1,605 matches
-
și ne aruncă în in(contra)cultură. După cum încerca să formuleze prin trăsăturile acestei schițe fenomenologice, e drept firav și minimal, unele dintre ipotezele care l-ar fi îndreptățit să susțină un anume sentiment românesc al mediocrității. Un canon al mediocrității? Reflecțiile lui Noica erau dezvoltate deopotrivă și în orizontul unei hermeneutici a vieții spiritualului, iar chestiunea fundamentală însemna, pentru el, conturarea în ordinea spiritului a unui tip de om românesc și a candidaturii acestuia la eternitate. Nu biologicul din ființa
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atent direcția în care se îndrepta gîndirea vremii sale: gata-făcutul, un hibrid fals, complet infecund, împotriva căruia credea că s-ar putea organiza chiar o cruciadă. Raționamentele radicale formulate de tînărul filosof diagnosticau totodată, și aici, un anume sentiment al mediocrității, o stare tulburătoare și alarmantă care îl determina să facă anamneza mai exactă a omului mediocru 86. Pentru un atare exercițiu, Noica alege drept canon al referinței pe Hans Castorp din Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, un personaj cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Thomas Mann, un personaj cu totul fermecător, anume alcătuit de autor cu cifrul insului mediocru, un erou, spune Noica, o construcție robustă care, după avatarurile unei biografii de o mie de pagini, nu mai are căci a pierdut-o conștiința mediocrității. Iar o astfel de tăietură existențială apare în momentul cînd personajul face singura declarație de dragoste din roman, nu în nemțește, cum ne-am fi așteptat, ci în franceză. Dacă vom privi lucrurile mai de aproape, nu știu cît adevăr
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
existențială apare în momentul cînd personajul face singura declarație de dragoste din roman, nu în nemțește, cum ne-am fi așteptat, ci în franceză. Dacă vom privi lucrurile mai de aproape, nu știu cît adevăr ascundea în ea prezumția de mediocritate atribuită celor pe care tînărul Noica îi introducea în vîrtelnița comparației ce folosea drept criteriu exclusiv un anume sens al inteligenței. În veacul din urmă, constata Noica în iarna lui 1938, mediocritatea părea favorizată de împrejurarea că lumea credea mult
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
știu cît adevăr ascundea în ea prezumția de mediocritate atribuită celor pe care tînărul Noica îi introducea în vîrtelnița comparației ce folosea drept criteriu exclusiv un anume sens al inteligenței. În veacul din urmă, constata Noica în iarna lui 1938, mediocritatea părea favorizată de împrejurarea că lumea credea mult mai mult în inteligența omului și mult mai puțin în ceea ce el numește omul întreg. Tocmai de aceea, măsura valorii unei persoane, conchidea cumva esopic Noica, ar fi dată nu de locul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
centrifugală a inteligenței (cu toate că, accepta filosoful, oamenii sînt mai mult sau mai puțin inteligenți), ci dacă această persoană este, cu adevărat, un om întreg, așa încît nu te mai întrebi, în cele din urmă, dacă este sau nu atinsă de mediocritate. De aici o anumită îndoială exprimată de Noica în fața acelui sentiment al mediocrității, o stare care, e drept, poate stăpîni omul pînă la paralizia ființei sale, cum tot așa de steril pare a fi și un alt sentiment, cel al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
inteligenți), ci dacă această persoană este, cu adevărat, un om întreg, așa încît nu te mai întrebi, în cele din urmă, dacă este sau nu atinsă de mediocritate. De aici o anumită îndoială exprimată de Noica în fața acelui sentiment al mediocrității, o stare care, e drept, poate stăpîni omul pînă la paralizia ființei sale, cum tot așa de steril pare a fi și un alt sentiment, cel al geniului neînțeles. În fond, Noica încerca să se distanțeze (cu oarecare patos, cum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
oameni vrednici de interesul celorlalți ar fi mulți dintre noi dacă nu s-ar simți mediocri!", însă nu înainte de a sparge codul acelui personaj din Thomas Mann. Și proceda astfel nu pentru că ar fi admirat, în ascuns, vreun pisc al mediocrității literar construite, ci pentru că tînărul inginer mediocru din Muntele vrăjit (se) joacă (cu) rolul unui om excepțional și transmite pro tanto o învățătură care aproape că atinge canonul. Este exemplul o mediocritate exemplară insului care și-a luat viața pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar fi admirat, în ascuns, vreun pisc al mediocrității literar construite, ci pentru că tînărul inginer mediocru din Muntele vrăjit (se) joacă (cu) rolul unui om excepțional și transmite pro tanto o învățătură care aproape că atinge canonul. Este exemplul o mediocritate exemplară insului care și-a luat viața pe cont propriu, nu de puține ori în răspăr și, folosind de nu știu cîte ori interstițiile insolite ale vieții, răzbește și e învingător. Iar cel mai important lucru este că acest om
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vieții, răzbește și e învingător. Iar cel mai important lucru este că acest om mediocru îți arată pe viu și, mai mult decît atît, de ce poate fi un om de ispravă: pentru că nu mai este un condamnat pe viață la mediocritate, căci a scăpat de logica binară a omului de rînd, un ins imobilizat între, pe de o parte, "așa sînt eu, mediocru, și îmi place să rămîn mediocru" și, pe de altă parte, "n-am ce face, sînt și voi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
scăpat de logica binară a omului de rînd, un ins imobilizat între, pe de o parte, "așa sînt eu, mediocru, și îmi place să rămîn mediocru" și, pe de altă parte, "n-am ce face, sînt și voi rămîne o mediocritate". Hans Castorp devine astfel un nume generic pentru cel ce încearcă și se bucură de izbîndă la capătul efortului de a scăpa de mediocritate, cel ce se angajează în mod radical la un experiment cu sine însuși și dovedește, în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rămîn mediocru" și, pe de altă parte, "n-am ce face, sînt și voi rămîne o mediocritate". Hans Castorp devine astfel un nume generic pentru cel ce încearcă și se bucură de izbîndă la capătul efortului de a scăpa de mediocritate, cel ce se angajează în mod radical la un experiment cu sine însuși și dovedește, în cele din urmă, ceea ce (re)descoperise Sfîntul Augustin: e în noi ceva mai adînc decît noi înșine. Trecînd peste accentele puse de Noica asupra
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cele din urmă, ceea ce (re)descoperise Sfîntul Augustin: e în noi ceva mai adînc decît noi înșine. Trecînd peste accentele puse de Noica asupra unei ipostaze în care descoperim, poate mirați, în dosul măreției unei personalități remarcabile multe trăsături de mediocritate (este invocat cazul lui Tolstoi, exigent descifrat în acest fel de Henry de Montherlant într-un studiu deloc minor publicat în Revista Fundațiilor Regale), două credem că sînt semnificațiile pe care le concentrează, în miezul său, morala acestui excurs asupra
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mesajului indus de eseul tînărului filosof. În legătură cu adresantul, Noica nu mai este de data aceasta ambiguu: el vorbește mai ales omului tînăr, celui ce nu prea crede în puterile sale și care se lasă prea ușor copleșit de propria-i mediocritate. Lui, și numai lui, omului tînăr, Noica i se adresează întocmai ca într-o scrisoare deschisă, pe acest om tînăr vrea să-l recupereze: "Prietene, nu ești mediocru. Sau, dacă ești, nu interesează. Nu te gîndi la ce au făcut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
agresiv al unor avortoni ai gazetăriei, inși, unii dintre ei, care nu stăpînesc bine morfologia și sintaxa frazei, a devenit repede o modă: s-a scris și se scrie orice și mai ales oricum. Cu o înspăimîntătoare pentru că e perfectă! mediocritate, una profund superficială și saturată de cuvinte semantic obosite, de ofensiva obstinată, bestială chiar. Dedesubturile nu atît de umane, cele de sub bine și rău, sînt exhibate de unele reviste, care confundă spectacolul de idei cu atacurile grosolane la persoană, cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dușmanul de moarte al prostiei deghizate și stilisticii de lemn. Dar cînd banalitățile presei vor depăși destinul prozaic al scrierii caduce (aceea care se naște și moare aici și acum, la puțin timp după actul scrierii ca atare) și cînd mediocritățile neaurite se vor autodizolva, va fi semn că gloria efemeră a gazetarului visează cu ochii deschiși la eternitate, la acea gazetărie a vîrstei lui ca și cum aceasta ar fi literatură. În locul unei prese de multe ori agresivă și inutilă, care-și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Savatie Baștovoi își scrie propria biografie atinsă într-un fel dramatic de Nietzsche și creștinism. El este un convertit de la teism la creștinism. Basarabean venit să-și facă studiile liceale la Iași, trăiește o cumplită revoltă față de lume și față de mediocritate, poate și față de moarte, alegându-l ca maestru pe Nietzsche. Îl ia prea în serios, fără discernământ și fără distanță critică, așa încât chiar profesoara care îl numise genial, îl duce la un spital de nebuni. Aici experimentează distanța dintre el
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
N. etc. Nu mai vrem ca această nouă clasă, pretins literară, să conducă asociații, reviste ale Uniunii, să dețină în continuare aceleași poziții. Cu ce protecție? Nomenclatura literară, mai ales provincială, nu poate sfida la nesfârșit cu aroganța, suficiența și mediocritatea sa profundă și agresivă. O altă consecință gravă a organizării comuniste a literaturii a fost și este transformarea scriitorului în salariat, birocrat, funcționar de stat, dirijat și asistat de Stat, de la debut și până la moarte. Orice s-ar spune: o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dovedește poate mai bine și mai concret polaritatea celor două culturi din țară cea oficială și cea care gândește și creează, pe cât posibil, încă liber și se consideră adevărata expresie a culturii române decât conflictul tacit, adesea și manifest, dintre mediocritatea cadrelor de conducere culturală și adevărații creatori și oameni de știință români care activează în țară. Acest antagonism dintre mediocritate și competență, dintre incultură și cultură, dintre impostură, superficialitate și cea mai ieftină publicistică, dintre lozincă și substanță, dintre omul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
creează, pe cât posibil, încă liber și se consideră adevărata expresie a culturii române decât conflictul tacit, adesea și manifest, dintre mediocritatea cadrelor de conducere culturală și adevărații creatori și oameni de știință români care activează în țară. Acest antagonism dintre mediocritate și competență, dintre incultură și cultură, dintre impostură, superficialitate și cea mai ieftină publicistică, dintre lozincă și substanță, dintre omul de cultură, de studiu și bibliotecă și activist, a luat în ultimul timp forme acute, dramatice, și ele explică în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
valori este profund și de rezolvarea sa depinde în bună parte viitorul culturii române actuale. Există o întreagă categorie de intelectuali și creatori români care scrâșnind adesea din dinți se încăpățânează încă să înfrunte, de voie de nevoie, planurile, ierarhiile, mediocritatea și aroganța suficientă a culturnicilor actuali, după fericita expresie a istoricului Vlad Georgescu, ce face tot mai dificilă existența scriitorilor români actuali. Când numirile, avantajele, premiile, promovările, ocuparea posturilor au loc nu în funcție de competență, de merite personale, de lucrări, ci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totalitară a fost radicală și foarte eficace. Vechea pătură politică, nu foarte puternică, a fost repede eliminată. N-a existat la noi, pe de altă parte, nici un centru de rezistență reformist în cadrul sistemului, nici în afară, nici în interiorul P.C.R. Profunda mediocritate a cadrelor sale a împiedicat orice dizidență, așa cum s-a întâmplat în mai toate celelalte partide comuniste din Est. Când Lucrețiu Pătrășcanu și-a permis luxul să gândească și singur, a fost pur și simplu executat. Dictatura P.C.R. s-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
text, în loc de epilog, trage concluziile și definește exact și sintetic situația României în 1991. Răsturnarea dictaturii ceaușiste a împins la putere o echipă reformist-ceaușistă. Și, observație capitală: La nivelurile de bază, noul regim a fost cucerit... de o armată de mediocrități hotărâte să-și apere cu orice preț pozițiile. Este una din dramele cele mai profunde ale României actuale, efect direct al ceaușismului. Acesta a dus la înăbușirea a tot ceea ce era spirit viu în societatea românească. România apărea ca o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Este ceea ce a susținut cu mult bun-simț și un cercetător francez: Dl. Jean Beranger ne-a invitat și pe noi românii să edităm o istorie a Transilvaniei în limba franceză. Cine aude? Cu slabe pretexte ce ascund de fapt sterilitatea, mediocritatea științifică, birocratizarea lucrărilor de plan, lipsa de inițiativă personală, elan și viziune de sinteză nu se poate realiza mai nimic. Niște obscuri cercetători provinciali, practic necunoscuți și în țară, nu se pot impune, oricât de bine intenționați ar fi, în fața
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
marii aliați ai unui sistem care asigură un anumit succes literar prin afiliere și subordonare disciplinată. N-am definit, totuși, esența ultimă, resortul cel mai profund al purtătorului de cuvânt al culturii oficiale. Notele sale definitorii, ultime, sunt conformismul și mediocritatea. El gândește exclusiv prin scheme date, clișee impuse și deci preluate, ierarhii bine disciplinate. Recrutarea acestui personal se face exclusiv în baza acestor criterii și afinități. Depersonalizarea sa mai ales în astfel de cazuri este totală și definitivă. Individualitatea, inițiativa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]