9,114 matches
-
bucuri faci pe morocănoasa. Nu, serios Ceci, mi l prezinți și mie? Uite, puștoaica ce pretenții are! — Hai, spune, mi-l prezinți? — Cum să ți-l prezint că nici eu nu-l cunosc bine. Da, nu-l cunoști, de ce mă minți? — Dacă îți spun, așa este. L-am văzut în toamnă și v am spus atunci în ce împrejurare și de-abia zilele acestea l am reîntâlnit. —Aaa! Este aiuritul acela de care te-ai împiedicat în parc? —Exact. He!he
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
vom întâlni. Azi este sâmbătă și nemaifiind ocupată cu serviciul, spune-mi unde locuiești ca să vin să te iau. La ce oră pot veni? — Nu mă duc la tribunal și profitând de aceasta, plec din localitate pentru niște treburi, îl minte Cecilia ca să-l necăjească. Atunci rămâne pe mâine, îi spune Matei cu un regret în glas. Nu mă întorc decât luni, continuă jocul Cecilia. — Dar mi-ai promis, Cecilia! e și mai trist Matei. — Iartă —mă, atunci nu știam că
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a încercat Cecilia să afle în ce domeniu al medicinii este specializat. Sunt portar, s-a gândit Matei să nu-i spună adevărul. —Portar?! a reacționat Cecilia mirată. Nu te arată figura a fi portar. Nu-mi place să mă minți. Nu te mai descos ca să nu mă consideri băgăcioasă. Pe cei pe care-i iubesc nu-i consider decât așa cum sunt ei, ori tu ești foarte, foarte decentă. Ce vrei să mai servim? Nu avem de gând să plecăm? Ce-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
sporește cu fiecare întâlnire a noastră, cu fiecare gest al tău, cu fiecare vorbă a ta. — Iar faci declarație de dragoste? —Te deranjează? Nu, dar nu este momentul potrivit. —Eu încă retrăiesc clipele de la Gârla Mare! Tu nu? Te-aș minți dacă aș spune nu. Mă bucur, fata mea din parc. Abia aștept să ne întâlnim. Unde vrei să ne petrecem timpul, de data aceasta. — Ar fi bine să luăm legătura și cu ceilalți, și de comun acord să hotărâm, să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
face dacă este adevărat? Ce va spune Cecilia când va afla? Dacă rupe relația lor? El nu mai poate trăi fără ea. Dacă se va naște copilul, îl va accepta? Trebuie. Un alt gând îi strecura speranța că a fost mințit.S-a ridicat ca beat și cu toate că ar fi vrut să dispară definitiv, s-a îndreptat spre masa unde era așteptat. —Nu-mi spui nimic, iubitule? — Ești o nemernică, asta ești. —Nemernică, dar sunt mama copilului tău, radia de bucurie
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
să sufere. Când l-au văzut logodnici și cu Cecilia schimbat,l-au întrebat: —Ce-i cu tine? Ce-ați discutat, de nu arăți în apele tale? Mi-a spus despre nenorocirea unei cunoștințe comune, s-a gândit Matei să mintă deocamdată. —E chiar atât de grav? — Foarte grav. Vă spun altădată. Poți s-o ajuți cu ceva? Trebuie s-o ajut. — Georgeta nu arăta atât de pătrunsă de acest necaz cum arăți tu. Dimpotrivă, era veselă când te-a chemat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
iubită? —Să nu-mi mai amintești de ea, te rog mult. Ți-a spus ceva care te-a afectat în halul acesta? Ținând-o de mâini și privind-i fix în ochi, i-a spus: — Pe tine nu te pot minți. Nu mă lasă ochii tăi frumoși, privirea-ți caldă, dar nu-ți pot spune tot adevărul. Nu este vorba de nenorocirea altcuiva, așa cum am înscenat eu, ci de ceva care mă neliniștește pe mine. Mă faci mai curioasă. Îmi pare
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
să meargă la Cecilia. A cumpărat un buchet de trandafiri albi, socotindu-i simbol al păcii și a claxonat la poartă. A ieșit Elena. Ce faci Leni? Cheam-o, te rog, pe Cecilia. Nu-i acasă. Hai, măi Leni, nu mă minți. — Serios îți spun. Dacă nu mă crezi, vino înăuntru să te convingi. Unde a plecat? —În Germania. —Ce spui? —În Ger-ma-ni-a. Chiar că ești neserioasă. Pe cuvântul meu. A fost chemată urgent la București pentru formalități, de unde a luat avionul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
splendoarea ei. La una din opriri, Matei a revenit cu întrebarea. Când îmi arăți dovezile logodnei tale? —Ești nerăbdător? Foarte mult. Și dacă nu ți le arăt, ce ai să faci? s-a îndepărtat alergând prin zăpadă. — Nu mă poți minți, a fugărit-o Matei. A ajuns-o, a prins-o în brațe și poruncitor i-a cerut dovada. Cecilia ca să nu mai lungească jocul i-a spus că nu s-a logodit, dar a vrut să-l necăjească. Cuprinși de
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Ei încă își ținea mâinile sub bundiță prelungindu-și această plăcere. —Ale tale nu s-au încălzit? — Nu cred. Ia să văd, i le prinde și i le scoate de sub bundiță. A! mincinosule, sunt calde, calde. Îl gâdilă fiindcă a mințit, iar el o ciupește de obraz, de nas, de urechi. După ce s-au săturat de hârjoneală, o pornesc spre hotel. Seara au luat cina la restaurantul hotelului, au închinat pentru ei, pentru iubirea lor, fiind ultima seară pe care aveau
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lupte împotriva ei. Se scutură toată râzând în hohote, nesuportând gâdilatul, își ridică din pernă fața roșie și transpirată, se agață cu mâinile de gâtul lui Matei îmbrățișându-se și sărutându-se îndelung. Mai un pic și mă sufocam, îl minte Cecilia. Vezi, fata mea năbădăioasă! — Mă duc să-mi fac un duș că am transpirat toată. Unchiul unde este? —A ieșit puțin în oraș. M-a invitat și pe mine, dar am preferat să rămân cu fata mea din parc
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
te pupă? — Ce mă întrebi prostii, Leni? Hai, Ceci, arată-mi. Uite așa, o strânge în brațe Cecilia și-o sărută cu nesaț pe amândoi obrajii. Nu mă strânge așa, că mă doare, strigă Elena. —Îți place? Așa ne sărutăm. Minți, că vă sărutați pe gură. —De ce mă întrebi dacă știi? —De sanchi. Sunt atât de fericită c-am fost cu Matei în natura aceea superbă, se învârtește prin cameră Cecilia prinzând-o iar pe Elena și sărutând-o de drag
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
avea. Să fugă de acolo, pur și simplu? Putea, dar atunci nu s-ar fi purtat deloc corect față de dânsa. Și, chiar dacă și-ar fi repetat în cap de mii de ori că n-are nevoie de ea, sar fi mințit singur și tot s-ar fi întors! Acum, se tot uita cu luareaminte la înfățișarea lui din oglindă și constata că, dacă ar fi fost slut, pe cât era de solitar, nimeni n-ar mai fi privit la el vreodată! Însă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
simtă ca cei din urmă ratați dintre ratați. Însă, pentru mine, nu s-a oprit aici; n-am vrut eu să se oprească, căci persoana ei avea să-și piardă doar abia mult mai târziu semnificația în viața mea. (Ba mint! Nu și-a pierdut niciodată semnificația, ci doar s-a îmbrăcat în niște culori șterse, care din nou s-ar putea înflăcăra și s-ar putea lumina îndată, dacă ea ar arunca scânteia ce o aștept.) Găsindu-mă pe această
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
unui nebun. Așa încât, oarecum desprins din încordarea sa, dar, totuși, încă prudent, se lăsă condus de mâna călăuzitoare, care îl trăgea după dânsa. Curând, aceasta deschise o ușă și, pășindu-i pragul, intrară amândoi în încăpere. Într-adevăr, femeia nu mințise deloc, căci odaia cu pricina era chiar spațioasă, bine luminată, îngrijită, iar toate lucrurile părea că sunt la locul lor. În lumina ce se revărsa acum peste făptura întreagă a femeii, un trup înalt și suplu se ivi dinaintea ochilor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
la ceasul ăla de la mâna ta, chiar nu vezi cât arată? Cât de insolent te pricepi să mai tratezi lucrurile și, mai ales, pe cele sfinte... Aproape că nu te mai recunosc deloc. Spune-mi drept și să nu mă minți: tu mai crezi în Dumnezeu sau nu? Zi, ca să aflu și eu! - Auzi, ia nu mă lua așa, bine?, se răsti tânărul imediat, vădit iritat. Chiar nu-ți permit asta, să știi! Ei bine, uite că întrebarea ce mi-ai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
priceperea fiecăruia de a o face să plece la fel de spontan, cât mai repede. În situația de față, însă, lucrul acesta părea a fi de nerealizat. - Nenorocitule! Cum de ai putut să-mi faci tu mie una ca asta? Răspunde, nu minți!, și iarăși se năpusti asupra lui Șerban cu lovituri dure, într-un elan de înflăcărare febrilă și atât de violentă, încât furia parcă-i furase mințile cu totul. În astfel de situații limită, adesea această furie îți dă puteri nebănuite
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Eu nu am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna m-ai mințit! Te cunosc și știu mult prea bine ce poamă-mi ești! Minți nepăsător și cu nerușinare! Zi-mi, ție chiar nu-ți este rușine, deloc-deloc nu-ți este? Tonul vocii ei devenea parcă ciudat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna m-ai mințit! Te cunosc și știu mult prea bine ce poamă-mi ești! Minți nepăsător și cu nerușinare! Zi-mi, ție chiar nu-ți este rușine, deloc-deloc nu-ți este? Tonul vocii ei devenea parcă ciudat, vorbea din ce în ce mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna m-ai mințit! Te cunosc și știu mult prea bine ce poamă-mi ești! Minți nepăsător și cu nerușinare! Zi-mi, ție chiar nu-ți este rușine, deloc-deloc nu-ți este? Tonul vocii ei devenea parcă ciudat, vorbea din ce în ce mai greu, mai sugrumat, gâfâia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna m-ai mințit! Te cunosc și știu mult prea bine ce poamă-mi ești! Minți nepăsător și cu nerușinare! Zi-mi, ție chiar nu-ți este rușine, deloc-deloc nu-ți este? Tonul vocii ei devenea parcă ciudat, vorbea din ce în ce mai greu, mai sugrumat, gâfâia din ce în ce mai apăsat; ambii băgară de seamă amănuntul acesta. Totuși, ea continuă: în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
încât de bună seamă că toate urletele acelea înfiorătoare din casă se auziră și afară, în stradă. - Realist și radical cu tine însuți, zici? Ah, inconștientule, mare nătărău mai ești! Și naiv! N-ai mai multă Istorisiri nesănătoase fericirii 187 minte decât un preșcolar limitat! Efectiv, ai o gândire de două parale! Și văd că mult ai mai trăit tu în viața asta, multe mai înțelegi tu din ea! Oricum, să știi că pricep perfect despre ce vorbești, însă te socotesc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
putea zice neîndoielnic că, într-adevăr, sunt pure. El încă nu știa că, de fapt, Victoria îl iertase pe de-a întregul încă dinainte ca el s-o roage asta a doua oară, însă ea se hotărâse, totuși, să-l mintă puțin, doar fiindcă observase că Șerban parcă începuse a-și lua un avânt prea puternic, prea extatic dintrodată. Așa sunt părinții, și îndeosebi mamele: de multe ori, ele se lasă rănite, iar apoi iartă. Peste câteva minute, tânărul, încet de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nu voi fi capabil să fac o meserie și că, prin urmare, voi muri de foame. În comparație cu japonezii însă, devin aproape meșter în a mă descurca în situații practice. Simpla (supra)viețuire în Oltenia, unde, dacă nu ești ager, ești mințit, furat sau înșelat în câteva secunde, mi-a ascuțit simțurile, mi-a deschis ochii, m-a făcut iute în mișcări. Atunci când le povestesc niponilor că, în țara mea de dor, sunt unul dintre cei mai de pe urmă "descurcăreți" și că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
modestelor mele amintiri din copilărie); începe să plouă mărunt. O dată cu lăsarea serii, se face brusc răcoare, iar noi, asudați, dar hotărâți să învingem, uităm să ne adăpostim de stropii care se precipită din norii amenințători. Nu mai țin prea bine minte dacă ne-am întors acasă "cu scut" sau "pe scut", ca să parafrazez celebra expresie elină (oricum, rezultatul final este irelevant), dar îmi amintesc în chip clar că eu am răcit destul de serios. Remediul imbatabil al bunicii mele era une tasse
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]