3,679 matches
-
cățărătorilor mai puțin experimentați, un grup larg pe care școala trebuie să îl atragă. Gândiți-vă la contradicțiile întâlnite. V-au oprit, v-au atras atenția și nu le-ați uitat. Avionul Jefferson, de exemplu. Există un monument și un memorial Jefferson; dar un avion? Acest nume a fost și mai provocator la vremea lui, deoarece numele formațiilor rock lansate înainte de Buffalo Springfield și Jefferson Airplane („Avionul Jefferson”) foloseau pluralul, precum Beatles, Supremes și Crickets. Un nume la singular pentru un
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
posibilități de explorare a părții sale nevăzute. Ca mitologie a autenticității, ca oglindire a eului, ca depozitar al inexprimabilului, ca text potențial, ca écriture livrée au hazard, ca modalitate de exprimare paralelă, ca alternativă existențială, ca gen al incertitudinii, ca memorial al absenței, ca falsificare (prin Înfrumusețare, prin adecvare la adevăr), ca lipsă de imaginație, ca procedeu literar, ca revanșă psihologică, mărturie maniacală, diversiune teoretică, În fine, răstălmăcire, rea-voință, tăgăduire, efemeridă, capriciu, unicitate, document, autoreferențialitate, meditație, transparență, modă, strategie, tehnică, metodă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
multe înfrângeri decât se pot rememora într-o singură zi. Evident, în cuprinsul atâtor cărți școlare 18 scrise de atunci încoace, relatarea nu a rămas fidelă evenimentelor. Au avut loc modificări de accente, de încadrare sau de interpretare, în funcție de politicile memoriale și de concepția pedagogică a momentului. Schimbările au trecut, rând pe rând, dar nevoia de povestire exemplară a rămas. Toate manualele reflectă faptul că "istoriografia a stabilit o relatare coerentă a anilor imediat următori războiului, folosind texte precum cele ale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
an de la alipirea Bucovinei, în acea zi toate școlile vor suspenda cursurile și vor participa la serbările ce se vor organiza cu acest prilej (s.n. C.M.)"212. Posteritatea imediată a fost deci plurală ca viziune istorică, dar coerentă în ceea ce privește reprezentările memoriale. În anul următor, autoritățile regățene au restrâns deja omagiile publice. Un observator malițios nota că "deși e aniversarea alipirei Ardealului, școlile și autoritățile au funcționat, spre deosebire de anii precedenți (sic!), când această zi era considerată sărbătoare națională". Din tot ceremonialul obișnuit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ce ne ajută să construim și să transmitem cunoașterea și sentimentele noastre relative la trecut se bazează pe diferite combinații de elemente discursive, vizuale și spațiale. Prin urmare, memoriile colective sunt colaje multimedia [...], dar [sunt, la fel de bine] și statui, locații memoriale, clădiri" (Wulf Kansteiner, Finding Meaning in Memory..., p. 190). 40 " Când nu ai memorie, nu ai sentimente" (David Lowenthal, op. cit., p. 230). 41 Esența școlii este acumularea, ceea ce creează o adevărată patologie, cu urmări greu de contracarat (Francis Imbert, Vers
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Vezi Yourcenar, With Open Eyes, pp. 125-126. 59. Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, p. 159. 60. Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, p. 274. 61. Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, p. 274. 62. Syme, Ronald, Fictional History Old and New: Hadrian The James Bryce Memorial Lecture for 1984 at Somerville College (Oxford, 1986), p. 8. 63. Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, p. 127. 64. Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, p. 24. 65. Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, p. 247. 66. Citat din Heilbut, Anthony, Thomas Mann: Eros and
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de construcție a romanului său Cartea lui Daniel. La o primă vedere, acesta pare a avea o structură clasică, fiind format din patru părți, fiecare o parodie amară la un anumit moment simbolic din viața Americii de azi ("Cartea I, MEMORIAL DAY", "Cartea a doua, HALLOWEEN", "Cartea a treia, STEAUA-DE-MARE", "Cartea a patra, CRĂCIUNUL"). Însă perspectiva narativă ne-o dovedește, încă din primele rânduri, că lucrurile nu stau chiar așa: focalizarea externă (în care personajul este văzut numai din exterior, iar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
protagonistului, Daniel Lewin, care încearcă să descopere adevărul din spatele poveștii istorice despre moartea părinților săi, Isaacsonii, condamnați pentru a fi dezvăluit secrete nucleare rușilor). Iată o mostră la îndemână: fragmentul care îi introduce în scenă pe protagoniști ("În 1967, de Memorial Day343, Daniel Lewin a ajuns cu autostopul de la New York la Worcester, Massachusetts, în ceva mai puțin de cinci ore. Îl însoțeau tânăra lui soție, Phyllis, și Paul, fiul în vârstă de opt luni, purtat de Daniel într-un scăunaș de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Annales, scrie și Remaines din care Shakespeare împrumuta numele cîtorva personaje (Oswald, care însemna "conducătorul casei", Edgar, cu sensul "fericire", "onoare binecuvîntata" și Edmund). 1559 William Baldwin editeazăThe Mirror for Magistrates, o lucrare scrisă de fapt în 1555 și intitulată Memorial of Such Princes aș Have Been Unfortunate în the Realm of England (....), o colecție de monologuri în versuri atribuite unor personaje legendare din istoria Angliei. Autorul a folosit ca model The Fall of Princes (1494). Lucrarea intenționa să avertizeze conducătorii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
263, 13 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 429): Dacă am schimba persoana a treia cu persoana I, ne-am găsi în limitele unei perfecte autocritici, ca la începutul celui de-al doilea memorial". Lovinescu se arată încântat de cronică, pe care o consideră "excelentă"! În același sens apreciază Călinescu romanul (e drept, doar în particular, într-o scrisoare datată 20 nov. 1932) ca "singura analiză a sentimenului morții în literatura noastră", Bizu fiind
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
edited by W. R. Dodd Jr., and Martha Dodd, with an Introduction by Ch. A. Beard, New York, 1941, p. 254-285, 287. 60 I. Ciupercă, op. cit., p. 156 61 Ibidem, p. 157 62 FRUS, 1937, vol. I, p. 786. Vezi și memorialul lui Gh. Tătărescu asupra politicii externe a României la 1 mai 1943 (Hoover Institution, Palo Alto, S.U.A., D. G. Popescu Papers, Box 2) 63 FRUS, 1938, vol. 2, p. 672 64 Hoover Institution, Palo Alto, S.U.A., N. Petrescu-Comnen Papers, Box
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
burlan / Tot mai adânc, mai diafan, / Și-atunci bostanul, din solid, / Devine luminos lichid / Evaporându-se prin tub / Într-un incub și un sucub..." Termenii incub și sucub, din arsenalul tipic al ocultismului, figurează la Jarry într-un poem din Memorial, referindu-se la demonii masculini și feminini. II O mască este și Julien Ospitalierul, prietenul detectivului Arthur. Dar Sfântul Julien Ospitalierul, personaj de legendă (evocat de Flaubert într-o faimoasă povestire), își ucisese părinții; absolvit după o expiere dură, el
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Toată lumea ne vrea răul" / 219 Un joc de oglinzi: victimitatea palestiniană / 230 Convertirea evreilor din Franța la religia Shoah-ului / 234 Note / 250 CAPITOLUL 5. În afara suferinței nu există salvare! / 253 De la datoria de memorie la datoria de vigilență / 253 Tiraniile memoriale / 270 Note / 289 CONCLUZIE. Dreptul la uitare / 293 Note / 307 BIBLIOGRAFIE / 309 INDEX GENERAL / 335 MULȚUMIRI Nu este niciodată ușor să scrii o carte despre suferință, și cu atât mai puțin despre identitate. Mie mi-a luat cinci ani. Lunga
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în care memoria genocidului a devenit paradigmă. Cartea de față nu este așadar o carte despre Holocaust, nici doar o carte despre iudaism, ci mai degrabă o meditație istorică asupra universalității suferinței. A citi suferința înseamnă și a citi traiectoriile memoriale și identitare contemporane, pe cât de invadatoare pe atât de necesare sau inevitabile. Iar suferința erijată în identitate nu este mai puțin oglinda prezentului nostru decât, poate, prefigurarea viitorului pe care-l vom construi. Un viitor de victime, repliate în datoria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se generaliza în ansamblul lumii evreiești, cu variante. Totuși, atunci când, pe pământ așkenaz, sfințirea Numelui lui Dumnezeu este erijată în chestiune de viață sau de moarte, iar apoteoza sacrificiului de sine este glorificată și comemorată prin poeme, rugăciuni și rituri memoriale, se stabilește un model de răspuns la persecuția religioasă. Acesta lasă puțin loc apostaziei, în contrast cu ceea ce s-a întâmplat în lumea sefardă, unde convertirea s-a înfățișat adesea ca o opțiune practicabilă 20. Această diferență de atitudine modelează, pe termen
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
concurente ale genocidului este, ca și arta, filmul sau teologia, revelatoare pentru evoluțiile observate în abordarea evenimentului. Shoah de Claude Lanzmann, despre care am vorbit deja, nu este alfa și omega acestei istorii, care, prin bogăția ei, atestă importanța mizelor memoriale în formare din anii de după război. În Palestina aflată sub mandat britanic, în timpul războiului, cuvântul ebraic tradițional hurban era folosit pentru a numi ceea ce li se întâmpla evreilor în Europa. Pronunțat khurbun în idișccccc, acest cuvânt înseamnă "distrugere", "catastrofă" și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a Holocaustului. Și totuși, dacă examinăm primii ani de după război, conotația religioasă nu domină încă abordarea laică a genocidului. Desigur, Ben Zion Dinur, istoric al școlii de la Ierusalim, pe atunci ministrul israelian al culturii, susținător al proiectului de creare a memorialului Yad Vashem și cofondator al revistei Yad Vashem Studies, contribuie la impunerea cuvântului englez Holocaust ca traducere oficială a ebraicului Shoah în dezbaterea parlamentară din 1953 despre proiectul de lege dedicat comemorării Shoah-ului și a Eroilor și sarcinile atribuite Yad
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
caracterul indisociabil al Holocaustului și al "izbăvirii" lui, Israelul, este în mod regulat adus în prim-plan în situațiile de criză, minore sau majore. Contrastul este frapant dacă ne amintim că în 1955, când s-a pus problema ridicării unui Memorial al martirului evreu necunoscut la Centrul de Documentare Evreiască Contemporanărrrrr din Paris, Fondul Social Evreiesc Unit, Consiliul Reprezentativ al Israeliților din Franța (CRIF) și Consistoriul s-au opus proiectului. În primăvara lui 1955, nouăsprezece asociații evreiești își exprimaseră public refuzul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
opus proiectului. În primăvara lui 1955, nouăsprezece asociații evreiești își exprimaseră public refuzul. Presa idiș din Paris se făcuse, de asemenea, ecoul refuzului evreilor de origine est-europeană din oraș. La rândul lui, Guy de Rothschild, raportor al comitetului pentru ridicarea Memorialului, s-a declarat ostil proiectului, considerând că acesta ar avea o valoare sentimentală, dar nicio contribuție socială. El a recomandat un Memorial modest, asociat unui centru comunitar. Iar în cele din urmă americana Claims Conference, care negocia acordurile de despăgubiri
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
refuzului evreilor de origine est-europeană din oraș. La rândul lui, Guy de Rothschild, raportor al comitetului pentru ridicarea Memorialului, s-a declarat ostil proiectului, considerând că acesta ar avea o valoare sentimentală, dar nicio contribuție socială. El a recomandat un Memorial modest, asociat unui centru comunitar. Iar în cele din urmă americana Claims Conference, care negocia acordurile de despăgubiri între Germania și Israel, și-a asumat totalitatea cheltuielilor pentru construcție, care a sfârșit prin a adăposti, pe de o parte, monumentul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
monumentul, terminat în 1956, și CDJC-ul însuși (căruia Claims Conference îi asigura, pe de altă parte, 10% din bugetul pentru cultură)24. În ianuarie 2005, cu jumătate de secol mai târziu, într-un context radical diferit, se inaugura solemn Memorialul Shoah-ului, pe locul memorialului martirului evreu necunoscut și în continuitate cu acesta și cu CDJC. Iar președintele Consiliului, Éric de Rothschild, vărul precedentului, îl numea "muzeu al vigilenței" și "redută împotriva uitării". Istoria acestei instituții arată ea însăși modul în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și CDJC-ul însuși (căruia Claims Conference îi asigura, pe de altă parte, 10% din bugetul pentru cultură)24. În ianuarie 2005, cu jumătate de secol mai târziu, într-un context radical diferit, se inaugura solemn Memorialul Shoah-ului, pe locul memorialului martirului evreu necunoscut și în continuitate cu acesta și cu CDJC. Iar președintele Consiliului, Éric de Rothschild, vărul precedentului, îl numea "muzeu al vigilenței" și "redută împotriva uitării". Istoria acestei instituții arată ea însăși modul în care politica de comemorare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acestei instituții arată ea însăși modul în care politica de comemorare a genocidului s-a adaptat în final la exigențele datoriei de memorie, metamorfozând muzeele care-i erau consacrate în cvasi-temple, în noi locuri de cult ale unei religii civile. Memorialul Shoah-ului din 2005, cu zidul său de nume, aceleași nume care sunt citite ritualic la comemorări, ilustrează perfect această evoluție. În mod ciudat, în Franța, țară care-și clamează sus și tare laicitatea, un loc de cult ca acesta nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
hrăni din conținuturi mai pozitive). Întregul iudaism, cel puțin pentru laici, trece prin acest filtru. Se va perpetua la nesfârșit iudaitatea devenită sinonimă cu victimitatea, când, într-un viitor apropiat, supraviețuitorii vor dispărea într-un final? Ce-i drept, construcțiile memoriale par că se pot lipsi de martori direcți. Apelurile recente, în Franța, la recunoașterea memoriei sclaviei, dispărută acum aproape două secole, tinde să demonstreze asta. Până atunci, eterna victimă se poate prevala de o poziție de superioritate absolută, înaltă în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
că vigilența lor va fi suficientă pentru a evita repetarea răului. Astfel, mult timp desconsiderați după sosire de coreligionarii lor așkenazi (care-i numeau atunci shvartze: "negrii"), ei s-au alăturat încetul cu încetul iudaității autohtone și referințelor ei. Tiraniile memoriale Arno Mayer consideră că memoria "poate fi sursă de progres și de regres" și adaugă că, "în plus, memoria privilegiază ortodoxia și consensul în detrimentul libertății de gândire și de critică"7. Trebuie să constatăm că aceasta este într-adevăr situația
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]