1,742 matches
-
la putere, o ambiție de care pot fi succeptibile piepturile omenești. Dar această ambiție, oricât de mare ar fi, nu este defel întrețesută cu interese de ordine curat individuală, deci e prea sus-pusă pentru a putea fi atinsă de prepusurile meschine ale roșiilor, prea sus pentru a putea fi confundată cu setea de putere pe care-o au dumnealor. Pentru conservatori lupta politică nu e o "luptă pentru existență" ca la roșii. Noi le-am propune d-nilor roșii o reformă care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tinerețe - zice - era deja atât de germanizat prin "amețeală patriotică, încît predică ascultare oarbă" (372). "Boerne la maturitate însă și Enric Heine deveniră doi îngeri răzbunători, cari biciuiră cu vergi de foc căpățînele strâmbe ale germanilor și descoperiră fără cruțare meschina lor micime" (367). "Străvechiul nostru timp german îl răpi la admirare pe inamicul Tacit însuși: acel timp însă e pentru acest cetățean al statului german" o stafie îngrozitoare a evului de mijloc" (329). D. Graetz declară verde că nu consideră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
râdeam, Petrică mi se părea bătrân și uzat în stările lui contradictorii, de la umilință și adorație față de Matilda, la perorație sceptică și misogină, tot împotriva ei, din motive care îmi scăpau, căci cele relatate de el mie până atunci apăreau meschine în fața noii lui stări de spirit. Ne-am băut cafeaua în biroul lui și conversația a urmat mai potolită pe tema celor două cărți, una de Camus, L'Etranger, și a doua L'Existentialisme c'est un humanisme de Sartre
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o diminua, cum se întîmplă de obicei cu un om aflat în mijlocul ei, când bolta uriașă a cerului, norii din zare, pădurile pline de măreție micșorează parcă chipul uman, mai ales dacă acest chip nu se spală de o gândire meschină, de un sentiment mărunt sau trivial. Matilda, trebuie să spun, era răpitoare, abia mă puteam uita la ea mai mult de-o clipă. Petrică, în schimb, o ignora de astă dată.. Credeam că o să-l văd în sfârșit ridicând fruntea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
puțin pentru o punere în scenă atât de dramatică, pentru noi însă era foarte mult! comentă Ion Micu fără patetism, cu o modestă convingere. Era o breșă care doar în aparență se plasase la nivelul Uniunii, și având un mobil meschin. Îmi revenea mie sarcina s-o plasez în sfera clară și distinctă a principiilor, dar fără această breșă mi-ar fi fost imposibil, fiindcă cine eram eu? Un critic literar abia cunoscut, un redactor-șef al unei reviste din provincie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mie de lei, ci douăzeci. Mă resemnai, dar acasă, după opt ore de muncă, iritarea că nu puteam fi singur se transforma în somnolență. Desigur, somnolența spiritului nu naște chiar monștri, dar îl face abordabil pentru tot soiul de demoni meschini, cum mi se întîmplase la deratizare cu Bacaloglu și grasul Calistrat și n-ași putea să spun că existența lor, care mă distra, n-avea nici o legătură cu gândul Matildei că eram definitiv pierdut. Avusesem totuși noroc cu Vintilă, a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un coșmar de mult uitat, asupra unui copil real: semăna aievea cu cel din vis... VII ...Tot astfel mă simțeam acum în fața individului care mă fixa de după biroul său cu o puternică privire care nu clipea, privire insistentă, batjocoritoare, penetrantă, meschină, dar triumfătoare, pe un chip care rânjea, un chip de aceeași vârstă cu a mea, ași fi zis mai frumos ca al meu, mai senin și mai vesel, însă cu o infamă expresie: te cunosc, ticălosule, parcă îmi spunea, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
două idei!" "Ce fel de idei?' Păi zici că ai predat filozofia și n-ai uitat nimic!" "Da!" "Ei, două idei filozofice!" Stupefiat, nu-i răspunsei îndată. De ce tocmai două și nu una? Și cum să-i spun acestui demon meschin de care depindea rămânerea mea în uzină două idei filozofice? "Cuget, deci exist!" îi răspunsei. "Asta ce e?" mârâi el distrat și mâna cu două degete lipsa i se puse pe mașina mică de scris de alături și execută o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu are curajul să arate că sîntem împreună. Iată deci că temerile mele se arătaseră a fi naive, față de acest hop care era cu mult mai grav decât îmi putusem închipui că ar avea loc unul. Fiindcă nu o precauție meschină punea la încercare voința iubitei mele. Nu era la mijloc ceva insignifiat. Nu oboseala îi alertase trăsăturile. Nu o conveniență derizorie o făcea să accepte (ba chiar să nici nu observe!) detașarea mea de ea, singurătatea noastră, care îmi cădea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tehno. Dintr-unul se-auzea vocea răgușită a lui Nicolae Ceaușescu: „Á-lo! Á-lo!“; altul declanșa soneria cu „Atențiune, domnilor! S-a furat mireasa!“, după care miorlăia un acordeon. Își vroiau drepturile. Iar eu îi acopeream pe toți, le dominam energia meschină, izbucnind câteva fracțiuni de secundă la fiecare două ore, ca o salvare primitivă și necesară. Se zbăteau neputincioși; sala devenise prea mică, n-aveai pe unde să fugi. Nu mai clipeau senini, obraznici, adormiți de somnul obligatoriu al literaturii române
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
strada Paris ca un cățeluș scos la pipi. Seara, mă clătinam la ieșirea din pușcărie, amețit de-alcoolul eșapamentelor. Mă înfundam în aerul lichid care plutea printre poșete, cataloage și cranii parfumate, cu sentimentul că am exact ceea ce merit: lumea meschină și supradezvoltată, ca un borcan osos, a minții mele. Singurul refugiu mă aștepta seara, când, tâmpit de oboseală și de versurile lui Coșbuc, mă trânteam în dormitor, pentru binemeritata uitare. Câteodată, găseam un corp sub cearșaf (domnul inspector nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am încercat din nou. Ușa a scârțâit și, prin crăpătură, l-am văzut pe Mihnea butonând. Nu mai avea nici un rost să mă ascund. Mi-am luat și eu laptop-ul și l-am lipit de-al lui. Acum arătam meschin, patibular: doi gangsteri cibernetici, lucrând în paralel pe ecrane. „Nici tu n-ai somn, ai?“, mi-a dat Mihnea un cot. Mă lua peste picior. Parcă era bunicu’ Vitalian, când nu mai auzea și se rățoia la mine. Mânca mămăliguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al omenirii, ca să nu mai vorbim de orgoliul lui; căci ia jigniți-l în orgoliul lui pe unul dintre acești nenumărați prieteni ai omenirii și el imediat e gata să dea foc lumii din toate patru părțile numai din răzbunare meschină; de altminteri, ca să fim drepți, așa ar face fiecare dintre noi, așa aș face și eu, cel mai infam dintre toți, căci eu, poate, aș fi primul care aș căra vreascuri și apoi aș lua-o la sănătoasa. Dar iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spună ceva caustic despre aerul lui fericit, dar imediat se zăpăci și începu să vorbească despre el însuși. Începu să se plângă, se plânse mult timp și destul de incoerent. — N-o să credeți, încheie el, cât sunt cu toții acolo de supărăcioși, meschini, vanitoși, mediocri; credeți-mă, m-au luat numai cu condiția să mor mai repede, iar acum sunt turbați că nu mor și că, dimpotrivă, mi-e mai bine. Mare comedie! Pariez că nu mă credeți! Prințul nu voi să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și să mă conving singur: pătura superioară a rușilor nu e bună într-adevăr de nimic, și-a trăit traiul, a secat din ea viața adevărată și nu mai este în stare decât să moară, ba încă într-o luptă meschină și plină de invidie cu oamenii... viitorului, punându-li-se împotrivă, nedându-și seama că e pe moarte? Nici înainte nu credeam întru totul în această opinie, deoarece noi n-am avut niciodată o pătură superioară, decât poate cea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
petrecut. Cum reprezintațiunea națională era un obiect de dispreț din cauza acelei maiorități, cum miniștri d-alde d. Cogălniceanu și d-alde V. Boerescu căutau să se dea unul pe altul din minister afară, prin diferite intrigi care de care mai meschine, prin adulațiuni care de care mai base la Palat și prin fapte așa de mișelești încît de am cita unul singur ar fi suficient pentru a pune pe acei miniștri în rândul lacheilor ce-și dispută pe ascuns unul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dezordinea în finanțe și administrație ajunseră într-un așa grad că însuși Domnitorul fu cuprins de o astfel de descurajare de-a vedea țara pusă pe-o cale de propășire încît cugetă a abdica. Toate pasiunile, până și cele mai meschine, se dezlănțuiră cu cea mai mare nepăsare de pericolul în care puneau țara. Toate intrigile se formară și până, și aspirațiunile la domnie reapărură. "între țară și Domnitor este un abis! " striga de la tribuna Camerii un adept și nepot al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dumnealor. Asemenea producte de fabrică, 13 la duzină, a căror inteligență nu consistă decât în șiretlic comun, precum îl are orice zaraf evreu și orice samsar grec din Brăila, asemenea capete lipsite de orice adâncime și de rezonanță, asemenea caractere meschine se găsesc pe toate ulițele. După lăcrămoasele vorbe prin cari da a se înțelege că dumnealui și-a pierdut starea pe care n-a avut - o, că dumnealui a fost cel care a mâncat în restauranturile cele mai elegante ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înlăuntru și-n afară și, daca prin puterea inerției, a obiceiului contractat de sute de ani, el continuă a merge câtva timp oarecum de la sine, vine o zi în care el nu rezistă discompunerii. Mărimile lui improvizate și fără tradiții, meschine, interesate, ambițioase n-au întru nimic a specula interesele publice, a trăda chiar patria lor în mâni străine. Între oligarhi se va găsi un trădător sau doi, dar ei vor fi totdeauna neutralizați și zdrobiți de clasa lor proprie, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elemente cu cari să guverne de ceea ce avem noi în Mihălești, în Caradale, în C. A. Rosetti, și spună daca un adânc despreț nu trebuie să fi pătruns inima tânărului Domn de câte ori vedea ideile sale cele mai generoase întîmpinînd numai meschine interese personale, numai minciună, numai trădare? Îndealtmintrelea ne îndoim dacă principele Bulgariei va avea un succes acătării cu politica sa de indignare morală. Altfel consiliază Machiavelli pe Principele său să lucreze. Când oamenii din generația ta, zice autorul italian, sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
are a le aduce populațiunii se subordonează intereselor unei societăți anonime și lacome de esploatație, în loc de a se încredința la oameni competenți, cunoscători de exigențele tecnice ale lucrării cu care se însărcinează. Roșii îndeplinesc prin aceasta două scopuri egal de meschine. Pe de o parte se 'n [țolesc ] ei; fiecare din acești patrioți cari ieri sau n-aveau ce mânca sau duceau o existență lihnit [ă ] e azi milionar, pe de altă parte scopul lor principal este de a dovedi că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Creditului Mobiliar și Societății de Construcțiuni, căci altfel nu ne-ar fi făcut onoarea d' a ne pune și pe noi în categoria organelor care au trâmbițat, în formă de revistă reclamă, avantajele economice ale societăților în cestiune, în schimbul unui meschin interes bănesc. Aceasta am găsit de cuviință a răspunde celor zise de "Timpul", pentru ca niminea să, nu fie indus în eroare asupra atitudinii noastre față cu Creditul Mobiliar și cu Banca de Construcție. Reproducem acest răspuns spre satisfacțiunea colegilor noștri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Românești a ținut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva că, prin o lungă reacțiune a spiritului național și a puterii de asimilațiune a solului și a rasei, vom fi exterminat până și urmele acelei domnii odioase. Abia atunci caracterul meschin, lipsit de onoare și de curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al nației românești și abia strănepoții Caradalelor vor putea fi români. Caradalele actuale, chiar să vrea, nu pot să fie români, precum din salcie, oricât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stinge. Dar ceea ce este fizic adevărat e intelectual și moralicește adevărat. Spiritele sunt morbide: de acolo substituția a orice activitate intelectuală adevărată prin viclenie, tertip și minciună. Caracterele sunt slabe: de acolo substituția energiei și curajului prin un fel de meschină adaptabilitate în toate împrejurările. În loc ca ele să imprime caracterul lor evenimentelor, din contra, evenimentele se imprimă în ele ca într-o ceară moale, însă și aceasta fără nici un fel de durabilitate. De aceea nu e nimic serios în România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de vedere mult mai demn dacă ar fi primit sincer și fără preocupare amenda onorabilă oferită de România pentr-o neînsemnată împresurare de graniță de care s-a făcut atâta zgomot în Pesta decât de-a insista ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]