1,809 matches
-
Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock-uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o "cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din "centru" - cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii cu jambiere (...), înarmați cu alpenstock-uri (subl. autorului), strânse energic în pumni la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus." (p. 49, s. n.). Voluptățile sale sunt de ordin intelectual, fără să fie însă grave, ca în vacanță: lecturi din ziar, cataloage de cărți, un dicționar, Viețile și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
viitoarele asasinate. Am cunoscut asemenea oameni și i-am tratat ca atare, cu tot disprețul cuvenit. Și când a sosit momentul, i-am lovit. Printre aceștia se află și un soi de lupi, o agentură a cărei interese egoiste și meschine au pus la cale otrăvirea lentă a unui ins, dacă a fost așa. Bănuiala mea rămâne în picioare atâta timp cît problema n-a fost și sigur nu va fi clarificată vreodată. De aceea e bine să lăsați la gunoi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
comunicat prin semne că ar vrea să vin cu el în Canada. Janet a confundat entuziasmul lui cu o cerere demodată în căsătorie. E drept, la început s-a speriat, dar apoi mi-a șoptit, cu o scânteie de satisfacție meschină în ochi, în care eu am zărit o clipă apocalipsa înmormântării iubirii într-o relație comodă și reciproc avantajoasă : „Ce tip extraordinar pentru tine !“. Recunosc că mi-a fost teamă o clipă că Jean-Claude ar fi putut fi plicticos și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
putut muta așadar "la vilă", tot în Floreasca. Vila Iu' pește: era tot un bloc, doar că avea acoperiș de olane. Odăile - le-am văzut de curând prin fereastra actualului locatar, căci de data asta stăteam la parter - erau la fel de meschine. Mai mult: exista o singură sobă de teracotă pentru amândouă camerele, încastrată în peretele dintre ele. Am trăit și acolo doi ani. Am văzut doi țăcăniți de zugravi tineri, veniți să ne zugrăvească apartamentul, mergând pe scările lor ca pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
șapte începuturi de articol pe spatele celor șapte vederi rămase. Două obiecții, care ambele se vor dovedifallacies, cum ar zice marele Matei (Călinescu), rotunjesc deja gura dumitale: 1. Cum dracu ai făcut să-ncapă atâta text pe spatele atât de meschin al unei cărți poștale? Asta privind halcile textuale din josul rândurilor ăstora. 2. Ideea e departe de a fi originală. Calvino, de exemplu, în "Dacă-ntr-o seară de iarnă un călător..." Asta nu mă miră - zici tu -, căci tocmai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
măștilor cu capete de animale sincopează derularea amintirii. Un complex de vină însoțește identificarea ironică (ironic este personajul care se disprețuiește pe sine, explică Northrop Frye) a poetei cu animalele din fabulă. Este rea și leneșă la fel ca ele, meschină și apatică. Este chemată în fața judecății părinților și a altora: "pe ce lume trăiește / pe ce lume trăiesc / când o să-ți vină mintea la cap / când o să-mi vină mintea la cap / nici o supă nu știi să faci vai de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
din partea celor pe care i-a cultivat și lăudat. A continuat să scrie pozitiv despre Ion Barbu și după pamfletele scrise de acesta împotriva lui. Și nu se poate altfel. Altfel lumea literară devine o junglă de interese și coterii meschine, în care nu se poate trăi. In care ia premii cine trage sfori, e lăudat cine bea cu criticul la masă, e discreditat cel de care se tem cei mai mulți. Și care va continua să-i silească pe autorii incomozi, cei
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în cei nouăsprezece ani de când locuiesc aici am putut cunoaște însă, din fericire, și fața cealaltă a acestor lumi sărace și triste: umanitatea lor, solidaritatea dintre oameni, bucuria adevărată care strălucește uneori printre necazuri, înduioșătoarele eforturi de a înfrumuseța spațiile meschine dintre blocuri. Am înțeles, de asemenea, că românii și țiganii pot conviețui pașnic și că segregarea lor n-are nici un sens. De fapt, mult mai rău este acolo unde ei locuiesc separat. Mulți români nu cumpără de la comercianții țigani, nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
șocată. Începea s-o enerveze tot mai mult felul În care Desert Rose uita de oricine, inclusiv de ea, când venea vorba de Charlie. Da, se așteaptă. Știu, e o nebunie, zise Desert Rose cu o privire stânjenită. O ceartă meschină nu mai avea nici un rost acum. Rulotele vor fi deschise publicului de dimineață până la miezul noptii. Nu vrei să mergem la un hotel? sugeră Kitty În grabă. Știu eu unele drăguțe pe Ocean Avenue, la câtiva pași de plajă. — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Kitty privi Mercedesul negru decapotabil dispărând și apoi se Întoarse singură În casă. Îl iubea și nu voia să se Îndoiască de el. Se va gândi ea la ceva și totul va fi bine. Nu se va lăsa pradă gândurilor meschine. Se simțea minunat, mai fericită decât fusese de mult, mult timp. Dar acum, că el plecase, casa i se părea prea mare și prea goală, așa că se refugie În micul dormitor de pe colț și-și sună părinții. — Bună, mamă! N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe capul muscoilor care bâzâie prea tare. Genul acesta de pălitură are efectul unui tranchilizant moderat, iar în plus beneficiază de marele avantaj de a pricinui doar leziuni minore. În schimb, tare aș vrea să știu ce fel de duh meschin și laș este acela care mă împinge să pun atâtea și atâtea mârșăvii în cârca lui Rahan. Oare când mi se vor limpezi odată mințile ca să accept până la capăt, curajos și demn ca fratele meu Filip, că anumite chestii trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
papă-laptele de Harap Alb. Dacă am avut vreun motiv să nu-i mărturisesc toate astea, și să știți că am avut, el nu se explică prin atracția aproape magnetică pe care o resimțeam în preajma soldățeilor lui nemaivăzuți, nici prin argumentul meschin că eram lăsat să trag cu arcul prin apartamentul lui de la etajul 1 scara B, ci doar pentru că o astfel de mărturisire aducea în ochii lui cu un act de trădare, iar ochii lui, pentru asta depun mărturie, s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de ce, din zori și până seara, drepții proclamă adevărul și exclusiv adevărul? Pentru că minciuna presupune inteligență, disimulare, memorie. Minciuna îmi slujește să trăiesc voluptuos libertatea și să uit că are și ea o limită. Adevărul dimpotrivă, înseamnă constrângere, prezență și meschină confruntare. El insinuează mereu că noi suntem doar doi copii exaltați și isterici... (Mab) Poetul apără cu îndărătnicie iluzia, atunci când aceasta este amenințată de adevăr: Mă apropii, lipesc buzele de geamul mat: "Vrei să știi motivul, adevărata cauză pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
i-am spus, simplu, Diri. Într-un târziu, aproape toată temnița a Înțeles că toate demonstrațiile lui Diri nu porneau din nevoia vulgară de a se Îmbăta cu puterea pe care o avea asupra destinelor noastre și nici din impulsul meschin de a se amuza cu un joc al terorii pentru care nu avea de dat socoteală nimănui, ci pentru a-și masca decepția profundă. Diri a venit În contact cu caractere puternice, cu valori morale de Înaltă spiritualitate, victime care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
spre deosebire de Dimineață pierdută, în mod violent. Modernul Ulise, exilatul om de știință, se întoarce acasă, dar nu mai recunoaște pe nimeni. Nici o întâlnire nu are loc: e un dialog al surzilor la care participă cecitatea surâzătoare a bătrânului savant, istoriile meschine, patetice, tragice ale celor din țara captivă și, mai presus de toate, notele veninoase ale Securității. După studiul plin de compasiune al omenirii care a traversat comunismul (figura complexă, de babă bârfitoare dar bine intenționată, a Vicăi Delcă e sugestivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
poliție se evapora. Și, cu fiecare kilometru pe care-l mai făceau, acea senzație se diminua tot mai tare, în locul ei impunându-se realitatea dură a opțiunilor, a nevoii de a câștiga o pâine, a plictiselii și a nesfârșitelor certuri meschine cu Eva, a jocului de bridge de sâmbătă seara cu familia Mottram și a excursiilor cu mașina de fiecare duminică, împreună cu Eva. Lângă el, cufundat într-o tăcere posomorâtă, inspectorul Flint își pierduse farmecul său simbolic. Acum el nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dar în esență tot aia e. Și cum nu toți oamenii au o personalitate rebelă de o anvergură atât de mare încât să se apuce să răstoarne regimuri și guverne, cetățeanul de rând se mulțumește din când în când cu meschina rebeliune împotriva autorității mici. Bancuri cu polițiști proști au toate popoarele lumii (dacă au și poliție). Ele nu sunt decât o formă a acelei rebeliuni mărunte. Polițistul român se confruntă cu ambele reflexe pomenite aici: cel local, moștenit și transmis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
este posibil. De revelion am rămas acasă. Părinții mei nu pregătiseră nimic deosebit: un litru de vin și atât. De la ora nouă au deschis televizorul și au încremenit în fața lui. Soră-mea era invitată la niște prietene, așa încît casa, meschină ca întotdeauna, era parcă mai rece ca oricând. La miezul nopții am stins luminile și, cu figurile albăstrite de ecranul TV, ne-am pupat și-am băut din vinul prost, de la Alimentara. Apoi m-am îmbrăcat și am ieșit să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
foarte plăcut în urechi. Reieșea că eu aș fi un crai elegant, bogat și cheltuitor, și că ea, o fată săracă, mă scutește de cheltuieli. Și asta nu pentru că aceste cheltuieli n-ar fi pe puterile mele, ci pentru că, în meschina ei sărăcie, ea nu poate concepe că se poate face asemenea risipă de bani. La următoarea intersecție, birjarul ne ajunse din urmă, ne depăși și, domolindu-și bidiviul, trase de hățuri de la dreapta la stânga, după care, lăsat pe spate, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Am deschis ușa, am străbătut coridorul sărăcăciosului nostru apartament și, dornic să mă întind cât mai repede pe divan, m-am dus direct în cameră. Aici se făcuse deja curățenie, dar, în lumina vie a verii, totul părea prăfuit și meschin. Pe birou, trona un pachet înfășurat în hârtie albă de mătase, prinsă în bolduri. Erau florile Soniei, însoțite de un bilețel în care mă ruga să ne întâlnim chiar în seara aceea. 4 Spre seară, ploaia a stat. Felinarele aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pe care le vede pe scenă și pentru fericirea cărora tremură, acest spectator, Ivanov, vibrează ca un cristal, cuprins fiind de cele mai umane și mai nobile sentimente, în aceste clipe binecuvântate bunul tânăr Ivanov nu poate simți nici calculul meschin de fiecare zi, nici dorință, nici răutate. Stă în liniștea desăvârșită a sălii de spectacol, stă cu fața îmbujorată, stă și simte cu bucurie cum inima lui tânjește dulce sub povara dorinței sublime ca, pe loc, chiar acolo, la teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și să le spunem: „Bunilor și dragilor proroci! Nu ne atingeți! Nu aprindeți în sufletele noastre trăiri înalte, omenești, și nu încercați să ne faceți mai buni! Căci, vedeți voi: cât timp suntem răi, ne mulțumim să fim niște ticăloși meschini, când devenim mai buni, trecem la crimă. Înțelegeți, bunilor proroci, că tocmai sentimentele de Omenie și de Justiție sădite de voi în sufletul nostru ne fac să ne irităm, să ne indignăm, să ne înfuriem. Înțelegeți că, de am fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
prindă chiar bine. Mai degrabă m-aș teme de oameni politici lipsiți de alte pasiuni și vicii în afară de politica însăși. Adică de putere. Într-un pasaj din romanul lui Bulgakov Maestrul și Margareta, Woland, întruparea diavolului, îi spune unui bufetier meschin și uscat sufletește: „Bărbații care se feresc de vin, de jocuri, de compania femeilor frumoase și de o discuție la o masă amicală ascund ceva necurat. Oamenii de soiul ăsta sau sunt bolnavi, sau mizantropi“ (Editura Univers, 1988, p. 229
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
false principii de morală, etică și conviețuire. Șansele pe care le am pierdut de-a lungul timpului s-au întors ca un bumerang împotriva mea, afectându-mi performanțele intelectuale și încercările revanșarde la adresa unui sistem bolnav, inundat de o cruzime meschină, care se voia a fi cu față umană numai pentru o categorie privilegiată de membri cu carnetul roșu al partidului unic. Poate că ar fi fost mult mai nimerit să apelez la un mag exorcist, dar, provenind dintr-o familie
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]