2,110 matches
-
definiție, fie și numai pentru a ne face o idee despre complexitatea problemei. O colonie este un teritoriu străin (Îndepărtat sau apropiat, rareori neocupat, cel mai adesea locuit de o populație numită indigenă sau autohtonă) asupra căruia un stat (numit metropolă) Își exercită (prin administrare directă sau indirectă) hegemonia. Prin hegemonie Înțelegem capacitatea acelui stat de a-și impune interesele (ale sale sau ale anumitor grupuri sociale) În afara propriului teritoriu; aceste interese sunt dintre cele mai diverse: cel mai adesea economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cele mai diverse: cel mai adesea economice, dar și strategice, politice, culturale etc. ν Ca orice definiție, și aceasta ridică mai multe probleme. Mai Întâi, ce Înseamnă un teritoriu străin? Un teritoriu care nu se Înscrie În continuitatea teritorială a metropolei: dar atunci, Corsica este o colonie a Franței? Multe state nu au o asemenea continuitate teritorială: Filipine este un stat alcătuit din 7 000 de insule! Atunci, să fie un teritoriu a cărui populație nu are aceeași cultură? Să ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de capital și piețe pentru produsele industriale finite. În plus, la Începutul secolului XX, mulți emigranți europeni căutau alte meleaguri unde să se așeze În fuga lor de șomaj și de sărăcie. Se impunea un regim numit „de exclusivitate”: fiecare metropolă Își asigura monopolul asupra comerțului cu coloniile proprii. Numai englezii erau ceva mai relaxați În aplicarea acestei reguli: Își puteau permite acest lucru pentru că se temeau mai puțin de concurență, date fiind performanțele diferitelor lor industrii. Se aplica deja o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se temeau mai puțin de concurență, date fiind performanțele diferitelor lor industrii. Se aplica deja o diviziune a muncii Între colonizatori și colonizați: cei din urmă trebuiau să se mulțumească cu producția de materii prime (bumbac, de exemplu), În timp ce În metropolă se fabricau produsele finite (de exemplu, țesăturile). Orice tentativă a unei colonii de a manufactura și de a vinde produse finite era sistematic anihilată, prin orice mijloace (India și Egiptul au Învățat pe pielea lor acest lucru), cu scopul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anii ’50, de mai multe țări, cu precădere asiatice și arabe; tendința s-a generalizat apoi În decursul deceniului următor. Uneori, procesul s-a desfășurat fără prea multe piedici (cazul statului Congo, dominat de belgieni, de exemplu); alteori Însă, vechea metropolă a rezistat multă vreme și independența a trebuit smulsă prin forța armelor (vezi În special cazul Algeriei). Foarte adesea, superputerile au reușit să se alieze cu lideri locali care controlau cu fermitate puterea și se situau În mod clar Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
incert, trecând dintr-o tabără În alta, iar consecințele au fost nesfârșite războaie civile. Unele țări au Încercat, cu mai mult sau mai puțin succes, să rămână neutre (mișcarea de nealiniere), mizând pe rivalitatea dintre puteri, ajutate adesea de vechile metropole. S-a trecut apoi la instaurarea unei „noi ordini politice și economice internaționale”. Această ordine a fost adesea etichetată drept neocolonială, pentru că, În multe cazuri, independența noilor state era mai mult formală decât reală. Chiar dacă discursul oficial spunea exact contrariul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
community studies, vezi analiza lui Peter Willmott și Michael Young cu privire la evoluția formelor de sociabilitate dintr-un cartier londonez În anii ’50, cercetările conduse de William Whyte asupra inserției tinerilor emigranți italieni locuind Într-un cartier popular dintr-o mare metropolă nord-americană sau ă În aceeași perioadă, mergând pe urmele cercetărilor realizate de Dimitrie Gusti ă studiul „rezistenței la schimbare” a țăranilor moldoveni sau transilvăneni). G. F. & ESPOSITO Roberto (2000), Communitas. Origine et destin de la communauté, trad. fr. precedată de Colloquium
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În ziua În care oamenii vor crede cu adevărat că raționalitatea sistemelor tehnice anulează «zgomotul» inerent acestui gen «situație»” (Wolton, 2000, pp. 110-111). Între replierea identitară pe poziții comunitariste, chiar și În sânul celor mai deschise societăți, ilustrate de marile metropole politice și economice, și necesitatea păstrării, În orice comunicare Între oameni, a părții de „zgomot” care traduce, cu riscul naufragiului totalitar, prezența ireductibilei libertăți a interlocutorilor, poziția cosmopolită nu este dintre cele mai ușor de apărat și de ilustrat. Căci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe teritoriu străin, cel mai adesea desemnate sub numele de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut lucrurile cu diaspora chinezească, cea mai numeroasă din lume. Ea se manifestă prin Înmulțirea cunoscutelor chinatowns din marile metropole occidentale. În același sens, putem cita și exemplul diasporei libaneze. Într-adevăr, se știe că mai bine de jumătate dintre libanezi trăiesc În afara țării lor și constituie puternice comunități comerciale și intelectuale. Toate aceste mișcări de populații dau naștere la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert Cohen, studiind bandele de delincvenți din marile metropole americane, a identificat periferia drept locul unde marginalitatea a devenit un „mod de viață”. El a arătat că aceste bande exercită o imensă atracție asupra tinerilor nu doar pentru că le Întăresc sentimentul de apartenență, ci și pentru că le apar drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
uneori lungi și feroce. În unele locuri, foștii coloniști, instalați de mai multe generații În niște țări pe care au ajuns să le considere ale lor ă și care, de fapt, chiar erau țările lor În mai mare măsură decât metropolele ă, au refuzat ca independența și autonomia să fie acordate unor populații pe care se obișnuiseră să le considere inferioare. S-au manifestat atunci ă să ne gândim, printre altele, la Africa de Sud și la fosta Rodezia ă atitudini Înrudite cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie să-și apere teritoriul „propriu” Împotriva amenințării reprezentate de emanciparea indigenilor. Până la sfârșitul anilor ’40 ai secolului XX, majoritatea europenilor nu avuseseră contacte directe cu populațiile țărilor colonizate. În urma decolonizării, un mare număr de indigeni au emigrat către fostele metropole pentru a munci sau a studia acolo. Aceste populații au suscitat rapid comportamente xenofobe, la care s-au adăugat ulterior comportamente identice față de două componente noi ale societăților: lucrătorii imigranți și solicitanții de azil. După Eliberare, toate țările din nord
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vagă pe care o narațiune o poate proiecta în așa fel încît să vină din partea unui autor implicat (ca, de exemplu, un bărbat la 30 de ani, descurcăreț, care „știe” Londra sau „știe” cum merg treburile într-o mare metropolă, care este familiarizat cu munca poliției „din interior”) sînt valorile care, pe bună dreptate sau nu, cititorul le atribuie autorului implicat (poate că este fascinat la modul sordid de prostituție, droguri, infracțiuni, violență, ori poate că are o plăcere secretă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mondiale, capabilă a se poziționa într-o competiție stategică (U.R.S.S. și aliații săi, China). Imperiul Sovietic nu era singurul, el avea mereu rivali puternici, dar existența sa a oferit mereu un model de modernizare de urmat, diferit de modelul metropolelor capitaliste. În sfârșit, ea a servit de sprijin strategic țărilor doritoare de a se demarca de Occidentul capitalist. Astfel, comunismul mondial creează o structură competitivă geopolitică, care menține rivalitatea între cele două sisteme mondiale și prin acest fapt accelerează modernizarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
e)an și limba moldoveneacă: din rațiuni politice <footnote A se vedea cazul lingvistului sovietic G. V. Stepanov, care în 1966 susținea că limba română și limba moldovenească se află într-o situație similară cu cea a limbii spaniole din metropolă și din celelalte țări hispanofone, pentru ca în 1972, cînd devenise director al Institutului de Lingvistică al Academiei de Științe din URSS, să-și schimbe părerea: relația dintre limba română și limba moldovenească footnote> , „replică hotărîtă la campania de înjosire și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lor el pare să fie depășit. Circa 40 de indicatori cuantificați sunt disponibili pentru un mare număr de orașe, dar nu toți sunt standardizați. Există un corp important de literatură monografică despre megaorașe, dar foarte puține studii comparate. Deoarece numărul metropolelor gigantice va continua, inevitabil, să crească, este nevoie de comparații sistematice nu numai între metropole, ci și între țările mici și orașele gigant; de exemplu, bugetul primăriei din New York sau al Districtului Metropolitan Mexico este mai mare decât bugetul național
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
mare număr de orașe, dar nu toți sunt standardizați. Există un corp important de literatură monografică despre megaorașe, dar foarte puține studii comparate. Deoarece numărul metropolelor gigantice va continua, inevitabil, să crească, este nevoie de comparații sistematice nu numai între metropole, ci și între țările mici și orașele gigant; de exemplu, bugetul primăriei din New York sau al Districtului Metropolitan Mexico este mai mare decât bugetul național a zeci de țări mici. Anomalie, deviație, excepționalism și unicitate în perspectivă comparată Chiar și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
studiile comparate, dar, studiul orașelor parohiale din Asia, America Latină și Africa și a lumpenproletariat-ul și a troglodiților pare depășit acum. Mulți indicatori sunt disponibili pentru un mare număr de orașe. Există o importantă literatură monografică cu privire la megaorașe. Pe măsură ce numărul metropolelor gigant va continua în mod inevitabil să crească, există apare necesitatea de a compara sistematic nu doar metropolele, dar și micile țări și marile orașe. Într-un ritm lent, dar inevitabil, statele teritoriale sunt progresiv înlocuite în funcțiile lor vitale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pare depășit acum. Mulți indicatori sunt disponibili pentru un mare număr de orașe. Există o importantă literatură monografică cu privire la megaorașe. Pe măsură ce numărul metropolelor gigant va continua în mod inevitabil să crească, există apare necesitatea de a compara sistematic nu doar metropolele, dar și micile țări și marile orașe. Într-un ritm lent, dar inevitabil, statele teritoriale sunt progresiv înlocuite în funcțiile lor vitale de către concentrările metropolitane, de către megaorașe și de extinderi urbane gigantice, precum un lanț de munți într-un grafic
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
era alcătuită din națiuni, cea de azi este alcătuită din megaorașe 1. Patru sute dintre ele numără mai mult de un milion de locuitori, o sută douăzeci mai mult de două milioane și cincizeci mai mult de cinci. Treizeci și șapte de metropole reunesc, fiecare în parte, între 8 și 26 de milioane de locuitori. Dezvoltarea rapidă a orașelor este un fenomen relativ recent, apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Câteva dintre cele mai importante metropole din zilele noastre
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și șapte de metropole reunesc, fiecare în parte, între 8 și 26 de milioane de locuitori. Dezvoltarea rapidă a orașelor este un fenomen relativ recent, apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Câteva dintre cele mai importante metropole din zilele noastre au trecut din 1950 până în 1999, adică în răstimpul a două generații, de la 3,1 milioane de locuitori la 17,9 (Mexico) sau de la 2,8 la 17,5 (Săo Paulo). La fel s-a întâmplat cu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dintre națiunile industrializate"2. Exercitarea unui rol preeminent în domeniile financiar și cultural (muzee, teatre, universități, splendori arhitecturale) era întemeiată pe acumularea unor straturi succesive de bogăție. Orașele îndeplinesc numeroase funcții importante. Tokyo, de pildă, poate fi considerat ca o metropolă dominantă din nouă puncte de vedere: demografic, industrial, comercial, financiar, cultural, politic, ca port maritim, aeroport și ca sediu al unor organizații internaționale. Londra, Paris, Moscova, Cairo, Atena și Viena au o situație similară în propriile lor țări. Alte orașe
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de o scurtă transbordare terestră. Tot în acea epocă, arată Chandler și Fox, doar două porturi erau situate în afara mare nostrum atlantice, și anume Calcutta și Shanghai. Șaptezeci de ani mai târziu, în 1985, printre cele mai mari 35 de metropole din lume, doar Mexico, Milano, Delhi, Teheran și Madrid nu sunt porturi. Cairo, Paris și conurbația Rin-Ruhr sunt singurele megaorașe care nu sunt decât porturi fluviale, iar celelalte 26 sunt porturi maritime, incluzând aici Beijing-Tiențin, Săo Paulo-Santos și Seul-Inchon. În
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sporit de șase ori din 1955 încoace, fiind estimată la zece milioane de locuitori. Aproximativ un sfert din populația totală a Coreei de Sud trăiește pe o suprafață care reprezintă mai puțin de 1% din teritoriul național. Șase orașe-satelit s-au alipit metropolei în ultimul deceniu. Circa 95 din primele 100 de societăți comerciale ale țării, ca și 42 din cele 46 de conglomerate industriale familiale sunt concentrate în inima aglomerației, cartierul central de afaceri. Tot acolo se află 62% dintre birourile de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
capitala Ungariei este disproproționat, indiferent de sectorul luat în considerare, inclusiv în domeniul produselor agricole. Investițiile făcute de guvern au fost, calculate per capita, de două ori mai mari în Budapesta decât în restul țării. Ultimul exemplu este Bangkok. Această metropolă care numără astăzi șapte milioane de locuitori e de 50 de ori mai populată decît al doilea oraș al Thailandei. Două treimi din populația urbană a țării trăiește aici. Toate aceste caracteristici fac din Bangkok ilustrarea perfectă a orașului principal
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]