1,364 matches
-
Bucium era acoperit de codrii multiseculari ai Iașului, pe panțe crescând stejari, iar pe firul apelor, plopi, salcii și arini. Pe acest deal, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a construit un palat care a servit că reședința de vară. Profesorul Ștefan Micle, rector al Universității "Al.I.Cuza" din Iași (1867-1875) și soțul Veronicăi Micle, locuia într-o casă din Bucium. În această casă, Veronica Micle stătea mai ales în perioada verii. De multe ori, Mihai Eminescu făcea popas la Hanul Trei
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
pe firul apelor, plopi, salcii și arini. Pe acest deal, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a construit un palat care a servit că reședința de vară. Profesorul Ștefan Micle, rector al Universității "Al.I.Cuza" din Iași (1867-1875) și soțul Veronicăi Micle, locuia într-o casă din Bucium. În această casă, Veronica Micle stătea mai ales în perioada verii. De multe ori, Mihai Eminescu făcea popas la Hanul Trei Sarmale împreună cu povestitorul Ion Creangă, pentru a avea motiv să ajungă la casa
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
Mihail Sturdza (1834-1849) a construit un palat care a servit că reședința de vară. Profesorul Ștefan Micle, rector al Universității "Al.I.Cuza" din Iași (1867-1875) și soțul Veronicăi Micle, locuia într-o casă din Bucium. În această casă, Veronica Micle stătea mai ales în perioada verii. De multe ori, Mihai Eminescu făcea popas la Hanul Trei Sarmale împreună cu povestitorul Ion Creangă, pentru a avea motiv să ajungă la casa Veronicăi . Eminescu a compus poezia "Pe langă plopii fără soț", publicată
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
anterior, indivizi care ar fi divulgat Siguranței Statului mare parte din activitatea acestuia. Deși Kofler era bolnav psihic, fiind diagnosticat cu schizofrenie avansată, și venise din spital cu diagnosticul de infarct miocardic, a fost totuși torturat de ofițerul anchetator Teodor Micle, care a smuls, începând de la urechi, mai bine de o treime din părul cărunt al lui Kofler. În timpul pregătirii procesului, Kofler a fost constrâns să scrie câteva autocaracterizări grotesc de masochiste, în care recunoștea că ar fi fost maniac sexual
Remus Kofler () [Corola-website/Science/321107_a_322436]
-
este un muzeu memorial înființat în casa în care a locuit poeta Veronica Micle (1850-1889) în orașul Târgu Neamț (județul Neamț). Casa a fost construită din lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
casa în care a locuit poeta Veronica Micle (1850-1889) în orașul Târgu Neamț (județul Neamț). Casa a fost construită din lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă și
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă și trei încăperi la stradă. Ea se află în vechiul centru al orașului Târgu Neamț, nu departe de Cetatea Neamț. Părinții Veronicăi
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă și trei încăperi la stradă. Ea se află în vechiul centru al orașului Târgu Neamț, nu departe de Cetatea Neamț. Părinții Veronicăi Micle proveneau din zona Năsăudului. Tatăl Veronicăi, cizmarul Ilie Câmpeanu, a participat la Revoluția din 1848, murind la puțină vreme. Din cauza prigoanei austro-ungare, mama Veronicăi, Ana Câmpeanu, a trecut munții în Principatul Moldova împreună cu un fiu de numai doi ani și
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
cizmarul Ilie Câmpeanu, a participat la Revoluția din 1848, murind la puțină vreme. Din cauza prigoanei austro-ungare, mama Veronicăi, Ana Câmpeanu, a trecut munții în Principatul Moldova împreună cu un fiu de numai doi ani și cu o fiică abia născută. Vernica Micle s-a născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Ana Câmpeanu a cumpărat această casă din Târgu Neamț, la 10 august 1850, cu 100 de galbeni. Veronica Micle a copilărit în această casă. În anul 1852, familia Câmpeanu s-a
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
fiu de numai doi ani și cu o fiică abia născută. Vernica Micle s-a născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Ana Câmpeanu a cumpărat această casă din Târgu Neamț, la 10 august 1850, cu 100 de galbeni. Veronica Micle a copilărit în această casă. În anul 1852, familia Câmpeanu s-a mutat la Iași. După ce s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
din Târgu Neamț, la 10 august 1850, cu 100 de galbeni. Veronica Micle a copilărit în această casă. În anul 1852, familia Câmpeanu s-a mutat la Iași. După ce s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamț pe Ulița Mare (Str. Ștefan cel Mare nr. 12) (...) în bună stare de locuit, în
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
și actuală. Casa o am proprietatea mea ca zestre și moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generația actuală și viitoare "Casa Veronica Micle" (...) Semnat proprie de mine Veronica Micle. Făcut la Măn. Văratic, anul 1886 octombrie 12."" În compensație, poeta a primit două camere în apropierea stăreției pentru a locui acolo de fiecare dată când venea în vizită. Aflată peste drum de Spitalul
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
mea ca zestre și moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generația actuală și viitoare "Casa Veronica Micle" (...) Semnat proprie de mine Veronica Micle. Făcut la Măn. Văratic, anul 1886 octombrie 12."" În compensație, poeta a primit două camere în apropierea stăreției pentru a locui acolo de fiecare dată când venea în vizită. Aflată peste drum de Spitalul din Târgu Neamț, casa a fost
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
de Spitalul din Târgu Neamț, casa a fost folosită de maicile bolnave care veneau să se trateze la acea instituție sanitară. Înainte de primnul război mondial, Liga Culturală a amplasat o placă de marmură pe casa în care a locuit Veronica Micle. Ulterior, Mănăstirea Văratec a vândut casa. Imobilul a trecut pe la mai mulți proprietari, iar în anii 1980-1981 s-a ruinat complet. La inițiativa protopopului Constantin Matasă (1878-1971), imobilul a fost declarat monument istoric, fiind trecut în 1982 în administrarea Complexului
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
mai înaltă și are cerdac, spre deosebire de cea veche care avea o prispă. Numai o singură fereastră se mai păstrează din vechea construcție. În clădire a fost amenajată o expoziție permanentă care prezintă momente din viața și creația poetică a Veronicăi Micle: fotocopii, manuscrise, cărți, obiecte personale care au aparținut poetei (trei oglinzi, două de perete din cristal și una de birou, cufărul de călătorie, un scrin, o călimară, un suport de cărți și prima ediție a singurului volum de poezii publicat
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
cărți, obiecte personale care au aparținut poetei (trei oglinzi, două de perete din cristal și una de birou, cufărul de călătorie, un scrin, o călimară, un suport de cărți și prima ediție a singurului volum de poezii publicat de Veronica Micle) etc. De asemenea, se mai află o copie din ipsos a măștii mortuare a poetului Mihai Eminescu, originalul din ceară aflându-se la Muzeul Literaturii Române din Iași. După amenajarea casei ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
din ceară aflându-se la Muzeul Literaturii Române din Iași. După amenajarea casei ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând cu anul 1984. În fața casei memoriale a fost amplasat în anul 1998 un bust de bronz al Veronicăi Micle, sculptat de Damian Popa, fiul vestitului meșter popular Neculai Popa de la Târpești. Sculptorul a realizat și două portrete în creion ale Veronicăi și Mihai Eminescu care au fost așezate pe pereții uneia dintre camere.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
Cimitirul Bellu, București (fragment din poezia "Nu voi mormânt bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se alege " Căci asta e a lumii nestrămutată lege, "Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va rămânea. "Veronica Micle "4.08.1889"</poem> — Veronica Micle, Cimitirul Mănăstirii Văratec, județul Neamț, Fragment din poezia "Și pulbere, țărână... <poem>"Jur-împrejur e largul care cântă," "E soare-n cer, e sărbătoare sfântă," "Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul" Fiorul păcii
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
Nu voi mormânt bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se alege " Căci asta e a lumii nestrămutată lege, "Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va rămânea. "Veronica Micle "4.08.1889"</poem> — Veronica Micle, Cimitirul Mănăstirii Văratec, județul Neamț, Fragment din poezia "Și pulbere, țărână... <poem>"Jur-împrejur e largul care cântă," "E soare-n cer, e sărbătoare sfântă," "Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul" Fiorul păcii-n suflet mi se lasă," "Eternități
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
Ioan Maniu a fost transferat la Tribunalul din Zalău, Comitatul Sălaj, pe aceeași funcție, de judecător, pe care o îndeplinise și la Șimleu, începând cu anul 1863 când și-a luat cenzura de avocat. Ioan Maniu este înștiințat de către Ștefan Micle de la Iași despre starea gravă a unchiului său Simion Bărnuțiu. În primăvara anului 1864, Ioan Maniu mergea la Iași ca să-l aducă acasă pe unchiul său bolnav. A rămas la Iași șase săptămâni, îngrijindu-l pe Bărnuțiu. De la Iași, in
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
Proceedings of the Internațional Symposium on Ideologies, Values and Political Behaviors în Central and Eastern Europe, 12th edition, 6 December 2013, Timișoara, România, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume Volume 183, Pages 1-140 (14 May 2015); Claudiu Mesaroș and Maria Micle (editors), Internațional Conference on Communication and Education în Knowledge Society, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 163, Pages 1-288 (19 December 2014); Claudiu Mesaroș (coordonator), Filosofia Sfanțului Gerard de Cenad în context cultural și biografic, Jate Press, Szeged, 2013; Claudiu
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
dominantă era soarta femeii și căile emancipării sale (Amintiri). Reuniunea, organizată după modelul R.F.R. de la Brașov, a fost condusă de un comitet format din 12 membre printre care: Matilda Sihleanu, Cornelia Emilian, Elena Mârzescu, Eugenia Al. Urechea, Ecaterina Sion, Veronica Micle, Aristia Popescu, Ecaterina Tzony, Elena Corjescu, Natalia Lochman, Cassandra Hazu. În 1870 Reuniunea a deschis prima școală profesională pentru fete din Moldova, transformându-se, în câțiva ani, într-un puternic centru de formare a unei întregi generații de femei în
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
mare poet român) și Ioan Slavici (unul din marii clasici ai literaturii române), dar și la alte reviste. După retragerea de la ziarul „Timpul” a fost revizor școlar în județele Suceava și Neamț, perioadă în care a cunoscut-o pe Veronica Micle, prietena lui Eminescu. În anul 1893 a editat împreună cu Anton Bacalbașa revista umoristică „Moftul român”, iar în 1894, revista „Vatra”, împreună cu Ioan Slavici și George Coșbuc (un alt mare poet român). Pe lângă activitatea publicistică, Caragiale a desfășurat și o intensă
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]