2,194 matches
-
WASP (vezi WASP) în Lumea Nouă. De la început, American Studies, în epoca interbelică și apoi în cea postbelică, au urmărit să promoveze experiența americană ca un model demn de urmat pentru lumea liberă, un proiect neîntinat de idealurile mărețe ale marxismului și socialismului. Al Doilea Război Mondial, și apoi Războiul Rece, prin contextul în care valorile lumii occidentale erau puse în contrast cu totalitarismul nazist și stalinist, au confirmat dimensiunea patriotică a Studiilor americane din acea perioadă, necesitatea ca ele să promoveze și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
retransformat realitatea în vis, și i-a silit să se mute într-o locuință mai modestă. Evoluția identitară a lui Arthur Miller poate fi văzută ca un complex de identificări și respingeri, în care originea evreiască și lumea laică americană, marxismul, existențialismul și absurdul i-au dat posibilitatea să se definească treptat ca un om și un autor american distinct, dar legat de lumea în care s-a format. All My Sons, jucată pe Broadway în 1947, este primul mare succes
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
omul concret dobândește o autarhie postulată de filosofiile materialist-ateiste. Paradoxal, postmodernismul, în pofida tuturor așteptărilor, este o ducere la bun sfârșit a materialismului marxist-leninist, dar cu iluzia că este adversarul acestuia. Sugestiv că mulți dintre filosofii postmoderniști se trag din stirpea marxismului reformat în postmodernism. Există, însă, și o diferență esențială față de materialismul dialectic și istoric. Acesta nu făcuse decât să înlocuiască pe Dumnezeu cu materia. Se înscria, altfel zis, în tradiția metafizicii occidentale, deși credea într-un salt de eră geologică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
înscria, altfel zis, în tradiția metafizicii occidentale, deși credea într-un salt de eră geologică în comparație cu aceasta. Iată de ce materialismul, la rându-i, a jubilat la ideea că întemeiază un nou antropocentrism. Când Michel Foucault s-a desprins decisiv de marxism, el a intuit dificultățile pretenției unui nou umanism și, în consecință, a respins brutal ideea de umanism, trezind protestele brutale, în aceeași măsură, ale lui Sartre și ale comilitonilor care veneau dinspre marxism și existențialism. Cu "noul antropocentrism" postmodern, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Michel Foucault s-a desprins decisiv de marxism, el a intuit dificultățile pretenției unui nou umanism și, în consecință, a respins brutal ideea de umanism, trezind protestele brutale, în aceeași măsură, ale lui Sartre și ale comilitonilor care veneau dinspre marxism și existențialism. Cu "noul antropocentrism" postmodern, dincolo de om și de lume nu se mai află nici măcar o entitate materială, ci chiar nimicul. Deci postmoderniștii se pot revendica simultan din materialismul marxist, prin pariul concretului și din existențialism, prin asumarea nimicului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
revoluție a favorizat și noi acte sacrificiale fondatoare, din care au apărut națiunile moderne în secolul al XIX-lea. De acum încolo, Europa va dezvolta trei tipuri de violență, dincolo de cea privată și de clan: violența de clasă, raționalizată de marxism și de utopiile aferente; violența între națiunile Europei și violența colonială, globalizantă. Fiecare a conceptualizat un anume tip de antropocentrism deviant de la antropocentrismul dialogic creștin, ca ocultare a libertății după fire a omului. Numele celor trei forme deviante în ideologii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
literaturii etc. În cele din urmă, admite că asta e și dorința Stângii Culturale Americane, care stă sub influența gândirii lui Paul de Man și a lui Michel Foucault 190. Această stângă e menită să preia ceea ce n-a reușit marxismul, care a eșuat din pricină că a încăput pe mâna unor nebuni: Dar a făcut destul de mult bine atâta timp cât a durat". Cât de mult bine a făcut comunismul, pe durata celor vreo 70 de ani, ar fi, totuși, mai bine să se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la un singur nivel, sprijinit, însă, ontologic, pe un monism divin, ea ajungea fie la o ruptură între sacru și profan, fie la panteism, fie la politeism. Gândirea modernă, în aceleași condiții, a avut de ales între un monism materialist (marxismul) și eliminarea oricărui grund ontologic, absolutizată de postmodernism. "Proclamarea existenței unui singur nivel de Realitate atrage atenția Basarab Nicolescu elimină sacrul, cu prețul autodistrugerii acestui nivel"324. De precizat că obiectul transdisciplinarității nu îl constituie nivelurile de Realitate, acestea continuând
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ion Tudor Iovian, Șoricelul Kafka pe foaia de hârtie (Mica vicioasă poezia), Editura Axa, Botoșani, 1999. 209 Liviu Ioan Stoiciu, interviu, în "Feed back", an. II, nr. 2, ianuarie 2005, pp. 38-39. 210 Cf. Gabriel Troc, Fredric Jameson: postmodernism și marxism, în "Steaua", an. LII, nr. 7/2002, pp. 55-59. 211 Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Editura Aula, Brașov, 2002, p. 23. 212 Ibidem, p. 26. 213 Ibidem, p. 7. 214 Ion Bogdan Lefter a scris numeroase articole despre postmodernism, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reciproc] se limiteaz] la ei, dar acest lucru este temporar, întrucat lumea trebuie salvat] și nu abandonat] (17,20). Se insist] pe dovedirea iubirii prin cuvânt, voinț] și fapt], aceasta fiind chiar o condiție inerent] cunoașterii (7,17). Paralelă cu marxismul clasic a fost abordat] de teologia recent] a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r]ției lui Dumnezeu, fapt ilustrat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pufendorf și Locke, drepturile au avut un rol crucial în revoluțiile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ins], în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, apelul la drepturi a fost eclipsat de mișc]ri precum utilitarismul și marxismul care nu puteau, sau nu voiau, s] le accepte. În perioada contemporan] a avut loc o schimbare și mai semnificativ], iar ast]zi ele reprezint] devize acceptate pe plan internațional în dezbateri morale și politice. În multe p]rți ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evaluarea moral]? iv. Provoc]ri dinspre stânga politic] Perspectivele marxiste și feministe critic] alte abord]ri pe baza unei analize a naturii relațiilor personale și neag] posibilitatea existenței unor relații sexuale în mod autentic egale în cadrul societ]ții occidentale. 1) Marxismul clasic În cadrul lucr]rilor Originea familiei, Proprietatea privat] și Statul, Engels a observat c] în cadrul familiilor de burghezi soțiile furnizau o munc] f]r] valoare precum și sarcini sociale necesare (cum ar fi: îngrijirea copiilor și a b]trânilor) și trebuiau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celui mai l]untric eu al femeii. Soluția maladiilor familiei burgheze este socializarea muncii casnice, includerea complet] a femeilor în sfera public] și, ceea ce este cel mai important, demontarea cadrului capitalist care hr]nește diviziunea de clas] și exploatarea economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice marxiste asupra sexului se concentreaz] asupra unor acuze generale legate de persuasivitatea explicațiilor marxiste ale falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu a transformat în mod real femeile în națiunile care au devenit socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în produs comercial și de lipsă consimt]mântului informat. v. Epilog Poate c] cea mai convig]toare poziție asupra moralei sexuale este una bazat] pe modelul libertarian modificat de maximele kantiene, dar care s] acorde o atenție deosebit] sensibilit]ții marxismului clasic fâț] de coerciția economic] în definirea „exploat]rii” și de preocup]rile feminismului fâț] de semnele opresiunii masculine. Aceast] abordare poate r]spunde unora dintre criticile enunțate mai devreme. Baza contractual] a interacțiunii sexuale reiese din acordul voluntar bazat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a tot ceea ce morală condamn] sau cu eliminarea celor mai bune motive de dezaprobare. Putem respinge morală, reținând o perspectiv] rațional] și umanist], așa cum a f]cut Marx. Morală nu este singurul remediu posibil pentru abuzurile de care a suferit marxismul și îndr]znesc s] spun c] nu este nici cel mai bun remediu. Fanaticii ne conving în fiecare zi c] pan] și cele mai pure intenții nu împiedic] crime monstruoase, cu excepția cazului în care inteligență dubleaz] entuziasmul moral. Un remediu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.: Making Sense of Marx (Cambridge: Cambridge University Press, 1985). Geras, N.: Marx and Human Nature (London: New Left Books, 1983). Henry, M.: A Philosophy of Human Reality (Bloomington, Ind.: Indiană University Press, 1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Press, 1985). Geras, N.: Marx and Human Nature (London: New Left Books, 1983). Henry, M.: A Philosophy of Human Reality (Bloomington, Ind.: Indiană University Press, 1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press, 1989). Nielsen, K și Patten, S., ed.: Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Indiană University Press, 1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press, 1989). Nielsen, K și Patten, S., ed.: Marx and Morality (Guelph. Canadian Association for Publishing în Philosophy, 1981). Wood, A.: Karl Marx (London: Routledge & Kegan Paul, 1981). 46 Cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țării”. De altfel, din Capitalul lui Marx se traduce capitolul Acumularea primitivă. Semnează articole C. Dobrogeanu-Gherea (Anarhia cugetărei, Deosebirile dintre socialism și anarhism), C. Racovski ( Chestiunea agrară și, sub pseudonimul Petre Mircescu, Reforma agrară, Pe două fronturi), Dumitru Drăghicescu (Asupra marxismului), I. Sion (Socialismul în România), N. D. Cocea. Preocupările redacției se grupează în jurul unor probleme de natură socială și politică, precum caracterul revoluționar al revendicărilor proletare, lupta de clasă, campania pentru votul universal, critica ideilor burgheze. Prin preluarea unor texte
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
Desigur, după 1989 s-a conturat un anumit clivaj istoriografic, nu atât Între două generații biologice, cât Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală modernistă sau revizionistă, inspirată de epistemologia relativismului cultural postmodern. Dar acest conflict este destul de asimetric, deoarece, din punctul de vedere al școlii moderniste, În acord cu principiile relativismului, merge orice, anything goes
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cont de faptul că singurul care folosește acest ultim termen (lázadás) este Horváth Mihály, autorul cel mai echilibrat În judecarea evenimentelor. Termenul de felkelés, care va deveni În secolul XX denumirea standard pentru orice „răscoală țărănească” În terminologia canonizată a marxismului, deși are aceeași accepțiune ca zendülés sau lázadás, adică „răscoală”, „revoltă”, pare a se preta Însă Încă din epocă la o nuanțare mai favorabilă, deoarece el nu are doar sensul de „ridicare Împotriva ordinii constituite”, ci, În general, pe acela
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
creștinism, omul este delimitat față de Dumnezeu, el este om ca fiu al Domnului, care se află în această lume doar într-un simplu popas în drumul către lumea de dincolo. Renașterea opune omul uman, omului inuman al Evului Mediu. În marxism esența omului este identificată cu totalitatea relațiilor sociale, prin umanism, conchide M. Heidegger se înțelege în general strădania ca omul să devină liber pentru omenescul lui, și să-și afle în aceasta demnitatea; atunci umanismul este diferit în funcție de concepția despre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]