1,982 matches
-
fi sintetizat Întâmplarea prin vechea zicală evreiască „oz me leibt, derleibtmen” - ceea ce Înseamnă, Într-o traducere a intraductibilului, că „cine trăiește destul, ajunge să trăiască de toate”. Încercam să uit, măcar În acest nostalgic popas, „holera” asiatică a zilelor noastre, migrând „dinspre Afganistan și Persia, pe ruta marilor caravane”, cum se menționa În nuvela Moartea la Veneția, și „aducând teroare”, de data asta, până În Îndepărtatul Babilon modern al New Yorkului. Ciuma cea nouă circula, acum, insidios, de-a lungul și de-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar primăvara fată cele care supraviețuiesc. Viața nouă câștigă în fața celei vechi. Numărul animalelor care pot trăi în acest oraș e limitat de hrană. N-are de unde să crească mai multă iarbă decât există deja. Și nici copaci. — De ce nu migrează? În pădure sunt copaci. Dacă o iau spre sud, acolo nu ninge. După părerea mea n-ar trebui să se cramponeze de acest loc. — Nu-ți pot explica, dar știu că nu pot părăsi Orașul. Îi aparțin. Sunt captivele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai puțin teoretizantă. Constatarea n-are o intenție axiologică, ci mai degrabă de diagnostic epistemologic: Între filozofie, lingvistică și literatură, ultima este și cea mai amenințată. Pentru că, dintre toate, ea are Încorporată cea mai mică doză de variabilitate. Filozofia poate migra spre reflecția politică, acolo unde sînt atîtea de spus, lingvistica este investită de științele cognitive, dar literatura nu poate rămîne, identitar vorbind, decît ea Însăși. Asta o face cel mai greu adaptabilă serpentinelor istoriei, pentru că, obiectiv vorbind, literatura n-are
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unor vizite regulate în câteva sate din România pe durata cărora au fost efectuate interviuri structurate sau semistructurate, individuale sau de grup, interviuri cu autorități, dar mai ales observație participativă 2. În toată această perioadă peste 200 de persoane au migrat în Spania sau Italia. Cea de-a doua sursă de date o reprezintă cercetarea calitativă (interviuri în profunzime) și vizita de documentare efectuată în Barcelona în septembrie 2003, cu sprijinul Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Universității București
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
situație mult peste medie. Dar chiar și în acest caz nu am avut acces la o locuință. Locuiam cu chirie într-o garsonieră a fabricii. (Emigrant, 31 ani) Putem enumera și alte motivații amintite de subiecți la începutul actului emigrațional: - migrează pentru că legislația unor țări este mai permisivă. „Am ales Spania pentru că aflasem că era singura țară din Europa unde puteam obține în termen de câteva luni permis de ședere până când reușeai, după o sentință judecătorească, să obțIi o rezidență sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reușeai, după o sentință judecătorească, să obțIi o rezidență sau să fi expulzat. Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și că ar fi suferit de pe urma faptului că erau romi.” (Bărbat, 34 ani) - migrează pentru că au anumite informații (care pot fi corecte sau nu). „Ei vin în Spania pentru că sunt prost informați. Li se dă un telefon fals, și mulți rămân pe drumuri. Sunt mulți români care dorm în stradă, dorm în gară. Au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rămân pe drumuri. Sunt mulți români care dorm în stradă, dorm în gară. Au venit cu puțini bani, pe care i-au terminat. Câte 5-10 români vin în fiecare duminică la asociație cu problema aceasta.” (Președinta Asociației Românilor din Barcelona) - migrează pentru că au familie, rude sau prieteni în țara respectivă sau poate doar pentru faptul că acolo se află alți membri ai comunității de origine. „În 2000 am venit în Spania pentru că acolo, în Italia, eram singuri. Verii mei primari erau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Spania pentru că acolo, în Italia, eram singuri. Verii mei primari erau aici în Italia, și am venit și noi.” „Am venit pentru că soțul meu venise cu patru luni înainte.” „Eu am renunțat la școală și am venit după prietenul meu.” - migrează pentru că au posibilitatea de a-și plăti transportul. „Eu am plecat. Pentru a plăti transportul au vândut părinții mei vaca și mi-au dat mie banii. Vărul meu a rămas acasă pentru că nu a avut bani.” Bărbatul de 33 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iar în Milano, migranții români mai vechi își amintesc că „veneau zilnic zeci de autocare la Centrale și pe vremea aia parcul de la Centrale era plin de români”. Timp de doi ani, mare parte dintre tinerii din Borșa 12 au migrat către Italia. În afara acestor practici migratorii generale, în cazul borșenilor a mai existat și migrația în scopul reîntregirii familiilor (pentru borșenii cu status legal în Italia) și migrația cu contracte de muncă. O altă tendință, dar mult mai puțin importantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
multe cazuri, oportunitățile de a găsi de muncă și de a minimiza riscurile migrației sunt mai mari comparativ cu alți români și îi face pe borșeni să aibă mai mult succes. În plus, datorită faptului că aceștia au început să migreze înaintea altor migranți români, în momente în care piața de muncă era mai avantajoasă, mare parte au reușit să își realizeze situații financiare și sociale sigure (inclusiv să se legalizeze) și au putut aduce alți borșeni (cel mai adesea, rude
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
transnaționale, sexualitate și căsătorie Un al doilea tip de practici transnaționale care sunt foarte intense în ultimii ani este legat de sexualitate. Astfel, datorită faptului că migrația de la Borșa implică foarte mulți tineri, o mare parte dintre bărbații care au migrat sunt singuri. După ce obțin un status legal în Italia, mulți dintre ei fac împrumuturi la bancă, cumpără mașini și vin în România în timpul vacanțelor. De multe ori își cheltuiesc banii câștigați pentru a arăta că au situații stabile, cu scopul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
căsătorii din luna august, oficialii locali fac ore suplimentare, iar în Borșa este aproape imposibil să se mai închirieze localuri pentru nunți. Dinamicile transnaționale ca susținere a gospodăriilor Pentru migranții cu familii în Borșa și care nu au intenția să migreze cu toată familia, mulți fiind de vârstă medie, transferul de bani și practicile transnaționale au o altă rațiune. Datorită faptului că aceștia nu își pot construi proiecte realiste de integrare în societatea italiană și de ajungere la un status stabil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
poziției lor în structurile locale decât reprezentativitate democratică. De unde, termenul de „baronii locale”1 care spune mult mai mult. Contractul dintre alegător și ales rămâne, într-o manieră generală, extrem de fragil, cu atât mai mult cu cât numeroși oameni politici migrează, în perioada postelectorală, spre alte partide, în particular spre partide de guvernământ. Conform unui studiu publicat de Asociația română ProDemocrația, această migrație atinge proporții importante: 22% dintre primarii aleși în 2000 își schimbaseră după un an apartenența politică inițială, 82
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
era de „supus” - hipokaimenon în greacă, subiectum în latină -, de unde și utilizarea sa gramaticală, ca ceva ce poate fi supus acțiunilor. În Europa postmedievală, sub influența creștinismului s-a dezvoltat un sens specific uman al noțiunii de subiect, ce a migrat în direcția subiectivității conștiente și reflexive prin raportarea acesteia la „obiect” (objectă, la ceea ce se află în afară și în fața sa. Treptat, s-a ajuns ca termenul de obiectivitate să însemne ceva real, independent și chiar indiferent de opinia „subiectivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Omului, în care referințele la respectarea demnității persoanei revin la tot pasul. Personalismul european a pierdut în ultimele decenii din importanța pe care a avut-o timp de mai multe decenii (Delors, 1999Ă. El rămâne important pentru etica religioasă, dar migrează și spre mișcările unor grupuri și asociații care apără drepturile unor minorități, dreptul naturii de a fi protejată, dreptul la o moarte decentă a bolnavilor, o economie care manifestă grijă pentru persoană. Totuși, cei care se mai interesează de etică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mare decât în Brașov, Hunedoara, Constanța, Cluj sau Timiș. Ponderea populației vârstnice (+60 de ani) este în mod evident dependentă (pe lângă alți factori precum diferențele între regiuni în privința fertilității) de ponderea populației rurale. Sudul, lipsit de populația tânără care a migrat spre București și, în ultimii ani, spre Occident și caracterizat de o natalitate mai scăzută decât Moldova, de exemplu, atinge ponderi foarte ridicate ale populației vârstnice în timp ce Estul se mai echilibrează prin ponderea copiilor care însă reprezintă tot un segment
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
impune trecerea prin filtrele administrative și judiciare ale țării-gazdă, implică anumite perioade de continuitate în țara-gazdă, precum și dorința de a rămâne acolo. În eventualitatea morții, permanența nu este legată de durată. Dacă o persoană moare la un an după ce a migrat, atunci din perspectiva existenței persoanei, migrația a fost definitivă. Pentru a ajunge la o definiție practică a migrației definitive putem aștepta ca toți migranții să moară sau să-și schimbe cetățenia. Este necesară folosirea unei referințe temporale prezente care măsoară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Migrația economică se divide în două mari clase: migrația de masă și migrația calificată (Golini, 1987). Migrația de masă implică populația care este slab educată sau fără educație și căreia îi lipsesc deprinderile specifice și al cărei impuls de a migra este rezultatul factorilor de respingere din acel loc sau din țara de origine mai mult decât factorii de atracție din țara de destinație. Participanții la un astfel de tip de migrație sunt mânați de disperare, caută doar supraviețuirea și acceptă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
între țara de origine și țara de destinație. Acolo unde fluxul este puternic îndreptat într-o direcție, termenii brain drain sau brain gain tind să fie folosiți. Conceptul brain waste descrie risipa forței de muncă calificate atunci când lucrătorii înalt calificați migrează în scop de muncă fără să-și folosească calificările și experiența dobândită la locul de muncă anterior (Salt, 1997, 5). Mai târziu, Johnson și Regets au introdus noi specificații cu privire la conceptul brain drain, respectiv au introdus conceptul de brain circulation
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ca urmare, în primul rând, a unei mari nevoi de forță de muncă în industrie. D. Sandu (1984, 128) explica intensitatea crescută a acestui flux migratoriu prin efectul de contagiune (sau „efectul bulgărelui de zăpadă”), astfel că, numărul celor care migrează joacă un rol important în creșterea presiunii sociale pentru adoptarea aceluiași model comportamental, atrăgând astfel mai mulți actori sociali. Potrivit aceluiași autor, acest flux migratoriu specific anilor ’80 a fost însoțit de o serie de consecințe asupra volumului și compoziției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru muncă), iar familiile mai numeroase au chiar mai mulți membri angrenați în această deplasare. Din același studiu aflăm că migrația temporară este predominantă printre tineri. Există însă o diferențiere legată de mediul de proveniență al acestora, în sensul că, migrează mai mult bărbații din rural, cu vârste între 18 și 59 ani și femeile din rural, cu vârste între 18 și 29 ani față de femeile cu vârste între 30 și 59 ani, din mediul urban. De asemenea, dacă primele destinații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reale afectează populația vârstnică ce depinde de această prin pensiile ce li se cuvin (crește numărul pensionarilor susținuți de o persoană activă). Îmbătrânirea demografică se resimte și în rândul populației rurale, efectele fiind majore asupra dezvoltării agriculturii (numărul tinerilor care migrează din rural este destul de ridicat); rata căsătoriilor este în scădere fapt ce se repercutează și asupra natalității. Opțiunea de a avea și de a da naștere copiilor se reduce considerabil mai ales atunci când aceștia nu apar într-un cuplu oficial
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
parte, dificultățile de asigurare a unui trai cel puțin decent, fără excese, a găsirii sau menținerii unor locuri de muncă sigure și recompensate pe măsură îi determină pe ambii membri ai unei familii sau doar pe unul din ei să migreze spre alte destinații unde își pot împlini nevoile (cel puțin cele materiale). Pe de altă parte, incertitudinea, înțeleasă ca nesiguranța în plan psihologic și ca blocaj și oscilație în plan comportamental (Mărginean, 1996, 262), stări ce caracterizează o mare parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asemenea, pot să apăra și sarcini nedorite, în afara cuplului conjugal, care cresc rata avorturilor. Funcția economică Motivația economică ocupă un loc important în ansamblul motivelor migrației. Nevoia de bani pentru procurarea celor necesare traiului stă la baza deciziei de a migra pentru mulți dintre cei ce optează pentru această soluție. Astfel, producerea bunurilor și a serviciilor se realizează în afara familiei, parte din acestea fiind trimise familiei de către cei plecați. Acest lucru are un dublu impact: într-o anumită măsură, banii trimiși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
națională”. Ca și universitatea din Paris sau Bologna, facultatea de „arte liberale” reprezenta mai mult de trei sferturi dintre studenți. Facultățile „superioare” (medicina sau dreptul roman) erau mult mai puțin însemnate. Curând după apariția Universității din Oxford, studenții care au migrat de aici au înființat Universitatea din Cambridge, și apoi din alte orașe. Universitatea din Montpellier Uneori se afirmă că prima universitate din Franța a fost cea înființată la Montpellier în 1180. Din punct de vedere oficial, însă, întemeierea ei a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]