8,401 matches
-
și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea legăturii dintre maturizarea plăcii bacteriene și inflamația parodonțiului marginal. Calitățile unui bun revelator de placă sunt următoarele: a. să nu fie toxic sau alergic; b. să prezinte un index bun de colorare, realizând o colorare selectivă; c. colorarea să fie imediată, să persiste după clătire și să poată fi
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
sau legate de conveniențele sociale ținută, aspect), sentimente de inferioritate (culpă, devalorizare), retragere, izolare, refugiu din realitate. Studiile concentrate pe analiza situației de bolnav au permis conturarea a cinci trăsături esențiale cu repercusiuni asupra personalității bolnavului (Barker R, 1982): Situația marginală: oscilație între două lumi, a sănătății și a bolii, negând când una când alta, facilitează apariția conflictelor și a instabilității; Starea de primejdie: caracterizată prin apel la tehnici protectoare pentru a face față pericolului situației (sugestibilitate crescută); Restrângerea preocupărilor, pierderea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Negrici). Numai că romancierul evită asumarea unui punct de vedere neechivoc (în sens subversiv) asupra evenimentelor, fapt atestat mai ales prin trei procedee concurente. E vorba mai întâi de marginalitatea specială a protagoniștilor: ei nu sunt exponenți ai unor categorii marginale, care să chestioneze, din perspectiva propriului grup, legitimitatea perspectivei „oficiale” asupra istoriei, ci sunt marginali în cadrul propriilor colectivități marginale, sunt eterne excepții, marcate printr-un deficit (sau excedent) în ordinea fizică, morală sau intelectuală. În al doilea rând, sintaxa narativă
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
evenimentelor, fapt atestat mai ales prin trei procedee concurente. E vorba mai întâi de marginalitatea specială a protagoniștilor: ei nu sunt exponenți ai unor categorii marginale, care să chestioneze, din perspectiva propriului grup, legitimitatea perspectivei „oficiale” asupra istoriei, ci sunt marginali în cadrul propriilor colectivități marginale, sunt eterne excepții, marcate printr-un deficit (sau excedent) în ordinea fizică, morală sau intelectuală. În al doilea rând, sintaxa narativă este grevată de un repertoriu redus de funcții, organizate sub forma unui cuplu de roluri
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
ales prin trei procedee concurente. E vorba mai întâi de marginalitatea specială a protagoniștilor: ei nu sunt exponenți ai unor categorii marginale, care să chestioneze, din perspectiva propriului grup, legitimitatea perspectivei „oficiale” asupra istoriei, ci sunt marginali în cadrul propriilor colectivități marginale, sunt eterne excepții, marcate printr-un deficit (sau excedent) în ordinea fizică, morală sau intelectuală. În al doilea rând, sintaxa narativă este grevată de un repertoriu redus de funcții, organizate sub forma unui cuplu de roluri: erou-martor, maestru-discipol, model-copie ș.a.
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
arăta a fi un fantezist burlesc, practicând o literatură umoristică „serioasă”. Savuros și pregnant în textele scurte, nu la fel de înzestrat pentru construcția amplă, oarecum depășit de evoluțiile din peisajul literar („revoluția” optzecistă), și-a amenajat o nișă distinctă, de (pseudo-)marginal respectabil, părăsind prim-planul actualității, dar fără să se piardă în anonimatul umoristicii industrioase. În Proiect de câine, volum de povestiri antirealiste, superior burlești, V. impresionează prin combinația de umor lexical, lexical-conceptual și sintactico-silogistic și admirabila risipă de imaginație aplicată
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
literar”, „Universul literar”, „Națiunea” (director: G. Călinescu), „Revista româno-maghiară” ș.a. Publică și transpuneri din limba maghiară (din poezia lui Ady Endre ș.a.). S. a rămas în amintirea contemporanilor ca o fire contemplativă și timidă, un om cu existență extrem de discretă, „marginală”, cvasiboemă. A fost funcționar, desenator tehnic, corector etc. la diverse instituții, redactor la „Îndrumătorul cultural” (1955-1960), apoi, spre bătrânețe, paznic la Oficiul Farmaceutic al Capitalei. Trimite sporadic, în special traduceri, la „Flacăra”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”. Debutează editorial târziu, în 1969
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
realizează, în primul rând, prin atomizarea agentului economic și efortul acestuia. În aceste societăți, preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut, în consecință, referitor nu la comunitățile „normale”, angrenate eficient în sistemul economiei globale de piață, ci, ca excepție, la comunitățile marginale din punct de vedere economic, aflate într-o criză cronică de subdezvoltare. În societățile dezvoltate există zone „canceroase”, incapabile să se integreze eficient în mecanismele economiei de piață care să le antreneze în procesul global de creștere economică. Criza persistentă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate în care fragilitatea sistemului economic oferă pentru majoritatea comunităților un deficit de oportunități de a se integra într-un proces global de dezvoltare. Complementar cu poziția marginală a economiilor în sistemul mondial al țărilor foste colonii se adaugă și sisteme politice corupte, orientate mai mult spre parazitarea resurselor interne, incapabile sau chiar neinteresate de a se angaja în programe de dezvoltare. Această situație creează paralizii, disperări colective
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor extracomunitare astfel încât comerțul să sporească și să se continue dezvoltările sociale și economice (Păun, Păun, 2000, pp. 90-91). Totuși, reglementările sociale au fost adoptate mai degrabă marginal măsurilor prioritare cu caracter economic. În acest sens, în vederea utilizării în condiții optime a tuturor resurselor implicate, în special cele umane, a fost garantată libertatea de circulație și securitatea socială a muncitorilor. Conform articolului 51 al Tratatului de la Roma, beneficiarii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt un „panaceu”, ci reprezintă, în fapt, o abordare de tip bottom-up ca alternativă la abordarea dezvoltării economice de tip top-down. Fondurile sociale au fost inițiate în special pentru combaterea sărăciei și rezolvarea unor probleme urgente, critice în comunitățile sărace, „marginale în sistemul economiei de piață” (E. Zamfir, 2000) și asigurarea unor condiții-suport minime pentru bunăstare și dezvoltare: infrastructură (drumuri, poduri, căi de acces, comunicații, acces la utilități publice - apă potabilă, electricitate, canalizare etc.), servicii sociale (educație, sănătate, asistență socială, inclusiv
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planul serviciilor publice în acest sens. Sursele privind abandonul copilului, precum și soluțiile pentru păstrarea lui în familie sau în instituții de tip familial au fost aproape total ignorate de factorii de decizie în domeniu, pe parcursul anilor, ele având un loc marginal în politicile de suport pentru copil. Efortul s-a concentrat asupra unui obiectiv sectorial (dezinstituționalizarea), ignorându-se alte obiective cel puțin tot atât de importante, semnalate explicit de mediul academic. Astfel, s-a neglijat faptul că acei copii preluați în diferite sisteme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și altele în timp, reducând multe dintre atribuțiile Departamentului de Asistență Socială din cadrul acestui minister, care ar fi trebuit să joace un rol esențial în coordonarea procesului de protecție și asistență socială. A existat și mai există încă o cooperare marginală, întâmplătoare a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu celelalte ministere care au responsabilități în asistență socială, ca Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul de Justiție, Ministerul de Interne, Agenția Națională pentru Protecția Copilului și cea pentru Adopție, Secretariatul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subfinanțate sau cu o finanțare întreruptă; • subfinanțarea gravă a sistemului de suport financiar al segmentului de populație aflat în condiții severe de sărăcie - acest suport financiar, ca procent din PIB (indicator care exprimă efortul financiar public), a avut un rol marginal în perioada de tranziție a României, la mare distanță de nivelul celorlalte țări europene în tranziție (inclusiv față de Bulgaria, aflată la un nivel economic ușor mai scăzut decât țara noastră) și cu atât mai scăzut decât cel al țărilor din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scurte și medii, măsurile și strategiile din domeniul protecției copilului au înregistrat rezultate notabile, însă reformarea sistemului de servicii pentru copil a fost necesară din cauza diluării eficienței ca structură separată. Menținerea organizării actuale ar fi generat creșterea excesivă a costurilor marginale ale intervenției, dar și pierderea caracterului de serviciu preponderent preventiv. Însă dezvoltarea unui sistem de asistență socială cu mijloace eficiente de sprijin pentru segmentele sociale în dificultate ar trebui să fie nu doar un sistem orientat către ocrotirea paliativă, ci
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avalanșei de obligații financiare în domeniul protecției sociale preluate de bugetele locale. Coordonarea furnizorilor de servicii Lipsa unor rezultate sustenabile a programelor de suport a fost cauzată în mare măsură, de intervențiile în care autoritățile locale au avut un rol marginal și a fost ignorată componenta de dezvoltare organizațională a furnizorilor de servicii. Și la nivelul instituțiilor cu rol de coordonare (DDFSS), deși în curs de cristalizare, departamentul de asistență socială este subdimensionat în raport cu atribuțiile curente, dar și cu efortul necesar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Banca Mondială, a susținut oportunitatea deschiderii piețelor naționale pentru formarea uneia internaționale prin liberalizarea comerțului și a investițiilor, ca și liberalizarea ratei dobânzii, privatizarea și deregularizarea în economiile naționale, asigurarea disciplinei fiscale, lărgirea bazelor de impozitare și scăderea ratelor marginale de impozitare, asigurarea drepturilor de proprietate și orientarea cheltuielilor publice spre domenii cum sunt educația și sănătatea, considerând că acestea pot îmbunătății distribuția veniturilor (Williamson, 2000). Formarea unei piețe internaționale puternic interconectate prin comerț și investiții deschidea calea spre o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mult una puternic condiționată etnic. O mare parte a absolvenților acestor școli segregate contribuie la mărirea segmentului romilor care se află într-o poziție socială inferioară, ce formează clasa de jos a societății românești. Menținerea romilor într-o poziție marginală din cauza separării în educație generează, pe termen lung, costuri sociale concretizate în sporirea numărului și cuantumului de beneficii de asistență socială și medicală. De asemenea, un segment roma needucat, aflat la periferia societății, este probabil să conducă la creșterea costurilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de evaluare ale proiectelor europene, ale Băncii Mondiale, ale DFID sau ale unor instituții cum ar fi Fondul (Voicu, Voicu, Șerban, 2004) Român de Dezvoltare Socială. În ciuda înmulțirii rapoartelor de evaluare, în România monitorizarea reprezintă încă o activitate mai degrabă marginală în cadrul activităților instituțiilor responsabile de dezvoltare. Elaborarea indicatorilor de performanță, precum și monitorizarea și evaluarea impactului (și nu doar a cheltuielilor) nu fac încă parte din cultura și practica instituțională (vezi și Popescu et al., capitolul 21). În peisajul instituțional românesc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la apă potabilă și apă curentă. Este de remarcat faptul că instituțiile intervievate au, prin concepție, o orientare preponderent tehnică. În consecință, instituțiile sunt centrate pe realizarea activităților specifice, de natură tehnică, în timp ce efectele sociale ale măsurilor implementate sunt doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai dezvoltarea capacității instituțiilor de a identifica, a evalua și a monitoriza efectele de natură socială ale propriilor activități relevante din perspectiva combaterii sărăciei și a promovării incluziunii sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
delincvente recurente și reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățați ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
risc pentru copil. 6. Existența unei mame cu conduite imorale. În ceea ce privește caracteristicile abuzatorilor acestea includ: 1. vârsta - în general, abuzatorii au vârsta cuprinsă între 12-18 ani; 2. mediul de proveniență cei mai mulți abuzatori se află în mediul rural și în ariile marginale ale orașelor; 3. familia personală cea mai mare parte dintre abuzatori fac parte din familii dezorganizate, monoparentale, unde unul dintre parteneri este absent; 4. nivelul de instrucție, gradul de calificare și de educație - abuzatorii sunt, în genere, persoane cu un
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de devianță socială care se observă în special la sexul masculin și în mediile socio-familiale dezorganizate. Prin instabilitatea și incapacitatea sa de a se integra în grup, persoana dezechilibratului se deosebește de persoana dis-socială adaptată și integrată într-un grup marginal în care-și găsește identitatea și securitatea. Stările de dezechilibru psihic se caracterizează prin câteva trăsături majore, care le sunt specifice din punct de vedere psihopatologic. Acestea sunt următoarele; 1) un stil de existență specific, caracterizat prin următoarele: instabilitate, impulsivitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]