6,293 matches
-
o cetate în care filosofii conduc, paznicii apără, iar restul muncesc. Dar ceea ce scapă acestei imagini este relația specială pe care filosofii o au față de ceilalți: ei știu ceea ce ceilalți sunt. Desigur, aceasta fiindcă ei decid, proiectează, reduc sau augmentează, manipulează sau conduc spre adevăr populația cetății. Dar, pe de altă parte, aceeași relație se instituie între cetatea ca proiect și Platon însuși: el știe ceea ce cetatea ar urma să fie. Această ultimă situație este banală fiindcă împărtășește condiția auctorială universală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
retorica ? Un instrument politic veritabil. Conform lui Platon, dialectica este instrumentul indispensabil al politicii. Conținutul discursiv al mesajului politic tinde să se plaseze totdeauna în proximitatea absolută a orizontului așteptărilor maselor. A guverna înseamnă, într-o formă ori alta, a manipula (și termenul are aici pe lângă conotațiile sale dominant negative și conotația sa pozitivă) cu discreție și, dacă este posibil, cu eleganță, dorințele, vanitățile și fobiile umane. Nu este aici vorba doar de satisfacerea nevoilor reale care decurg din structurile universal
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
are loc pe trei coordonate principale: capacitatea empatică (capacitatea de a înțelege emoțiile și sentimentele elevului), capacitatea organizatorică și calitatea explicațiilor („chemarea” sau talentul pedagogic). Pentru a ilustra înrâurirea acestor reprezentări asupra conduitelor, vom cita aici un studiu care a manipulat percepția inițială a elevilor asupra profesorului. Efectuarea unei preanchete a îngăduit stabilirea comportamentelor profesorilor pe care elevii le socotesc manifestări de empatie. Pe baza acestora s-a realizat un film de 12 minute care înfățișa un profesor empatic, cald, afișând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ordine (Barron, 1963), a nevoii de realizare (McClelland, Atkinson, Clark și Lowell, 1953) și a altor motivații. Amabile (1983; Hennessey și Amabile, 1988) și colaboratorii săi au întreprins cercetări esențiale asupra rolului motivației intrinsece. În unele experimente, motivația a fost manipulată prin intermediul antrenamentului motivațional și al altor metode pentru a determina efectele ei asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci o și generează. Cercetările au relevat că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele experimentale are în vedere tendința experimentaliștilor de a manipula în cadrul experimentelor aspectele cognitive, rezolvarea unor probleme și, într-un grad mai redus, aspectele produselor creativității, în timp ce psihometriștii se axează pe corelația dintre variabilele personalitate, mediu și creativitate și pe procesele și produsele creative expuse în secțiunea următoare. Abordarea istoriometrică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetării experimentale, recomandăm unele direcții și teme specifice pentru cercetările viitoare și sugerăm cooperarea cercetării experimentale cu alte abordări (de exemplu, abordarea psihometrică și cognitivă) în scopul îmbunătățirii procesului de înțelegere a creativității. Manipularea informațiilor și a strategiilor Multe experimente manipulează datele experimentale furnizate subiecților înainte de rezolvarea problemelor sau de efectuarea diferitele probe creative. Aparent, astfel de manipulări informaționale pot stimula gândirea divergentă, perspicacitatea, intuiția și rezolvarea creativă a problemelor. De obicei, manipularea se manifestă prin comenzi orale, textuale sau prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative. Aparent, astfel de manipulări informaționale pot stimula gândirea divergentă, perspicacitatea, intuiția și rezolvarea creativă a problemelor. De obicei, manipularea se manifestă prin comenzi orale, textuale sau prin suport audio și video. Instructajul probelor cu final deschis Hyman (1964) a manipulat instructajul și datele oferite subiecților înainte de fi supuși la probele cu final deschis. În unul dintre experimentele sale, Hyman a administrat la 166 de studenți o probă turistică având final deschis care reprezenta, în esență, o probă practică de gândire
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
investigheze ambele fenomene. Un raționament similar a îndemnat cercetătorii să studieze procesele preverbale care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale influențează percepția, reprezentările și sinteza mentală. Sinteza mentală, reprezentările și percepția Procesele preverbale sunt greu de manipulat și de măsurat tocmai din cauza naturii lor preverbale. Procesele verbale se pot manipula prin intermediul comenzilor verbale și informaționale, dar care este modalitatea prin care pot fi manipulate procesele preverbale? Cercetările experimentale sugerează câteva răspunsuri. Rothenberg (1991; Rothenberg și Hausman, în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale influențează percepția, reprezentările și sinteza mentală. Sinteza mentală, reprezentările și percepția Procesele preverbale sunt greu de manipulat și de măsurat tocmai din cauza naturii lor preverbale. Procesele verbale se pot manipula prin intermediul comenzilor verbale și informaționale, dar care este modalitatea prin care pot fi manipulate procesele preverbale? Cercetările experimentale sugerează câteva răspunsuri. Rothenberg (1991; Rothenberg și Hausman, în publicațiile din presă) enumeră o serie de studii care investighează procesele ianusiene și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și sinteza mentală. Sinteza mentală, reprezentările și percepția Procesele preverbale sunt greu de manipulat și de măsurat tocmai din cauza naturii lor preverbale. Procesele verbale se pot manipula prin intermediul comenzilor verbale și informaționale, dar care este modalitatea prin care pot fi manipulate procesele preverbale? Cercetările experimentale sugerează câteva răspunsuri. Rothenberg (1991; Rothenberg și Hausman, în publicațiile din presă) enumeră o serie de studii care investighează procesele ianusiene și homospațiale și interacțiunea lor cu fenomenul creativ. Primul proces a fost denumit după zeul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Rothenberg, 1991, p. 183). Prin definiție, procesele homospațiale „creează două sau mai multe entități sau elemente distincte, localizate în aceeași zonă mentală, formațiune ce conduce la exprimarea unor identități noi” (Rothenberg și Hausman, în publicații periodice). Gândirea homospațială a fost manipulată experimental prin suprapunerea unor diapozitive care le-au fost apoi proiectate unui eșantion de scriitori și artiști. Suprapunerea avea menirea de a facilita formarea concepțiilor homospațiale. Evaluatorii experți au confirmat că metaforele induse de imaginile suprapuse erau mai creative decât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au decis asupra naturii obiectului. Ipoteza acestui test este că indivizii creativi sunt deseori receptivi la impresii, opțiuni și intuiții și e frecvent întâlnită în teoriile creativității (vezi Martindale, Anderson, Moore și West, 1996). Stimulii și perioadele de expunere sunt manipulate prin intermediul CFT. Smith a observat că indivizii care își formează impresii în timpul CFT (mai ales ca reacție în timpul prezentării foarte scurte și prin urmare ambigue a stimulului) au fost înclinați să formuleze interpretări pozitive ale figurii umane în Testul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
legătura dintre starea fiziologică, performanța creativă și autorelatarea stărilor afective poate fi considerată o formă de validare a tehnicilor de evaluare a FoW, deși ele prezintă și dezavantaje (vezi Weisberg, 1992). Manipularea anxietății și conflictului Hoppe și Kyle (1990) au manipulat stările afective cerându-le unor eșantioane diverse de subiecți, inclusiv unui minieșantion de pacienți care au suferit comisurotomii, să vizioneze un scurt film conținând diferite mesaje ce simbolizau o pierdere sau o stare de doliu. Simbolurile erau atât vizuale (de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
influențează gândirea creativă. În cadrul celui mai recent experiment întreprins în acest sens, Kasof a evaluat creativitatea cerându-le subiecților să compună o poezie într-un mediu neperturbat de stimuli sonori. Într-o altă etapă a experimentului, condițiile experimentale au fost manipulate în timp ce unii participanți ai experimentului aveau sarcina să compună o altă poezie: acești subiecți au fost supuși la factori perturbatori previzibili și imprevizibili (în scopul distragerii atenției), unii dintre ei având un conținut inteligibil, alții neinteligibil. Grupul de control a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un impact incert al coacțiunii. Hennessey (1989), Howe (1992) și Stohs (1992) au dezvoltat studii în aceeași direcție de cercetare. Hennessey, de exemplu, a investigat efectele factorilor extrinseci asupra creativității copiilor care au fost supuși la probe computerizate. Ea a manipulat sursa evaluării (factorul uman versus computer) și a confirmat că ambele tipuri de evaluare inhibă creativitatea probelor computerizate efectuate de copii. În plus, efectele inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de vârste mici au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În plus, efectele inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de vârste mici au fost mai puțin afectați de efectul inhibitori decât copiii de vârste mai mari (între 7 și 13 ani). Howe (1992) a manipulat feedbackul evaluării computerizate și a comparat desenele grafice ale elevilor realizate pe computer cu desene grafice ale elevilor care nu au utilizat computerul. S-a descoperit că, în cadrul evaluării, desenele primului grup au fost considerate superioare celorfăcute de al doilea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
datorează, în special, posibilității ei de definire în termeni observabili (precum unicitatea) cu un mare grad de fidelitate și a corelației ei indubitabile cu originalitatea. Comportamentul inovator este unic și prin urmare original. Pryor, Hoag și O’Reilly (1969) au manipulat comportamentul inovator al delfinilor, oferind recompense pentru anumite manevre inovatoare de înot sau salturi executate în timpul unei ședințe de antrenament. Comportamentele inedite au fost permanent recompensate pe parcursul unei ședințe, fără a mai fi deloc recompensate în timpul altor ședințe. Drept rezultat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu au fost acordate recompense. După standardul de trei probe, unul dintre copii a fost supus la șase ședințe și a fost încurajat verbal să introducă în compoziție figuri noi. Au urmat cinci probe standard (fără recompense) și încă opt manipulate cu recompense acordate, de asemenea, pentru figurile noi utilizate. Al doilea copil a beneficiat de un design inversat similar de tip ABAB (A - standard, B - manipulare, A - standard, B - manipulare), deși atât numărul de probe standard, cât și numărul probelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu recompense acordate, de asemenea, pentru figurile noi utilizate. Al doilea copil a beneficiat de un design inversat similar de tip ABAB (A - standard, B - manipulare, A - standard, B - manipulare), deși atât numărul de probe standard, cât și numărul probelor manipulate cu recompense la care fost supus a fost diferit de numărul celor administrate primului copil. Atât picturile, cât și construcțiile de cuburi au fost cotate pentru diversitatea figurilor (numărul de figuri utilizate raportate la o categorie prestabilită de figuri standard
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezolvarea creativă a problemelor, însă au un efect progresiv, și nu imediat, după cum susțin teoriile gestaltiste și ale insight-ului; se presupune că performanțele creative corespund unui nivel optim de cunoștințe; un nivel superior poate influența negativ creativitatea; imagistica poate fi manipulată în scopul augmentării creativității ideilor și invențiilor ulterioare; intuiția se manifestă cu fidelitate atât în cazul sarcinilor verbale; cât și nonverbale. Oamenii percep informațiile coerente (Bowers et al., 1990), au sentimentul clar al cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
îmbunătățiri la cercetarea experimentală pentru validitatea externă crescută a rezultatelor; recomandarea anterioară referitoare la metodele de generalizare și stabilitate se bazează pe acest argument. Manipularea informațională și rezolvarea problemelor Numeroase studii experimentale depin de manipularea informațională. De exemplu, instructajele explicite manipulează informațiile prin intermediul indiciilor, a sugestiilor și a strategiilor obiectivate în diversele manipulări experimentale. În studiul conflictului (James, 1995; Sheldon, 1995), grupurile experimentale și de control au fost diferențiate pe baza informațiilor specifice furnizate. Până și zgomotele utilizate în manipularea cercetării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aici informațiile declarative și concrete și cele procedurale sau know-how). Ele contrastează cu intervențiile care nu întrebuințează informații explicite. Când manipularea nu implică informații ce pot fi clar exprimate, predicțiile, evaluările și explicarea efectelor sunt greu de realizat. Cercetările care manipulează stările conflictuale, de pildă, le pot induce subiecților stări tensionale pentru a evalua impactul lor ulterior. Efectele unei asemenea manipulări pot consta în reacții emoționale și investigatorul se poate confrunta cu necesitatea de a evalua verbal reacții nonverbale, unde singura
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dorința de putere. În ansamblu, intervențiile publice ale lui Moldovan nu au fost antisemite. Cu toate acestea, lipsa sa de fermitate față de aceste subiecte Într-un moment când statul Își consolida o parte din putere tocmai prin abilitatea de a manipula temeri vagi În rândul etnicilor români arată că Moldovan nu se potrivea Întocmai rolurilor de intelectual responsabil și lider tehnocrat, pe care el Însuși credea că le Îndeplinește. Moldovan a fost mai coerent În susținerea necesității de a organiza o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
privință: „Calitățile care țin de inteligență și de caracter ale unui bun candidat nu sunt în mod obligatoriu și cele ale unui bun administrator”. Acestea fiind zise, putem considera că „succesul politic” indică o anumită stăpânire a capacității de a „manipula oamenii”. În afară de asta, aptitudinea de a câștiga o poziție politică eminentă este indiciul unei anumite „energii personale” care poate fi benefică (ibidem, pp. 392-393). Contrar unor prejudecăți destul de răspândite, aceste aspecte par să indice faptul că regimurile bazate pe competiția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]