124,212 matches
-
tezaur de interes național, memoria extraordinară a poetului, care putea, după mulți ani, să reproducă în scris, poeme întregi, ediții realizate, studii publicate și polemici înregistrate, va trebui, necondiționat, să apeleze la acest învățat capitol. Merită, de asemenea, reținută, din materia altor capitole, ideea, corectă, că nu orice poezie de Eminescu e o capodoperă, iar încercarea de a-l traduce pe poet într-o altă limbă este considerată o himera pernicioasa, în sfîrșit eroarea de a-l consideră și impune pe
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
la comuniștii naționaliști din ultimele decenii". Petru Creția respinge "instituirea unui fel de cult oficial al lui Eminescu, la date fixe: 15 ianuarie... și 15 iunie. Pentru oficialitate acest tip de festivism se adaugă la tot ce se construise în materie de naționalism că diversiune politică în acei ani; cultul poetului decretat poet național". Obiceiul, din anii comunismului, s-a păstrat, din păcate, și astăzi, continuîndu-se a se vorbi în formule liturgice: "luceafărul poeziei românești, arhanghelul, arheul, martirul, sfîntul, pînă și
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
în vedere de subalternii d-lui Andrei Marga. Dacă mafia manualelor perpetuează vechile clișee didactice și le impune în grilele de examene, cenzurînd interpretările personale ale elevilor, creativitatea, inteligență și apreciind doar memorarea unor "comentarii" stupide prefabricate, dezgustul adolescenților pentru "materie" (rămasă la propriu doar materie) este în bună măsură explicabil. În primul dintre articole, intitulat Cum să-l predai pe Thomas Mann într-o țară eminamente agrara?, George Ardeleanu identifica bine cauzele menținerii unui canon didactic mult defazat față de critică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
lui Andrei Marga. Dacă mafia manualelor perpetuează vechile clișee didactice și le impune în grilele de examene, cenzurînd interpretările personale ale elevilor, creativitatea, inteligență și apreciind doar memorarea unor "comentarii" stupide prefabricate, dezgustul adolescenților pentru "materie" (rămasă la propriu doar materie) este în bună măsură explicabil. În primul dintre articole, intitulat Cum să-l predai pe Thomas Mann într-o țară eminamente agrara?, George Ardeleanu identifica bine cauzele menținerii unui canon didactic mult defazat față de critică literară a sfîrșitului de secol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
acestui articol realizarea unei incursiuni în cîteva dintre misterele spionajului din cel de-al doilea război. Nu ne rămîne decît să regretam că o relatare a întîlnirii ratate dintre Cristian Popisteanu și John Le Carré; alt romancier de succes în materie de literatură de spionaj, va rămîne nescrisa din pricina că Cristian Popisteanu nu mai este.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
a unei cochetării de stare civilă. Chiar și mecanică lăuntrica a acestei expoziții funcționează pe ideea unui mariaj, a unei polarități formale și simbolice. Într-o accepțiune foarte largă, Panaite Chifu este un teluric, un poet al germinației și al materiei fatal determinate de gravitație, în timp ce Vasilica Chifu are viziunea eterului, a marilor spații vide și a stărilor de imponderabilitate. Fie că sînt bronzuri sau forme cioplite, integrate în ambientul larg ori gîndite la scară unor spații interioare, lucrările lui Panaite
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
are viziunea eterului, a marilor spații vide și a stărilor de imponderabilitate. Fie că sînt bronzuri sau forme cioplite, integrate în ambientul larg ori gîndite la scară unor spații interioare, lucrările lui Panaite Chifu refac traseul unor procese formative naturale. Materia genuina, accidentată și impura, desfășurată orizontal sau țîșnită brusc asemenea unui germene vegetal în căutarea luminii, se coagulează insesizabil și conserva toate stările și tensiunile aspirației sale către formă ultima. Că într-o adevărată stratigrafie arheologică, în opera finita pot
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
și se profilează volumele. Absența oricărui reper exterior, în funcție de care să-și exerseze observația și să-și ordoneze formele, o plasează pe artistă în vecinătatea creatorilor de arhitecturi cromatice din categoria lui Teodor Moraru. Dar spre deosebire de acesta, care lucrează cu materie grea și cu derivatele unor erupții telurice, Vasilica Chifu rămîne permanent în orizontul celest și creează forme a caror unică rațiune este starea de levitație. În această magma diafana, saturata de tensiuni interioare și pîndita etern de riscurile dezintegrării și
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
denotativa și psihologizanta, nu părăsesc, nici macar accidental, cîmpul pur al reveriei, ci rămîn în continuare în faza ingenua de amprente mentale care vin să certifice imensă bogăție a virtualității. Glosînd pe marginea culorii, a construcției suficientă sieși, a imaginarului ca materie primă pentru lumea reală, Vasilica Chifu își deconspira, de fapt, coordonatele unei existente morale. Desprinderea de contingent, refuzul modelului și inaderenta la ordinea perisabila sînt tot atîtea modalități de a defini o aspirație unică: spre incoruptibilitatea materiei, spre transcendență formei
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
a imaginarului ca materie primă pentru lumea reală, Vasilica Chifu își deconspira, de fapt, coordonatele unei existente morale. Desprinderea de contingent, refuzul modelului și inaderenta la ordinea perisabila sînt tot atîtea modalități de a defini o aspirație unică: spre incoruptibilitatea materiei, spre transcendență formei, spre polisemia visului.
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
și băltoaca în care să nu calce. Nimeni nu mai vorbește de performanțele lor politice și administrative (sfidarea ar fi prea bătătoare la ochi!), și atunci, în derâdere, presa a început să le monitorizeze gradul de eleganță. Vestimentară, firește! Între materie cenușie și țoale, la vârf, stăm infinit mai bine la capitolul textile. Să recunoaștem: există o distanta enormă între primitivismul anilor '90, '91, cănd delegațiile de parlamentari români se întorceau de la Paris etalând inconfundabilele pungi ale magazinelor "Tați" (având drept
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
fi dedus, în bună parte, din citirea acestui schimb de scrisori. Mă gîndesc, bineînțeles, la ideile lor și la întruchiparea lor în diverse acțiuni publice. Din păcate, n-am loc să intru în amănunte de acest fel. Aici e multă materie epica, la fel ca și în Epistolar, deși, trebuie spus, cartea nu se citește deloc că un roman - impune pauze de reflecție, pe care lectură cu sufletul la gură nu le îngăduie. Iar acum nici nu prea mai văd cu
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
ar fi avut timpul și elanul să meargă să vadă cîștigătorul! Nu este, desigur, nici singură nici cea mai gravă stupiditate din peisajul cinematografic autohton, în care vorbele sînt multe și premierele sînt rare că eclipsele (de altfel, și în materie de cinema, vom fi, în ^99, un fel de "capitala mondială a eclipsei"). Ca să facem un cadou de Paști cititorilor noștri, le oferim cîteva pagini dintr-un nou român (al doilea) scris de Mircea Daneliuc. L-am descoperit, pe acest
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
care trimit la esență comicului de totdeauna. 1. Una din preotesele acestei sumbre antiliturghii lirice - mai nou venită, dar nu și mai puțin dotată decît măcar o parte din cei amintiți - este Gabriela Cretan. Tendința poetei este o exacerbare a materiei, o hiperbola a acesteia, ca o negare demonstrativ metaforica a spiritului, însă și că o flagelare de sine, sub semnul invocației sacrilege, menită a potenta sarcastic autoflagelarea. Astfel eul își reneagă el însuși sîmburele pur, trivializîndu-se, intrînd în horă concretului
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
umane/ grotești. am o pofta grozavă de rîs/ de o comedie cu moravuri ușoare" (ibidem). După cum vedem, magia neagră, alchimia, si comedia se îmbină în fluidul aceluiași discurs vîscos, în care încap "reverii vinovate". Spre a consolida această comedie a materiei dereglate, anarhice, care acoperă întreg orizontul, Gabriela Cretan propune, în sînul ei, relații insolite, mijlocește contracte perfide între regnuri, compromisuri între aparente și esențe, mezalianțe între contingent și absolut (în gradul în care cel din urmă rămîne precum un reziduu
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
aici/ despicare-n bucăți, înviere și iar/ despicare" (ibidem), în timp ce "sclipiri siderale de traumatisme craniene/ nimbează/ a chaosului dospire organică" (ibidem). La fel de unanimă e absența atît în lumea văzutelor cît și în cea a nevăzutelor, cu excepția morții "grase", travestite în materie, cu excepția monștrilor cu identitate umană, pregătiți industrial pentru "topitoria" thanatică, mereu activă, cu amuzant blazon sacerdotal: "bîlciul e-n țoi. moartea e grasă, frenetica.../ noi sîntem dreptmergătorii/ erzațul tenebrelor, a Babilonului drojdie" (ibidem). Să fie oare o asemenea nepotolita sete
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
că o consolare... 2. Dintr-o dispoziție similară, desi recurge la un discurs diferit, se alimentează lirica lui Radu Andriescu. Disprețul față de univers îl conduce și pe bardul ieșean la asocieri antirevelatoare, batjocoritoare, care dau în vileag supremația negativă a materiei, deci a efemerului, a deriziunii: Cînd îl văd pe Mișu văd masele de plastic și fier ale tîrgului/ și asta mă aruncă în cele mai insalubre văgăuni ale/ memoriei.// Oricît de sus aș fi și oricît aș cotcodăci/ ajung iute
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
literat, nu pot decât să cred pe literații ce denunță originile imunde ale bogăției. Cu atat mai mult cu cât adevărul poetic se coroborează în cheie alchimica, unde aurul este excrementul soarelui. Dar tot alchimia ne vorbește și despre sublimarea materiilor inferioare. În plan social, athanor-ul acestei transmutații este tocmai orașul, acolo unde ădura lege a plății în pesină (cum ar zice Marx) susține, si e răscumpărata de un sentiment al continuității de civilizație. Rapacii mecenați ai modernismului, trebuie să se
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
salveze, să-și păstreze libertatea fără traseu și fără țel. La ora scrierii acestor rînduri, nu se cunosc încă rezultatele Césars-urilor. Indiferent, însă, de premii, filmul merită o deplasare în sala de cinema. E o victorie a bunului simț în materie de distribuție autohtonă faptul că acest film european de debut a fost achiziționat și la noi și e difuzat, acum, pe mica noastră piața cvasi-americanizată. Rămîne de văzut cum va evolua regizorul, Erick Zonca (n. 1956; studii de actorie și
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
augmenteze verosimilul sînt "rupte" din cotidian, care mai e diferența dintre relatarea unui fapt divers și o bucată literară? Problemele general-umane, psihologia și angoasele sînt eterne. Prin urmare, evident, sînt și contemporane - de ce nu? În această calitate, ele pot constitui materia literaturii. Cu condiția, aș adaugă, să nu se întrețeasă prea strîns cu "mică istorie". Un ultim exemplu: Noaptea furtunoasa, care a căzut, spectaculos, la premiera, în 1879. Adesea, m-am întrebat de ce. Explicațiile din istoriile literaturii mi-au părut întotdeauna
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
cerut o muncă îndelungată...a fost nevoie de o documentație amplă, de pregătiri de tot felul. Cartea la care am lucrat cu cea mai mare plăcere a fost desigur Opera artei pentru că aici am avut de a face cu o materie foarte vastă și foarte diversificata, spre deosebire de lucrările de poetica. Era prima oară cînd lucram pe un material artistic pe care il cunoșteam bine dar despre care nu avusesem ocazia să vorbesc. Deci faptul de a vorbi de muzică, de pictură
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Zburătoarea biblică). Așadar estetizarea devine o cale a sanctificării, prin relaxarea ultimului concept, iar nu invers, căci Adrian Popescu ține totuși la identitatea să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială, dependentă de materia expresiei, suspectă prin strălucirea să factice, prin aspectul sau "lăcuit": "Distanță dintre mine și zburătoare trebuie ferm menținută/ pentru a supraviețui amîndoi,/ milă și demnitatea nu se pot scufundă în aceeași apă a sufletului,/milă pentru soarta să și demnitatea
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
soarta să și demnitatea persoanei mele lăcuite/ de un supraeu îndelung exersat și care se poate totuși lesne/ sparge în mii de cioburi, rănindu-i pe cei apropiați (Amintindu-mi vară altui an). Cu cît discursul e mai încărcat de materie intelectual-estetică (e satisfacție laică, precum orice barochism), cu atît curentul subtextual afectiv e mai tensionat de nostalgie. Materialitatea poetica e un factor ce testează misticismul de bază, prin contradictoria-i compoziție resignata, avînd ca fundal resurecția: "Prin scuarurile din Marais
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Maicii Chiliilor răsfrîntă-n Egee,/ stupul din Athos, cum numele văii Iserului/ surprinzîndu-te la intrarea în Delfi" (Elegia italica). Așadar adorația divinului în lume devine tot mai mult senzorială, aidoma celebrelor viziuni ale Sfintei Tereza de Avila. Misticismul poetului cade în materia vizionara vîscoasa, devenind plastic, tangibil. Făcînd întrucîtva - să recunoaștem - figură de eretic, Adrian Popescu evoluează frecvent în lumina întunecată, debordanta de humus expresiv, a acelor "zei chtonieni", a căror supremație o acceptă treptat, în defavoarea "zeilor uranieni", solari: Așezat în bancă
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
mai vorbim? În Cavalerul inexistent al lui Italo Calvino, cred, există un fel de Sancho Pânză, un scutier nebun al nu mai puțin nebunei armuri goale, care se crede ceea ce vede: se aruncă în imensă oală cu ciorbă, crezându-se materie a acesteia, năvălește mâcâind peste ratele dintr-un eleșteu și altele asemenea. Dar asta e boală societății, care ne atinge pe toți, de nici nu mai e boală: suntem ceea ce e în jurul nostru, oricât ne-am opune, oricât am sta
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]