern interimar, până la organizarea noilor alegeri. O nouă Constituție democratică a fost proiectată de
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
de "Dany le Rouge" („Dany cel Roșu”) iar faptul că originile sale străine au fost exploatate de oponenții revoltelor a dus la apariția sloganului popular " Nous sommes tous des juifs allemands" („Suntem cu toții evrei germani”). Intervenția brutală a poliției asupra manifestanților a dus la alăturarea sindicatelor la proteste, ceea ce a dus la paralizarea completă a țării. Între timp, datorită scăderii influenței grupului său asupra mișcării de protest, Cohn-Bendit s-a retras la Saint-Nazaire, de unde a fost expulzat pe data de 22
Daniel Cohn-Bendit () [Corola-website/Science/309166_a_310495]
-
mărșăluim spre Washington și să oprim această bătaie de joc. Națiunea noastră este total divizată!" Sâmbătă, în a doua zi după solemnitatea de inaugurare a lui Trump, au avut loc masive demonstrații în Statele Unite și în intreaga lume în care manifestanții au protestat împotriva Trump; în total aproximativ 2.600.000 de oameni au participat la Marșul femeilor în întreaga lume. Cel mai însemnat a fost Marșul femeilor de la Washington în care au participat peste 500.000 de oameni care au
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
Sub numele de sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada 18-19 februarie 1990, în București. Forțele de ordine au intervenit violent pentru împrăștierea manifestanților care ocupaseră în 18 februarie 1990 sediul Guvernului din Piața Victoriei. În noaptea de 18-19 februarie 1990, la solicitarea autorităților din acea vreme, 4000 de mineri au fost aduși din Valea Jiului, în Capitală, pentru „restabilirea ordinii” Nu s-au semnalat
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]