4,656 matches
-
Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere înregistra 33 de absolvenți (1877-1884), dintre care doi străini (un francez și un german), cea de mecanică, cinci (1882-1885), dintre care un rus; în fine, specializările legate de metalurgie și de chimie, numărau șase (1879-1883), respectiv patru absolvenți (1878-1884)3. Din 1884 și până în 1914 obțineau diplome de inginer la Scoala Politehnica din Bruxelles încă cinci români
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Franța, Indiile Olandeze, Java, Madeira, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia și Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea an al secției de ingineri mecanici, în anul academic 1899-1900, următoarele medii: mecanică aplicată 16; fizică industrială 17,25; arhitectură industrială 14; metalurgie și siderurgie 15,70; construcții de mașini 16,67; electricitate 108. Așadar, studentul nostru reușise să încheie în perioada 1898-1900 trei ani de studii la Facultatea Tehnică a Universității din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1939 a funcționat ca învățător în satul Ciolacu Nou din fostul județ Bălți, Basarabia, U.R.S.S. După această dată, până în 1951, a părăsit învățământul și s-a ocupat cu apicultura, sericicultura și alte activități cu profil agricol, dovedind pasiune pentru mecanică, domenii în care a realizat niște proiecte de inovații și invenții. în 1951 s-a încadrat în învățământ ca profesor de limba rusă la școala de 7 ani din Dănești și a lucrat în această calitate până în 1969, anul pensionării
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tinerețe, entuziasmul său robust, răbdarea și munca neobosită a unei vieți întrec, adesea, profilul obișnuit al unui tînăr. Aceasta, pentru că, modestul învățător n-a încetat o clipă să încerce a pătrunde în cele mai diferite taine ale științelor exacte (matematică, mecanică, construcții), îmbogățindu-și în același timp orizontul spiritual cu înțelegerea profundă, a literaturii naționale, citind paralel operele cele mari, reprezentative ale scriitorilor universali. Cunoașterea celor cîteva limbi străine (italiană, franceză, rusă, germană și chiar latină) permițîndu-i o informație dintre cele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
produs modificări majore în structura liceelor, a planurilor de școlarizare; aproape în toate liceele din țară, au fost introduse noi profile de tip industrial.Au rămas clasele cu profil pedagogic și real-uman în lichidare, completarea făcându-se cu clase de mecanică, electrotehnică, industrie ușoară. S-au obținut, în mod excepțional, pentru clasa a IX-a, o clasă de chimiebiologie și două clase cu profil economic. Apariția profilelor industriale a determinat creșterea considerabilă a disciplinelor de studiu prin introducerea specialităților (cel puțin
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
studiu prin introducerea specialităților (cel puțin trei la fiecare meserie), ceea ce a condus la angajarea unui număr mare de ingineri și maiștri, cărora nu li se putea asigura pregătirea psiho- pedagogică necesară. În perioada 1978-1985, un număr de clase de mecanică și electrotehnică erau constituite din cei mai buni elevi la disciplinele reale. Practic, aceste clase erau considerate de matematică- fizică și se lucra efectiv în condiții de clase speciale. Dupa 1978, datorită obligativității a 10 clase (treapta I de liceu
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
realizează fie prin dezmembrarea enunțului în cuvinte, a cuvintelor în silabe, în litere, în absențe (reprezentate grafic prin spații albe), fie prin compromiterea codului, prin invalidarea semnificației, realizată în enunțuri corecte din punct de vedere formal, bazate însă pe o mecanică goală, pe conexiuni delirante, pe stereotipii și false analogii radicalismul și arbitrarul în construirea textului poetic, realizat prin dicteu automat suprarealist, prin tehnica dadaistă a colajului cuvintelor decupate din ziar, prin inspirația onirică etc. cultivarea unor categorii estetice noi, specifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Manolescu, care afirma: „Poetul se joacă pe sine... dar nu spre a se disimula, ci spre a se exprima“. În primul rând, subiectul liric este omul care trăiește, destrămat de spaime, sentimentul eșecului. El se simte amenințat, invadat, anulat de mecanica distrugătoare a unei lumi în dezagregare și nuși disimulează spaimele, ci le exprimă obsesiv. În al doilea rând, lumea însăși se configurează ca un topos al morții, ca o multiplicare halucinantă de goluri istorice. „Personajul“ bacovian ființează, așadar, ca actor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ași reconstitui biografia, dar rezultatele sunt derizorii, fiindcă, părăsiți, trădați de către părinți, sunt trădați și de istorie (Zare) și de propria memorie (Radu). Primul care încearcă săși interogheze trecutul și pe martorii acestuia este Gelu Popescu, elev la Liceul de Mecanică Fină din București. Investigațiile sale - făcute în timpul vacanțelor de licean - nu i revelează nicio informație despre propria genealogie, aducând însă la lumină fragmente disparate din trecutul lui Zare și Radu (capitolul 19, T. Raportul complet al „comisiei Gelu Popescu“). Se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
despre arheologia lingvistică, despre istorie și război, despre trecut și prezent, ca forme diferite ale tetradei oameni - obiecte - nume - povești. Relația dintre Zare și Radu va continua și după eliberarea din armată, când Grințu lucrează ca pedagog la Liceul de Mecanică Fină - unde îl cunoaște pe Gelu Popescu -, apoi ca ghid ONT, pentru a reveni, în final, la catedră, ca profesor în comuna Burlești. Pentru cei doi prieteni comunicarea devine o necesitate, așa încât Zare își reorientează spre Radu „romanul“ său epistolar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
relative. Iar faptul că un anumit sistem este mai simplu decât altele, ale căror consecințe sunt de asemenea în concordanță cu datele experienței, spune ceva despre modul cum este lumea. 6.342: „Astfel, faptul că lumea poate fi descrisă prin mecanica newtoniană nu spune nimic despre lume; ceea ce ne spune ceva despre lume este că ea poate fi descrisă de către această teorie tocmai în felul în care este descrisă. Despre lume spune ceva și faptul că ea poate fi descrisă de către
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu spune nimic despre lume; ceea ce ne spune ceva despre lume este că ea poate fi descrisă de către această teorie tocmai în felul în care este descrisă. Despre lume spune ceva și faptul că ea poate fi descrisă de către o mecanică într-un mod mai simplu decât de către alta.“ Propozițiile, înțelese ca „imagini“, delimitează „dinăuntru“ domeniul a ceea ce se poate spune. Propoziții ale științelor naturii sunt toate propozițiile care descriu stări de lucruri ce există. Ceea ce înțelege autorul prin „științe ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Combinat, evidențiind o dată în plus faptul că România deține încă avantaje comparative în sectoarele tradiționale, intensive în forță de muncă (confecții, încălțăminte) și dezavantaje în industriile care utilizează preponderent capital uman și tehnologii performante, în special mașini și aparate electrice, mecanică (tabelul 7.1). Începând cu anul 1994 se poate observa un ușor avantaj comparativ al țării noastre în sectoarele intensive în resurse naturale (animale vii și produse animale, produse vegetale și produse din lemn, exclusiv mobilier). În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dăunătoare atmosferei de colectiv. Atitudinea pozitivă a elevilor față de învățătură este favorizată, stimulată și de folosirea unor metode adecvate și variate care ușurează înțelegerea și asimilarea cunoștințelor. Din acest punct de vedere "metoda pedagogică are în învățământ funcția pârghiei în mecanică". Metodele variate și adecvate mențin interesul, în timp ce stereotipul, șablonul obosesc, adorm interesul, frânează curiozitatea. Învățătorul (profesorul) trebuie să manifeste o exigență corespunzătoare, constantă, permanentă față de munca elevului. Dacă exigența profesorului este superficială și formală, dacă controlul este aparent și fictiv
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
țesuturilor și organelor profunde și asupra marilor funcțiuni ale organismului. 2. Aspecte generale privind efectele și căile de obținere a acestora prin aplicarea masajului Indiferent de metoda sau procedeul la care ne referim, efectele se obțin pe două căi: una mecanică (directă) una reflexă (indirectă) Efectele obținute pe cale mecanică sunt rezultatul schimbărilor fizice ale tensiunii din țesuturi și se obțin ca urmare a aplicării tuturor procedeelor și tehnicilor, care produc modificări în concentrația umorilor. Masajul Terapeutic Efectele reflexe se realizează prin
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
ale organismului. 2. Aspecte generale privind efectele și căile de obținere a acestora prin aplicarea masajului Indiferent de metoda sau procedeul la care ne referim, efectele se obțin pe două căi: una mecanică (directă) una reflexă (indirectă) Efectele obținute pe cale mecanică sunt rezultatul schimbărilor fizice ale tensiunii din țesuturi și se obțin ca urmare a aplicării tuturor procedeelor și tehnicilor, care produc modificări în concentrația umorilor. Masajul Terapeutic Efectele reflexe se realizează prin excitarea terminațiilor nervoase de la periferia corpului, prin stimularea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
care indică o creștere a peristaltismului. B. Efectele reflexe sau indirecte Nu pot fi net disociate de cele mecanice, ele transmițându-se prin intermediul pielii care se interpune în permanență, chiar și atunci când se urmărește obținerea doar a unui efect pe cale mecanică. Obținerea unor efecte reflexe se urmărește, mai ales, în intervențiile efectuate ̀ n scopul tratării unor afecțiuni la nivelul stomacului, intestinelor și vezicii biliare, ̀ n principal, prin folosirea efleurajului, fricțiunilor superficiale și a tapotamentului tangențial. 116 8.2. Aplicațiile
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
o închipuire. Din practică reiese că toți pacienții cu diverse patologii recunosc producerea unor disfuncții în reprezentarea sinelui, oricare ar fi profilul lor psiho-afectiv, la combaterea cărora masajul poate contribui cu succes, deoarece am văzut că el, chiar și pe cale mecanică, poate induce oarecare efecte psihoterapice. De asemenea, se știe că unele contracturi pot apare și ca urmare a tensiunilor psihice exagerate, acumulate de-a lungul timpului, ori masajul acționând pentru ̀ ndepărtarea acestora determină, ̀ n multe cazuri, producerea unor
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
devenit o ramură a matematicilor aplicate. Principalul său discipol pe această cale a fost Vilfredo Pareto, succesor la Universitatea din Lausanne. Inginer de formație, Pareto proclamă sus și tare ideea eronată că singura metodă valabilă pentru analiza economică e cea mecanică. De asemenea, este și el obsedat de realizarea unui model coerent de variabile interdependente, fondat pe ipoteza că problemele din relațiile economice sunt determinate. Pareto se definește ca "economist literar", utilizînd metoda "abstracției izolatoare", fiind urmat de un alt italian
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței”. Anatemele contra societății abundenței proliferează, hrănindu-se din ideea conform căreia „mecanica infernală” a nevoilor îl condamnă pe consumator să trăiască într-o perpetuă stare de lipsă, să-și vadă liniștea și adevăratele bucurii cedând locul unei nemulțumiri cronice. Închis în universul lucrurilor, încercând o teribilă sete de bucurii și de nou
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
0 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 14,9 81 operatori la instalațiile fixe și lucrători asimilați 7,1 82 operatori la mașini, utilaje și asamblori de mașini, echipa 6,6 73 meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizani 1,0 Total % N 100 353427 Sursa: INS, Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002 * Coduri Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88 Tipurile principale pentru lucrătorii ne-manuali cu calificare redusă, ne-navetiști, sunt cele ale vânzătorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mare parte a terenurilor agricole rămân nelucrate. Unii dintre drăgușeni, dar puțini (aproximativ 20 de familii) și-au arendat o parte a terenului arabil singurei firme private din sat profilate pe activitate agricolă, patronul ei fiind un inginer absolvent de mecanică agricolă, care a înființat această SRL împreună cu ceilalți trei frați ai săi. 3. Cu toate că există anumite forme asociative în viața socială a satului, oamenii sunt mai degrabă individualiști, suspicioși și neîncrezători unii față de alții. Toți cei cinci subiecți intervievați au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
evoluții sau chiar de tratarea lor inadecvată, aceasta îngroșând și mai mult dosarul încremenirii în proiectul iluminist. Clasicii Economiei, în primul rând Adam Smith, au pornit de la credință (potențatoare de cunoaștere) într-o imagine reprezentată de mecanism și teoretizată de mecanica newtoniană ca generatoare de modele explicative. Construcția epistemică a Economiei s-a înfiripat și ea din încrederea în ipoteze stabilite printr-o convenție metodologică ce tocmai raționalizase principiul ordonator. De altfel, nu este întâmplător că mecanismul este laitmotivul care abundă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reinventa pe sine, de a testa ipotezele fiecărei teorii și de a valida explicații cu teorii retestate. Evident că este momentul și de a îndrăzni să avanseze noi ipoteze prin care predicția să fie posibilă nu în sensul extrapolării din mecanică, ci prin insertarea între determinanții proceselor și a capacității umane de a decide în favoarea tendinței pozitive. Se poate vorbi, din această perspectivă, despre adevărata desprindere a teoriei economice de metafizică, un fel de modernitate trăită mai târziu decât alte științe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]