7,031 matches
-
Articolul UNIC Se aprobă studiul tehnico-economic pentru obiectivul de investiții "Lucrări pentru menținerea și dezvoltarea capacității de producție de la 1.370.000 ț/an la 1.400.000 ț/an minereuri complexe și cuprifere la Întreprinderea Minieră Baia Borsa, județul Maramureș". Principalii indicatori tehnico-economici și unele prevederi cu privire la realizarea acestui obiectiv de investiții se prevăd în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărîre. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă 1 CARACTERISTICILE
HOTĂRÂRE nr. 525 din 14 mai 1990 privind obiectivul de investiţii "Lucrări pentru menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de producţie de la 1.370.000 t/an la 1.400.000 t/an minereuri complexe şi cuprifere la Întreprinderea Miniera Baia Borsa, judeţul Maramures". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121069_a_122398]
-
parte integrantă din prezenta hotărîre. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă 1 CARACTERISTICILE PRINCIPIILE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Lucrări pentru menținerea și dezvoltarea capacității de producție de la 1.370.000 tone/an la 1.400.000 tone/an minereuri complexe și cuprifere la Întreprinderea Minieră Baia Borsa, județul Maramureș" 1. Beneficiarul: Întreprinderea Minieră Baia Borsa 2. Amplasamentul: în afara perimetrului construibil al orașului Borsa și parțial al orașului Viseu de Sus (conform planului anexat). 3. Necesitatea și oportunitatea: menținerea și
HOTĂRÂRE nr. 525 din 14 mai 1990 privind obiectivul de investiţii "Lucrări pentru menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de producţie de la 1.370.000 t/an la 1.400.000 t/an minereuri complexe şi cuprifere la Întreprinderea Miniera Baia Borsa, judeţul Maramures". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121069_a_122398]
-
Borsa, județul Maramureș" 1. Beneficiarul: Întreprinderea Minieră Baia Borsa 2. Amplasamentul: în afara perimetrului construibil al orașului Borsa și parțial al orașului Viseu de Sus (conform planului anexat). 3. Necesitatea și oportunitatea: menținerea și dezvoltarea capacității de extragere și preparare a minereului complex și cuprifer pentru realizarea producției de metale neferoase în concentrate. 4. Indicatorii tehnico-economici: - Valoarea totală mii lei 1.032.000 din care: - construcții-montaj mii lei 574.000 - utilaje mii lei 356.870 din acestea: - import mii lei 13.673
HOTĂRÂRE nr. 525 din 14 mai 1990 privind obiectivul de investiţii "Lucrări pentru menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de producţie de la 1.370.000 t/an la 1.400.000 t/an minereuri complexe şi cuprifere la Întreprinderea Miniera Baia Borsa, judeţul Maramures". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121069_a_122398]
-
mijloace de transport și utilaje de �� construcții, prestații cu utilaje de construcții și mijloace de transport și proiectare în domeniul construcții și montaj, informatică, proiectare și lucrări laborator. 28. Societatea Societate Galați, Importul de 241,41 Combinatul comercială comercială str. minereu cărbuni ───────── siderurgic "Minersort" pe acțiuni Bazinul Nou și alte materii (145,2 + Galați - Ș.A. (Ș.A.) nr. 87, prime pentru 736,6) Stația de Galați județul metalurgie, sortare Galați precum și prelucrarea �� (concasarea, sortarea etc,) și comercializarea acestora. 29. Societatea Societate Constantă
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
derea "Mineralim - pe acțiuni Colonadelor materii prime Mineralex- Port - (Ș.A.) nr. 3, și materiale portimport export" - sector 3 pentru industria Ș.A. metalurgica, București constructoare de mașini, chimică, lemnului și materialelor de construcții, agricultură și alimentară, energiei electrice că de ex.: minereuri feroase și neferoase, cărbunoase inclusiv grafit, abrazive, refractare și altele. Prelucrări, schimburi, intermedieri, cooperări, consulting, barter pentru produsele din nomenclatorul societății; Operațiuni de aport valutar. 50. Societatea Societate București, Operațiuni de 29,35 Intreprin- comercială comercială str. import-export ───────── derea "Metalexport-
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
metalelor prețioase 5. Răspândirea geografică a materiilor prime din care se obțin metalele prețioase 6. Utilizările economice ale metalelor prețioase 7. Comerțul actual cu metale prețioase IV. Cuprul, arama, alama. Tehnologiile moderne și tehnicile manufacturiere specifice rromilor.......................................................................4 ore 1. Minereurile de cupru. Prelucrarea tehnologică 2. Materiile prime și răspândirea lor geografică 3. Aliajele cuprului 4. Tradițiile manufacturiere ale rromilor. Căldărarii V. Prelucrarea altor neferoase. Aluminiul și tuciurile tradiționale produse de rromi ....................................................................................2 ore 1. Aluminiul. Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rromilor.......................................................................4 ore 1. Minereurile de cupru. Prelucrarea tehnologică 2. Materiile prime și răspândirea lor geografică 3. Aliajele cuprului 4. Tradițiile manufacturiere ale rromilor. Căldărarii V. Prelucrarea altor neferoase. Aluminiul și tuciurile tradiționale produse de rromi ....................................................................................2 ore 1. Aluminiul. Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și altor aliaje. Ceaunarii și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2 ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii și pădurea. Prelucrarea lemnului .................................2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Hotel Traian” din Piața Unirii, a fost construit În secolul al XIX-lea pe schelet metalic după un proiect al aceluiași celebru arhitect francez. 2. Obținerea fierului de la mină la reciclare. Obținerea fontelor Obținerea fierului chimic pur se face din minereurile de fier: - prin reducerea oxidului de fier (III) pur cu hidrogen; - prin electroliza unei soluții apoase de sare de Fe, de exemplu FeCl2 . Mult mai importantă, din punct de vedere economic, este obținerea fierului tehnic. Extragerea minereurilor de fier În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
se face din minereurile de fier: - prin reducerea oxidului de fier (III) pur cu hidrogen; - prin electroliza unei soluții apoase de sare de Fe, de exemplu FeCl2 . Mult mai importantă, din punct de vedere economic, este obținerea fierului tehnic. Extragerea minereurilor de fier În țara noastră, practicată Încă de pe vremea dacilor și a romanilor a contribuit la dezvoltarea metalurgiei și ulterior a siderurgiei. Tradițiile vechi și elemente de tehnologie a fierului s-au păstrat În locurile unde au fost construite primele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de pe vremea dacilor și a romanilor a contribuit la dezvoltarea metalurgiei și ulterior a siderurgiei. Tradițiile vechi și elemente de tehnologie a fierului s-au păstrat În locurile unde au fost construite primele furnale În zonele cu bogate zăcăminte de minereuri de fier la: Bocșa - oraș situat la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fier la: Bocșa - oraș situat la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru transportul minereului, fiind puse În funcțiune primele trei furnale la Hunedoara. În furnale se extrage fierul din minereu sub forma
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru transportul minereului, fiind puse În funcțiune primele trei furnale la Hunedoara. În furnale se extrage fierul din minereu sub forma de fontă topită. Primele furnale pentru producerea fontei erau niște construcții masive, având zidăria alcătuită din roci rezistente la foc (figura nr.
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru transportul minereului, fiind puse În funcțiune primele trei furnale la Hunedoara. În furnale se extrage fierul din minereu sub forma de fontă topită. Primele furnale pentru producerea fontei erau niște construcții masive, având zidăria alcătuită din roci rezistente la foc (figura nr. 10). Pentru a nu deranja coborârea coloanei de minereu și mangal/cocs În timpul procesului de topire
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Hunedoara. În furnale se extrage fierul din minereu sub forma de fontă topită. Primele furnale pentru producerea fontei erau niște construcții masive, având zidăria alcătuită din roci rezistente la foc (figura nr. 10). Pentru a nu deranja coborârea coloanei de minereu și mangal/cocs În timpul procesului de topire, secțiunea interioară, care se menține pe toată Înălțimea furnalului, era de formă pătrată sau dreptunghiulară. Furnalele cu un asemenea profil s-au păstrat pînă la Începutul secolului al XIX-lea, când s-a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
un nivel scăzut, În condițiile unui consum mai mare de combustibil, ceea ce determina un preț ridicat al fontei. Cu cât cantitatea de aer este mai mare, cu atât se arde mai mult combustibil În furnal și cu atât mai mult minereu poate fi transformat În fonta lichidă. S-a Încercat creșterea cantității de aer introdus În furnal. Furnalul modern poate atinge zeci de metri. Din secolul al XIV-lea și pînă În prezent tehnologia de extragere a fontei din minereuri cât
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mult minereu poate fi transformat În fonta lichidă. S-a Încercat creșterea cantității de aer introdus În furnal. Furnalul modern poate atinge zeci de metri. Din secolul al XIV-lea și pînă În prezent tehnologia de extragere a fontei din minereuri cât și furnalele au suferit numeroase modificări. a) b) Figura nr. 10. a) Furnalul de la Govăjdie -element de istorie tehnologică/peisaj tehnogen; b) Schema tehnologică simplificată a unui furnal Fonta este un produs de bază al industriei siderurgice care se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Înalt. Furnalul este un agregat complex cu o capacitate de sute de m 3. Funcționarea lui este neîntreruptă, cel puțin pentru perioade de câțiva ani, Între două reparații. Prin partea superioară, numită gura furnalului se introduc materiile prime: cocsul și minereul de fier (figura nr. 10.b). Sub acțiunea gazelor, prin arderea combustibilului și a căldurii, Încărcătura coboară treptat În furnal către zonele de temperatură Înaltă. În aceste zone ia naștere fonta lichidă, care se scurge În partea de jos a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
furnal interesează foarte mult pe furnaliști În vederea dirijării procesului de elaborare a fontei. Determinarea acestei viteze este imposibil de realizat cu alte metode decât acea cu izotopi radioactivi. În acest scop se marchează câte un bulgăre de cocs și de minereu de fier cu ajutorul capsulelor cu izotopi radioactivi și se introduc prin gura furnalului, notându-se precis ora. În interiorul furnalului, În mai multe locuri se introduc contori Geiger-Müller Închiși În tuburi de protecție răcite cu apa, pentru a nu se deteriora
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
La partea superioară a crezutului se găsesc gurile de vânt pentru introducerea aerului. Creșterea producției de fontă În furnale de mare capacitate, precum și intensificarea proceselor care au loc În furnal au necesitat aplicarea de noi metode. În furnal se introduc:minereu (care conține fierul); - cocs (combustibil); - fondanți (materiale auxiliare necesare pentru topirea sterilului); - aer Încălzit necesar arderii combustibilului. Din furnal rezultă: - fonta topită; - zgura topită; - gaze de furnal. Deoarece cocsul metalurgic folosit În furnal este un combustibil scump și deficitar, toate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sunt la: Hunedoara (Munții Poiana Ruscă), Reșița (Doman), Mahmudia (Județul Tulcea, folosită la Galați) și la Voșlăbeni (Județul Harghita) utilizată tot la Galați. Zgură de furnal= steril (material anorganic, fragmente de rocă) ars care se găsește Împreună, În asociere, cu minereurile cu care se umple furnalul (de Fe și auxiliare: Mn, Cr, Ni, V etc) LECTURĂ FACULTATIVĂ: Istoricul cuptorului de fier / fontă În jurul anului 550 Î Hr. În China a fost inventat furnalul și s-a obținut prima fontă turnată. Oțelul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
au construit primele furnale de fontă (relieful și resursele subsolului). Stabiliți apoi vegetația dominantă și care este arborele caracteristic al pădurilor din zonele respective. Astfel veți descoperi care era arborele din care se obținea cel mai bun mangal, necesar topirii minereurilor... 3. Proprietățile fizice și chimice ale fierului A. PROPRIETĂȚI FIZICE: - solid; - alb-cenușiu;cu luciu metalic; - cu duritate mică ( Între 4 si 5 ); - cu densitate mare ( 7,86 g/cm³ ); - se topește la temperatura de 1538 °C și se transformă În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și tenacități ridicate, la costuri minime. Oțelurile inoxidabile sunt oțeluri aliate care conțin cel puțin 12% crom. Fonta brută conține cca. 4-5% carbon și diverse cantități de sulf, siliciu și fosfor. Singura ei importanță tehnică este ca pas intermediar de la minereul de fier la oțel și ca fontă turnată. Fonta turnată conține 2,11% - 6,67% carbon, 1% - 6% siliciu și mici cantități de mangan. Proprietățile sale mecanice variază considerabil În funcție de forma sub care apare carbonul În aliaj. Fontele albe conțin
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
proprietățile magnetice În soluție. 5. Răspândire geografică a materiilor prime de obținere a fierului Datorită reactivității sale mari, În natură fierul se găsește În stare pură doar În cazuri foarte rare, de obicei În meteoriții feroși. Cel mai des utilizate minereuri de fier sunt: a)hematitul sau oxidul de fier ( III ) Fe2O3; b) magnetitul (magnetul natural sau oxidul fero-feric: Fe3O4)- figura nr. 11; c) sideritul sau carbonatul de fier (II): FeCO3 -figura nr. 11; d) limonitul (Fe2O3∙H2O); e) pirita (FeS2
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
natural sau oxidul fero-feric: Fe3O4)- figura nr. 11; c) sideritul sau carbonatul de fier (II): FeCO3 -figura nr. 11; d) limonitul (Fe2O3∙H2O); e) pirita (FeS2) și calcopirita (CuFeS 2)- figura nr.12 și 13. Cele mai mari zăcăminte de minereu de fier sunt asociate cu așa-numitele formațiuni feroase În benzi (În engleză: Banded Iron Formations). Minereurile de fier se exploatează atât la suprafață (În cariere) cât și În mine. Cele mai importante exploatări de suprafață se găsesc În America de Sud
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nr. 11; d) limonitul (Fe2O3∙H2O); e) pirita (FeS2) și calcopirita (CuFeS 2)- figura nr.12 și 13. Cele mai mari zăcăminte de minereu de fier sunt asociate cu așa-numitele formațiuni feroase În benzi (În engleză: Banded Iron Formations). Minereurile de fier se exploatează atât la suprafață (În cariere) cât și În mine. Cele mai importante exploatări de suprafață se găsesc În America de Sud (În special În Bolivia și Brazilia), În vestul Australiei, În China, În S.U.A.(zona Marilor Lacuri) și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]