1,364 matches
-
persoane" (Duck, 2000, pp. 77-78), de aici importanța deosebită a acestei accepțiuni a comunicării care presupune relație. Ca "ființă comunicațională", în comunicare fiecare individ "devine ceea ce este și intră în relație cu ceilalți" (Sălăvăstru, 2004, p. 173). Particularizând (cf. Alexandrescu & Micle, 2002, pp. 16-17), comunicarea înseamnă relație și prin: sincronizarea locutor interlocutor (sincronizare corporală, paraverbală, verbală, la nivelul sistemului de valori etc.; de exemplu, la nivel paraverbal, dacă interlocutorul vorbește încet, locutorul nu va vorbi foarte tare), folosirea de "ancore" cognitive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
bariere de înțelegere și bariere de acceptare Vlădescu, 2008, pp. 50-51), fie ca apanaj al uneia dintre aceste coordonate (de exemplu, bariere în ascultare sintetizate în Albu, 2008, pp. 185-191, după Șoitu, 2001; Burley-Allen, 2005; Nuță, 2004, pp. 35-41; Alexandrescu & Micle, 2002, p. 51 etc.) sau al unui context anume de derulare a actului comunicativ (de exemplu, bariere în comunicarea didactică Curelaru & Criu, 2010, pp. 235-236; Cury, 2005; Sălăvăstru, 2004, p. 210 etc.). În contextul lucrării de față, relevantă devine perspectiva
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Thomas Gordon, apud Watzke-Otte, 2009, p. 47; Albu, 2008, pp. 185-191; Rogers, 2008, p. 449; Gurlui, 2008, p. 132 ș.u.; Vlădescu, 2008, pp. 50-51; Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp. 77-81; Hogan & Stubbs, 2006, pp. 9-10, 34; Nuță, 2004, pp. 35-41; Alexandrescu & Micle, 2002, p. 19, 51; Puiu, 2001, pp. 77-81; Năstășel & Ursu, 1980, p. 49 etc.), situații problematice determinate de manifestarea anumitor blocaje/obstacole ("blocaj", în accepțiunea asociată interiorului procesului comunicării: pot apărea blocaje în planul locutorului de exemplu, blocaje emoționale; în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Institutul European. Albulescu, I. (2008). Pragmatica predării: activitatea profesorului între rutină și creativitate. Pitești: Paralela 45. Alecu, S. (2002). O abordare psihosocială a comunicării didactice. În Teorii moderne și tehnici eficace de comunicare didactică (24-33). București: Editura ASE. Alexandrescu, F., & Micle, M.I. (2002). Tehnici de comunicare interpersonală. București: Asociația Română de Psihologie Transpersonală. Banham, M. (ed.). (1990). The Cambridge Guide to World Theatre. Cambridge: Cambridge University Press. Bayon, C., & Mignot, X. (2000). Comunicarea. Traducere de Ioana Ocneanu și Ana Zăstroiu. Iași
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
muncă - interviu cu dl Eugen Blaga Politicile publice pentru romi - Mariea Ionescu Politicile de ocupare și formare profesională - abordare comparativă a sistemului din România cu cele mai relevante modele în Europa - Eugen Blaga Violența intimă: „Femeia criminal”. Remodelări identitare - Mihai Micle Alcoolismul. Strategii și politici de profilaxie și combatere - Ioan Popoviciu, Ana Salomea Popoviciu Incidența alcoolismului în familiile copiilor de vârstă școlară medie din municipiul Iași - Octavian Driga, Viorel Robu HIV (SIDA) și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS). Cunoștințe și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
televizate - Maria Livia Ștefănescu Metodologie - Planul de servicii - Emilia Chițu, Florin Lazăr Dicționar Eveniment științific Apariții editoriale SUMMARY Romanian employment policies - Eugen Blaga Policies for Roma - Mariea Ionescu Employment policies and vocational training - comparative approach - Eugen Blaga Intimate violence - Mihai Micle Alcohol abuse. Strategies and preventing/combating policies - Ioan Popoviciu, Ana Salomea Popoviciu The incidence of alcohol abuse in the families with children of school age from Iasi city - Octavian Driga, Viorel Robu HIV (AIDS) and other infections with sexual transmission
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
forței de muncă 2004-2010, M.O. nr. 834/2004; Hotărârea Guvernului nr. 875/2005 pentru aprobarea Strategiei pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională continuă 2005-2010, M.O. nr. 747/2005. Violența intimă: „Femeia criminal”. Remodelări identitare Drd. MIHAI MICLE, Institutul Național de Criminologie Identitate și identificare Rădăcinile violenței sunt foarte vechi. Violența a fost, probabil, dintotdeauna parte a experienței umane. Vechiul Testament începe, de fapt, cu un fratricid. Cain îl omoară pe Abel. Noul Testament se termină cu un martiriu și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
coordonată de Cătălin Cioabă le întemeiază și le amplifică: și-a repudiat Eminescu volumul de versuri, singurul editat în timpul vieții și alcătuit, fără avizul său, de Maiorescu? L-a împiedicat acesta, cinic, cu bună- știință, să se căsătorească cu Veronica Micle, atunci când aceasta a rămas văduvă? A sedus-o, cu adevărat, Caragiale pe Veronica? Chiar a "murit Eminescu de foame, întreaga lui viață"? (vorba unui aspirant la bacalaureat) Era el, cum spune fratele lui, dependent de cafea și țigări, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai mare parte de mine” și demonstrând că „și o femeie e capabilă să întreție ea singură o revistă și încă în toată gama literaturii”. Rubrici prezente intermitent: „Gânduri”, „Păreri”, „Știri feministe”, „Literatura feminină”. Semnează versuri Adela Xenopol și Virginia Micle Gruber. Meritorii sunt și medalioanele cu care se deschide fiecare număr, consacrate diverselor personalități feminine ale lumii românești, precum Maria Rosnovanu, Cornelia Emilian, Agatha Bârsescu și Maria Slătineanu. Pot fi citite și câteva note de curs, extrase din lecții care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289305_a_290634]
-
tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație furtivă cu Veronica Micle atinge dureros sensibilitatea lui Eminescu, îndrăgostit de blonda stihuitoare, și C., temător de urmări și simțindu-se vinovat, se transferă zorit, în 1882, ca revizor în circumscripția Argeș-Vâlcea. Un timp va fi, apoi, funcționar în București, la Regia Monopolurilor Statului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
la împlinirea a 125 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT MEDICAL IEȘEAN / 1879-2004, după cum se poate citi pe avers (figura 37av). La înființare, Universitatea va prelua în corpul său profesoral pe foștii profesori ai Academiei Mihăilene, Simion Bărnuțiu, V.A.Urechia, Ștefan Micle și alții. După cum se știe, Universitatea a fost pepiniera care a generat toate instituțiile de învățământ superior din Iași (Universitatea de Medicină și Farmacie, prin înființarea Facultății de Medicină, la 1 decembrie 1879, Universitatea Agronomică, prin înființarea Secției Agricole în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mișcărilor sufletești sempiterne. ALȚI SCRIITORI ÎNTRE 1890-1900 Revistele dintre 1890 și 1900 sunt niște adevărate osuarii. Veroica Micle (1850-1889) publica poezii patetice fără discreție intimistă și mai ales eminesciene. Gh. din Moldova (Gh. Kernbach: 1859-1909), salutat cu entuziasm de Hasdeu, Vlahuță, cultivat mai târziu de Viața românească, nu s-ar putea ști pentru ce motive, compunea un soi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la împlinirea a 125 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT MEDICAL IEȘEAN / 1879-2004, după cum se poate citi pe avers (figură 37av). La înființare, Universitatea va prelua în corpul său profesoral pe foștii profesori ai Academiei Mihăilene, Simion Bărnuțiu, V.A.Urechia, Ștefan Micle și alții. După cum se știe, Universitatea a fost pepiniera care a generat toate instituțiile de învățământ superior din Iași (Universitatea de Medicină și Farmacie, prin înființarea Facultății de Medicină, la 1 decembrie 1879, Universitatea Agronomica, prin înființarea Secției Agricole în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lansat scrisori și manuscrise contrafăcute. Obiectul predilect este viața și opera lui Mihai Eminescu, pe seama căruia tipărește câteva cărticele conținând elemente senzaționale, cele mai multe născocite, de genul Cum a iubit Eminescu. Pagini intime (1911), precum și un roman despre Eminescu și Veronica Micle - Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri (1936), biografie romanțată, în fapt un monument de prost gust, scris pe bază de așa-zise „documente postume: scrisori, manuscrise și memorii”, evident dubioase. A avut ambiții de editor: Vasile Conta, Opere complete (1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
Molière. SCRIERI: Eminescu comemorativ, Iași, 1909; Filosoful Conta. Viața și opera. Poeziile. Cugetările lui postume, Iași, [1910]; Caragiale. Omul și opera, Iași, 1912; Artistul reginei (Grigore Manolescu), Iași, [1913]; Eminescu în fața justiției, București, 1914; Umbra lui Christ, București, 1914; Veronica Micle, muza lui Eminescu, București, 1914; Quo vadis, București, 1915; Delavrancea apărând pe Caragiale, București, [1923]; Critica literară în secolul al XIX-lea, București, [1929]; Molière povestind copiilor, București, 1930; George Coșbuc, București, 1933; Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri: Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
lui Eminescu, București, 1914; Quo vadis, București, 1915; Delavrancea apărând pe Caragiale, București, [1923]; Critica literară în secolul al XIX-lea, București, [1929]; Molière povestind copiilor, București, 1930; George Coșbuc, București, 1933; Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri: Eminescu - Veronica Micle, București, 1936; Eminescu. Aspecte din viața și opera poetului, București, f.a.; Patriotismul lui Eminescu (Geneza), București, f.a. Ediții: Cum a iubit Eminescu. Pagini intime, Iași, [1911]; Vasile Conta, Opere complete, București, [1914]; Veronica Micle, Dragoste și poezie, ale lui pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
Romanul unei mari iubiri: Eminescu - Veronica Micle, București, 1936; Eminescu. Aspecte din viața și opera poetului, București, f.a.; Patriotismul lui Eminescu (Geneza), București, f.a. Ediții: Cum a iubit Eminescu. Pagini intime, Iași, [1911]; Vasile Conta, Opere complete, București, [1914]; Veronica Micle, Dragoste și poezie, ale lui pentru mine și ale mele pentru dânsul, București,[1923]; I.L. Caragiale, Teatru, I-II, București, 1924, Teatru inedit, București, 1926; Mihai Eminescu, Probleme și analize filosofice, București, 1924; G. Coșbuc, Poeme și povești, București, 1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
Dostoievski, Romanul unui necunoscut, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 186; Cioculescu, Aspecte, 624-626; Sorin Alexandrescu, Probleme de autenticitate în corespondența Eminescu publicată de Octav Minar, RITL, 1964, 2; Marta Anineanu, Corespondența lui Eminescu cu Veronica Micle, RITL, 1967, 4; Bucur, Istoriografia, 228-229; Augustin Z.N. Pop, Prefață, în Veronica Micle, Corespondență, Cluj-Napoca, 1979, 19-23; Dicț. scriit. rom., III, 224-225. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
186; Cioculescu, Aspecte, 624-626; Sorin Alexandrescu, Probleme de autenticitate în corespondența Eminescu publicată de Octav Minar, RITL, 1964, 2; Marta Anineanu, Corespondența lui Eminescu cu Veronica Micle, RITL, 1967, 4; Bucur, Istoriografia, 228-229; Augustin Z.N. Pop, Prefață, în Veronica Micle, Corespondență, Cluj-Napoca, 1979, 19-23; Dicț. scriit. rom., III, 224-225. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
o sentimentalitate excesivă și prejudiciabilă omului, dar de o mare forță poetică, îndepărtându-l de o viață sexuală normală și aruncându-l în frenezia continuă a unei iubiri agitate, fără ancorare într-o posesiune satisfăcută, căci și legătura cu Veronica Micle, în latura sa esențială, a fost tot de domeniul exaltării sentimentale. Așadar, în fața unui Eminescu material, echilibrat, vital și senzual, un Eminescu dematerializat, intemporal, dezaxat, abulic în ceea ce-l privește, dar voluntar și chiar violent în teorie, și absolut un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
realitate trezită de puterea unui cuvânt aruncat, orbește, în penumbra unei scări"177. Ca atare, prin plăsmuirea lui trăită "aievea", Eminescu "își precizase din primele săptămâni raporturile cu Veronica" (între ei se stabilise ca un obstacol de netrecut prezența lui Micle, "eternul soț" de unde și apariția "dorinței triunghiulare"), față de care se poartă protocolar și protector, de teamă să nu-i provoace... moartea. Mai precis: "cu puterea fanteziei lui de a crea situații, care n-au existat, de a-și substitui închipuirile
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
produce fenomenul invers, dezvrăjirea "de când o posedase, ea nu-l mai poseda", fiindcă (știm deja) "satisfacția lui ieșea din emoție și nu din realizare". De aceea, ulterior, Eminescu va ezita să o ceară de soție pe Veronica după moartea lui Micle, iar femeia se va arăta la rându-i interesată doar de obținerea pensiei de la minister, fără alte "iluzii". Așadar, pragmatica Veronică nu vrea să fie doar muză (ca Mite), și nici eroină de melodramă, asemeni femeii sinucigașe din "romanul" plăsmuit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în gândurile lui, și la Viena, și la Berlin, și la Iași, până când episodul regretabil de la "hanul lui Năstăsache" a distrus vraja, obligându-l să caute "idealul" în altă parte și să se amorezeze de Mite. Acum, după moartea lui Micle, poetul ezită să o ceară pe Veronica în căsătorie, dar vrea totuși să o revadă și să-i aducă mângâiere în nenorocire. Ajuns iarăși la Iași, Eminescu trage la Creangă, vechiul prieten, de care se desparte la un moment dat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
186, 190-198, 200-223 Lukács, Georg / 226 M Macedonski, Alexandru A. / 191 Maiorescu, Titu / 113, 121-122, 129-130, 135, 139, 148, 154, 162, 166, 180, 226 Marx, William / 28, 226 Masoch, Sacher / 180, 185, 226 Mattiussi, Laurent / 36, 226 McReynolds, Louise / 224 Micle, Veronica / 139, 182, 184, 199, 203 Mihăilescu, Florin / 222-223 Mincu, Marin / 169, 226 Mitchievici, Angelo / 110, 187, 226 Moruzi, Dumitru C. / 16 Musil, Robert / 51 N Negoițescu, Ion / 51, 60, 118, 156, 168, 223 Negruzzi, Iacob / 16 Nemoianu, Virgil / 226
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 484: "Fuziunea procedeelor atestă la d-l Lovinescu acel caracter factice, care alterează ficțiunea și care o înlocuiește cu un soi de comentariu istorico-critic: De fapt, și Eminescu, și Veronica Micle, și Creangă vorbesc, pe la 1880, cu vorbele autorului și cu perspectiva din 1936". 207 Ceea ce nu-i tocmai lipsit de legitimitate, dacă ne gândim la "teoriile" lovinesciene despre "specific". În aceeași ordine de idei, Ligia Tudurachi observă, corect, că visul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]