2,515 matches
-
uza de termeni preluați din limba veche și populară, îmbogățiți cu sensuri noi, alături de termeni împrumutați, și atitudinea lui Lucian B l a g a de a utiliza în discursul filozofic cuvinte populare mai apte pentru a realiza anumite complexe metaforice nu există nici continuitate și nici afinitate, deși uneori structura textuală poate părea apropiată. După Blaga, metafora este inerentă naturii umane și, este de la sine înțeles că, fiind oricum inevitabilă, se impune a fi cultivată în orice împrejurare, și, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sine, încît nici nu formează și nici nu informează, exprimarea este redundantă și cu o aparentă notă de profunzime, nefiind în măsură să coaguleze un conținut de idei suficient de coerent pentru a întemeia o concepție filozofică. La Noica, construcția metaforică sau dezbaterea lexicală de la Blaga sînt antrenate într-o improvizație eseistică extrem subiectivă, prin care răzbate sporadic informația erudită, preluată și ea în aspectele excepționale, ca referință, iar nu într-o manieră sistematică. Aparenta afinitate ideologică cu Eugen C o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
formele gramaticale respective sînt scoase atît din contextul secvențelor vorbirii, cît și din structura claselor și categoriilor limbii, fiind interpretate prin amestecarea nivelurilor limbii și prin anularea treptelor ei de evoluție, ceea ce permite lui Noica să le atribuie o componentă metaforică neașteptată, dar cu un mare grad de arbitrarietate, încît interpretarea este, în cea mai mare parte, un produs al imaginației, ce eludează realitatea lingvistică. Nu se pot accepta susținerile sale expuse prin extazierile în fața limbii române care ar subclasa alte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
artei, expresia artistică, iar nu expresia ca atare, fiind în măsură să o redea în acest caz. 338 Ibidem, p. 20. 339 Paul Ricoeur, Metafora vie, Editura Univers, București, 1984. 340 O altă realitate, dar de altă natură, construiește și metaforicul poetic, însă fără a avea puncte comune cu realitatea construită filozofic. 341 Vezi G. Ibrăileanu, op. cit., vol. I, p. 322-323. 342 Fără îndoială, subiectivismul, particularismul, adică manifestarea marcată individual, nu trebuie asimilate neobișnuitului, ciudățeniei, fiindcă nici ideile stranii nu pot
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
frământat (ardent, vitalist și îmbibat de mituri autohtone), autorul Ipostazelor, și el comentator al condiției umane, ascende spre cunoaștere pe propriile-i nebănuite trepte. Poezia însăși "logodește treapta / dintâi cu cea din urmă "echivalență-ntre hazard și lume..." Sistemul său metaforic, adecvat ceremonialului ideatic, excelează în utilizarea liniei sobre; primează modulațiile cu finalitate existențială, viziunea sintetizatoare; pete de culoare și referințe muzicale, pădurea, marea, noaptea, orologiul, timpul intră într-o țesătură de sugestii rotitoare. Cutare odă crește pe spectrul unei păduri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până devin nefirești, / oarbe și fără stăpâni". Intervin accente patetice: "Mă las în continuare de mine însumi plâns / ca-n vremea când puneam un ochi albastru la idee". Excepțională este imaginația lui metaforică; spectaculos sistemul său de semne, de repere configurând viziuni șocante; fluxul ideatic bătând spre fantastic, sprijinindu-se pe joncțiuni insolite, a sedus pe mulți. Poetul a avut și are imitatori. Sintagme stănesciene aparent carnavalești, propunând o nouă gramatică a textului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
În cele din urmă, dimensiunea sa particularizantă nu ține de paradigma funerară, de vreo mistică a morții, ci de calitatea artei, de ceea ce ea înțelege prin Spațiul dintre cuvinte; e vorba de valorificarea expresivă a articulațiilor și interstițiilor, de instrumentația metaforică, de dicțiunea sobră, de frenezia și tensiunea sentimentelor care își caută sunetul. Dincolo de tristețea multiformă subzistă, în filigran, o naturală dragoste de viață. Contribuie la o mai relevantă apropiere de remarcabila poetă (consecventă crezului său estetic și etic) punctele de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
între ele. Mă mîn-gîie albastrul, dar poarta răsăritului făcut-am bine să o deschid?". Basarab Nicolescu CUVÎNT ÎNAINTE În 2004, eminentul editorialist de la New York Times, Thomas Friedman, surprindea lumea cu o lucrare dedicată globalizării ce conținea în titlu o sintagmă metaforică, dar tranșantă: Pămîntul este plat. Lucrarea a făcut vîlvă, fenomenul globalizării fiind atunci oarecum la apogeu. Între timp, a venit refluxul, reprezentat de criza economico-financiară globală și globalizarea a înregistrat un recul, cel puțin în ce privește anumite dimensiuni sau componente ale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dînsul, ajutat de Fata Morgana, descrie copacii plantați în Parcul Poetului de la Cucorăni, așa cum îi văzuse acolo Geo Dumitrescu, în 1949, iar apoi, ca să-l creadă și cititorii că spune adevărat, mai adaugă: Am contemplat multă vreme acest original "monument" metaforic"59. Dar iazul de pe dealul Ipoteștiului, de unde apucă drumul la Cucorăni, n-a fost săpat de oamenii de azi. El are o vechime mare. Acum două secole, lîngă acel iaz își avea casa și gospodăria postelnicul Gh. Arapu, răzeș la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
retras și tăcut din fire, voia să învețe, să filozofeze, iar fata nu-l lăsa în pace și-l ademenea la dragoste. Cînd s-a întîmplat aceasta? Poezia a fost scrisă în vara anului 1872, iar iubita lui, cu numele metaforic de Floare-albastră, murise de opt ani și jumătate! Cum se mai poate admite vreo ademenire trupească, din partea ei, în 1872, cînd el studia și filozofia? Poezia, pînă la ultima strofă este, de fapt, o amintire, o retrăire foarte puternică, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
alimentație, de la sex la sănătate, toate domeniile sunt antrenate într-o logică a concurenței și a perfecționării de dragul perfecționării, întregul spațiu social și chiar mental fiind remodelat de principiul exploatării până la secătuire a potențialelor. În aceste condiții, o nouă figură metaforică se impune ca portdrapel al spiritului timpului: nimeni altul decât Superman, supereroul cu performanțe excepționale, întotdeauna în plină formă, întotdeauna gata să ridice mănușa oricărei sfidări. Alte vremuri, altă mitologie; Superman l-a detronat pe Dionysos. De mai bine de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
schemă: adolescentul se teme de separare în timp ce își afirmă foarte puternic nevoia de independență. El își reclamă autonomia în același timp în care este dependent de o anumită substanță: această dependență de drog poate fi uneori înțeleasă ca o deplasare metaforică a unei lupte împotriva dependenței de o imagine oedipiană „prea simbiotică” (cf. cazurile Denise și Cathérine; vezi de asemenea obiectul excitant, capitolul 6). ATITUDINI PARENTALE FAȚĂ DE DEPRESIA ADOLESCENTULUI Așa după cum vom vedea în capitolul 6, legătura dintre depresie și travaliul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fie eliberat (p.6Ă. Ca alternativă la catharsisul expresiv motric se pot utilza metode de abreacție silențioase. În aceste abordări terapeutul sugerează de exemplu că pacientul își imaginează că este furios pe protagonist. În mod alternativ pot fi folosite abordările „metaforice” și imageria ghidată; de exemplu, pacientul este rugat să își imagineze că lovește o piatră mare cu un băț pentru a-și elibera calea (asa cum este ilustrat în intervenția 23Ă. În imaginarea acestei scene se poate sugera pacientului că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
joace în timp ce li se spune povestea pentru că se presupune că mintea lor inconștientă va da un sens poveștii în ce privește rezolvarea propriei porbleme. Mills și Crowley (1986, p. 64Ă sugerează că trăsăturile centrale ale unei povești eficace sunt: tema sau conflictul metaforic legat de protagonist; conține eroi sau persoane care ajută; conțin situații de învățare paralele cu acelea ale copilului, în care protagonistul va avea succes; prezintă o criză în care protagonistul poate depăși problema; dezvoltă sentimentul identificării cu protagonistul ca rezultat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
făcuse acest lucru în mod continuu cel puțin șase luni. Metodele tradiționale de hipnoză pentru îndepărtarea simptomelor pot fi combinate cu utilizarea întăririi eului, sugestii directe, povești și metafore. Etkins și Carter (1981Ă au dezvoltat și utilizat proria lor tehnică metaforică științifico-fantastică în trei cazuri de enurezis cu debut secundar. În fiecare caz copilul a fost invitat să își imagineze că merge cu o navă spațială și întâlnește personajele și evenimentele care erau necesare pentru a rezolva problema copilului. Această tehnică
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cauza morții, a pierzaniei și a oricărui rău.” Dumnezeu nu este atotputernic, căci nu are nici puterea de a face rău, nici puterea de a se autodistruge, nici puterea de a se dedubla. El este numit „atotputernic” doar În chip metaforic, pentru că este capabil de a săvîrși toate cele bune. Relele provin de la un Principiu al Răului, altul decît Dumnezeu; acest principiu, Sathanas, „Puterea Întunericului” (Coloseni 1:12-13; Luca 22:53), este puternic În nelegiuire. Răul, Împărțit Între Domni și Prinți
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Spengler asupra spațiului ca factor sufletesc creator, Blaga consideră determinant pentru spiritul poporului român „plaiul, adică un plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom la vale”, „orizontul înalt, ritmic și indefinit alcătuit din deal și vale”. Expresia metaforică a acestui spațiu o identifică autorul în balada populară Miorița: „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
asociat cu legătura originară și dătătoare de hrană: cordonul ombilical, care beneficiază de o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a recrea legătura primordială, de a repara ruptura originală, traumatismul nașterii. Utilizarea metaforică referitoare la căsătorie - «a-și băga capul în lață - se explică prin proiecția fantasmatică a alianței dintre două persoane, generată de frânghie. Corp Corpul întreține cu sufletul o relație simbolică complexă. Îi este în același timp opus, reprezentând elementul profan
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
coping se preferă însă termenii de adaptative, respectiv dezadaptative. II. TEHNICI ȘI PROCEDURI CLASICE COGNITIV-COMPORTAMENTALE Proceduri de restructurare cognitivă - modificarea cognițiilor prin înlocuirea celor disfuncționale și iraționale cu cele funcționale și raționale (de exemplu, prin tehnici empirice, logice, pragmatice, filosofice, metaforice, spirituale, umoristice și ironice etc.). Proceduri de antrenament asertiv și de abilități sociale - modificarea problemei practice prin modificarea comportamentului de interacțiune socială (de pildă, prin tehnici de comunicare și negociere, tehnici de autocontrol emoțional și comportamental etc.). Proceduri de rezolvare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
supraîncărcării informaționale, ceea ce este semnificativ nu mai este libertatea ideilor, ci mai degrabă libertatea formei - libertatea de a modifica și transforma corpul (Stelarc, 1995, p. 91Ă. La un prim nivel, o astfel de afirmație pare una tipic postmodernistă, o divagație metaforică, eventual împrumutată din cultura de masă. Asumându-și libertatea manipulării tehnologice a propriului trup, Stelarc nu face însă decât să se situeze în contextul postumanismului și demersul cyborgic vine de la sine, cu toate că acesta nu este unul pașnic și temperat, ci
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ființei. Astfel, observă și demontează strategiile de cyborgizare umană (vezi capitolul întâi pentru o problematizare mai cuprinzătoare a cyborguluiă prin intermediul proceselor de cuplare organism-mașină și al aplicațiilor medicale și științifice în societate, atât în straturile existențial-funcționale, cât și în dimensiunea metaforică și ficțională (cyborgismul extrapolat în literatura cyberpunk cu o întreagă imagisticăă. Cyborgul teoretizat de feministă leagă realul de ficțiune și de constructele culturale, social-politicul de reprezentarea științifico-fantastică. Mai mult, cyborgizarea umană este socotită a șterge opoziția nu doar dintre om
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și constructivă la discursul „falogocentric”. Dacă discursul teoreticienei suferă de același extremism conceptual specific feminismului, modelele practice oferite par mult mai bine ancorate în pragmatica existenței actuale. Aceste modele practice sunt viabile și utile, păstrând în același timp și figuralitatea metaforică a nomadismului tehnocultural. Alte autoare critică cyberfeminismului din interiorul mișcării. De pildă, Judith Squires (2000Ă este sceptică față de cyberfeminismul promovat deopotrivă de Donna Haraway și de Sadie Plant. Le reproșează acestora pozitivismul, preferențialismul și exclusivismul, de pildă viziunea conform căreia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ființei umane. Astfel, corporalitatea și identitatea se configurează într-o zonă existențială și culturală de mixare între uman și numeric, între imaginație și programare, o metisare de forțe materiale, biologice, tehnologice, dar și de fluxuri subiective, ritmuri ficționale și intensități metaforice. Se poate produce în acest mod viziunea unei ontologii virtuale multistratificate, în care vibrații existențiale fizice sunt hibridate cu fluctuații informatice, cu arhetipuri ale imaginarului și cu simboluri societale. Avem de-a face cu o corporealitate difuză și diseminată în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
duce cu gândul la acel Qere perpetuum, adică o formă care nu este indicată în mod explicit, dar trebuie întotdeauna respectată, așa cum este cazul tetragramei hwhy (YHWH)2, care se citește Adonai sau Hașem. Referitor la aceasta, într-o exprimare metaforică Talmudul babilonian (Pesahim 50a) spune: „Nu mă citesc așa cum mă scriu; mă scriu cu yod he, dar mă citesc cu cu alef daleth”. Alt exemplu de Qere perpetuum îl reprezintă cuvântul ml?wry care se citește: mylâ?âWry!. Deși notarea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
puțin caraghios și vitriolant, cînd băierile constrîngerilor cedează. Este C. Pușcașu adevărat, omenesc și înduioșător în părțile din registrul de farsă tragică ale piesei. Cînd soția, resemnată și înțelepțită, dorește să abdice, Poetul îi răspunde cu un eseu lung și metaforic, răspunzător pentru lungime și nescenicitatea momentului fiind în întregime regizorul, îngăduitor cu dramaturgul. Pe Livia Iorga am surprins-o în spectacolul cu Mașina de vînt într-o formă actoricească foarte bună. Are firesc, știe să convingă, trăiește adevărul iubirii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]