16,263 matches
-
a inteligenței generale, nici inteligența școlară nu este o valoare psihică absolută. Inteligența școlară este, alături de emotivitate, motivație etc. o dimensiune bipolară și în același timp multifactorială a personalității elevului. Performanțele intelectuale pot fi ierarhizate în diferite grade de eficiență mintală. Realizarea conduitei inteligente presupune colaborarea, convergența celor mai diverse procese, operații mintale. Este necesară din acest punct de vedere abandonarea perspectivei funcționalist - atomice care nu lua în calcul, în pofida eșecurilor sistematice, faptul că fragmentarea psihicului nu permite cunoașterea și optimizarea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Inteligența școlară este, alături de emotivitate, motivație etc. o dimensiune bipolară și în același timp multifactorială a personalității elevului. Performanțele intelectuale pot fi ierarhizate în diferite grade de eficiență mintală. Realizarea conduitei inteligente presupune colaborarea, convergența celor mai diverse procese, operații mintale. Este necesară din acest punct de vedere abandonarea perspectivei funcționalist - atomice care nu lua în calcul, în pofida eșecurilor sistematice, faptul că fragmentarea psihicului nu permite cunoașterea și optimizarea personalității umane. Soluția propusă de T. Kulcsar este optica structuralist-dinamică și convergența
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Calea cea mai sigură a cunoașterii nivelului funcțional al inteligenței școlare constă deci în explorarea rolului și a contribuției mecanismelor intelectuale ale elevului la realizarea unui anumit randament școlar. Puterea, forța inteligenței școlare depinde, consideră H.J. Eysenck, alături de rapiditatea funcționării mintale, și de perseverență, care nu este deloc o calitate intelectuală, ci mai degrabă o funcție de organizare a personalității. Eficiența inteligenței școlare depinde deci de perseverență, de deprinderile intelectuale disponibile, de interesele diferențiate ale elevilor, de modalitatea de desfășurare a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
randamentul școlar. Simptomul major al asteniei este lipsa de inițiativă a elevului. În contrast cu elevul pasiv, cel stenic (activă se caracterizează printr-o mare capacitate de a învinge dificultățile exterioare, care, de cele mai multe ori, îi stimulează energia fizică și mintală. Învață cu sârguință, este perseverent și participă la elev la toate activitățile școlare. Prezintă rezistență la efort fizic și mintal. Excesul de ambiție poate avea însă și efecte negative, cum ar fi tendințele de discreditare, de înlăturare a rivalilor. Scopul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
printr-o mare capacitate de a învinge dificultățile exterioare, care, de cele mai multe ori, îi stimulează energia fizică și mintală. Învață cu sârguință, este perseverent și participă la elev la toate activitățile școlare. Prezintă rezistență la efort fizic și mintal. Excesul de ambiție poate avea însă și efecte negative, cum ar fi tendințele de discreditare, de înlăturare a rivalilor. Scopul pedagogilor este nu doar de a stimula manifestă rile stenice ale elevilor, ci și spre canalizarea capacității de muncă a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi, B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor ce susțin energetic, activează, direcționează, desfășurarea activității de învățare. Se trăiește subiectiv ca o stare de tensiune, care rezultă din confruntarea trebuințelor celui care învață cu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
explică și prin complexitatea acestui fenomen, prin multiplele fațete pe care le prezintă, de unde și varietatea definițiilor date lui. Prima definiție riguroasă a conceptului de atitudine a fost propusă de Allport în 1935: „O atitudine este o stare de pregătire mintală și neurală, cristalizată prin experiență, care exercită o influență diriguitoare și dinamizatoare asupra răspunsului individului la toate obiectele și situațiile cu care el este în relație”( apud. Radu, 1994ă. Alexandru Roșca consideră atitudinea ca fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de pregătire mintală și neurală, cristalizată prin experiență, care exercită o influență diriguitoare și dinamizatoare asupra răspunsului individului la toate obiectele și situațiile cu care el este în relație”( apud. Radu, 1994ă. Alexandru Roșca consideră atitudinea ca fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa într-un mod caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil, față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul intră în contact ”( apud. Radu, 1994ă. R. Mucchieli vede atitudinea ca
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de a trăi experiența cotidiană și de a răspunde sau refuza solicitările lumii înconjurătoare ...o structură latentă și stabilă a personalității, generatoare de reacții, de opinii, idei și sentimente constante”( apud. Radu, 1994ă. S. Moscovici definea atitudinea ca „o stare mintală orientată spre valori, o disponibilitate organizată prin intermediul experienței, dar și coloana vertebrală a tuturor manifestărilor psihice: percepții, judecăți, comportamente”(apud. Radu,1994ă. Paul Popescu-Neveanu considera atitudinea „o modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
timizi, lenți, cu un bagaj de cunoștințe mic, au posibilitatea să fie ajutați sau să-și ajute colegii. În continuare vor fi prezentate câteva din aceste metode. a. Exercițiul - este o metodă prin care elevul este pus să efectueze operații mintale sau practice în vederea perfecționării activității intelectuale. Exercițiile pot fi: fonetice, ortografice, lexicale, gramaticale, de citire. Indiferent de tipul exercițiului, el trebuie să îndeplinească anumite condiții: să aibă un caracter aplicativ pentru noțiunile teoretice studiate; să fie corect formulate, să nu
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
60 Fig.nr.61 și 62 Oscar Pinterius Jogging standard și jogging competițional Alte persoanele cu nevoi speciale care ar putea practica joggingul ar fi: persoane afectate de sindromul Down, persoane cu deficiențe senzoriale multiple, persoane surde, persoane cu deficiente mintale profunde și/sau asociate, chiar și nevăzători (a se studia conceptul de atletism unificat din cadrul Special Olympics). Dan Iulian Alexe 82 Jogging de la A la Z II 83 Capitolul IV. FEMEIA ȘI JOGGINGUL 4.1. Femeia și activitățile sportive Statul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
asupra câtorva din beneficiile pe care aceasta le oferă și contribuțiile directe și indirecte la menținerea stării de sănătate. Plecând de la conceptul superior de „sănătate”, descris în literatura de specialitate ca incluzând multiplele și variatele aspecte referitoare la componentele fizice, mintale, intelectuale, sociale și spirituale (toate conlucrând pentru menținerea homeostaziei proprietate a organismului de a menține, în anumite limite, constantele mediului intern), am putea susține că mișcarea corporală nu face altceva decât să contribuie la menținerea în limite optime și chiar
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
conlucrând pentru menținerea homeostaziei proprietate a organismului de a menține, în anumite limite, constantele mediului intern), am putea susține că mișcarea corporală nu face altceva decât să contribuie la menținerea în limite optime și chiar la creșterea valorilor componentelor fizice, mintale, intelectuale, sociale și spirituale ale omului. Argumentăm prin evidențierea câtorva beneficii, dintre cele mai cunoscute, prin care mișcarea corporală stimulează menținerea sănătății sau redobândirea acesteia (atunci când ea a fost parțial pierdută): din punct de vedere biologic, literatura din domenii interdisciplinare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
stare de lucruri, cu voința de a face sau a nu face ceva. Absența sau alterarea, permanentă sau temporară, a discernământului cuiva pune sub semnul întrebării vinovăția. Astfel, minoritatea presupune insuficiența discernământului și o experiență de viață precară, iar alienația mintală este o împrejurare care exclude vinovăția ca urmare a iresponsabilității persoanei în cauză. Atât minorii, cât și o categorie largă de bolnavi psihici au activitate intelectivă și volitivă, dar nu suficient de matură pentru a înțelege semnificația socială a faptelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
psihici au activitate intelectivă și volitivă, dar nu suficient de matură pentru a înțelege semnificația socială a faptelor lor și pentru a fi stăpâni pe ele, distingând între ceea ce este permis și ceea ce este interzis. "Astfel, minorul, alienatul și debilul mintal lipsiți de discernământ în momentul săvârșirii faptei ilicite nu sunt vinovați de ea, căci dialogul lăuntric și cel exterior sunt pseudoelective, prin urmare nu răspund juridic"52. În lucrarea sa, Pedeapsă și responsabilitate, H. L. A. Hart este preocupat de problema
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de ea, căci dialogul lăuntric și cel exterior sunt pseudoelective, prin urmare nu răspund juridic"52. În lucrarea sa, Pedeapsă și responsabilitate, H. L. A. Hart este preocupat de problema dacă un om poate fi absolvit de răspundere datorită stării sale mintale. În astfel de cazuri, legislațiile celor mai multor țări, consideră că persoana nu poate fi trasă la răspundere, dar unii autori au încercat să demonstreze că această politică este greșită. Potrivit acestor autori, dacă scopul dreptului penal este pedepsirea, atunci
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de cazuri, legislațiile celor mai multor țări, consideră că persoana nu poate fi trasă la răspundere, dar unii autori au încercat să demonstreze că această politică este greșită. Potrivit acestor autori, dacă scopul dreptului penal este pedepsirea, atunci invocarea stării mintale precare pentru apărarea acestora poate fi acceptată, pentru că nu există nicio satisfacție în răzbunarea față de un nebun. Dar invocarea iresponsabilității n-ar avea același efect dacă susținem că scopul legii penale este prevenirea criminalității și descurajarea altor potențiali infractori. Prevenirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tatăl pentru o moștenire. Puterea descurajatoare a legii ar fi sporită dacă nu s-ar accepta niciun fel de scuze, potențialii infractori nemaiavând posibilitatea de a se apăra, în cazul în care sunt prinși, pretinzând că suferă de o boală mintală 53. Hart respinge aceste argumente arătând că este greșit să presupunem că dreptul penal ar avea anumite scopuri prevalente, iar legea trebuie ajustată pentru a corespunde acestor scopuri. Într-adevăr, dreptul penal are ca scop prevenirea infracțiunilor, dar acest lucru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
copertă file), darea filelor, paginația unei publicații, utilizarea unui semn de carte, diferențierea imaginilor de pasajele scrise, corespondența acestora, diferențierea culorilor, formelor, fonturilor, caracterelor etc. ( Chiar la nivelul etapei preșcolare, copiii pot fi familiarizați cu diferite tipuri de ,,lectură": lectura mintală (în gând) a imaginilor/semnelor/simbolurilor din anumite publicații urmată, cel mai frecvent, de o conversație ,,explicativă"; lectura demonstrativă realizată de către educator/educatoare, respectiv de către un copil care ,,citește" imaginile/semnele/simbolurile, conferindu-le semnificații; lectura frontală realizată în fapt
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
preșcolarilor. 6.3.6. Demonstrația Demonstrația este metoda didactică ce presupune achiziționarea, respectiv fixarea anumitor cunoștințe prin prisma valorificării coordonatelor intuitive, senzoriale ale activității cu preșcolarii, în vederea facilitării trecerii de la acțiunea propriu-zisă (inițial, după model) la reprezentarea acesteia la nivel mintal. Caracteristici și repere aplicative ( Prin raportare la criterii precum materialele didactice valorificate în cadrul unei anumite modalități de realizare, literatura de specialitate prezintă diferite tipuri 175 de demonstrație: demonstrația propriu-zisă concretizată în acțiuni propriu-zise, realizate de către educator/educatoare sau de către un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
într-un demers de tip repetitiv, desfășurat în mod conștient, voluntar, care facilitează transformarea unei acțiuni în automatism. Caracteristici și repere aplicative ( Fiind bazat pe realizarea în mod repetat (ca metodă maximal activă 182) și conștient a unor acțiuni (operații mintale sau motrice), exercițiul poate fi utilizat, ca metodă didactică, în vederea asimilării, respectiv fixării anumitor conținuturi, dobândirii, respectiv dezvoltării anumitor deprinderi. ( Actualizarea metodei exercițiului în cadrul demersului instructiv-educativ implică o succesiune etapizată de elemente acționale: etapa instrucțional-verbală constând în explicarea, în principiu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai frecvent, educatorul/educatoarea trebuie să ofere inițial un model (accesibil, motivant) preșcolarului; etapa acțională (de ,,exersare") propriu-zisă realizată de către copii; etapa de întărire și verificare formă de feed-back și, în același timp, modalitate de control (eventual, autocontrol) asupra operației mintale sau motrice realizate. ( În condițiile în care exercițiul presupune un parcurs dinspre acțiune conștientă (repetată) către automatism, respectiv fixare a acestuia prin valorifi-care în contexte similare și diferite, se impune ca și deprinderile formate să fie actualizate în mod constant
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
70-79). 152 Cerghit 2006: 110. 153 ,,modalitatea principală de transmitere a cunoștințelor" (Cucoș 2002: 290), ,,suportul principal purtător de informație în cadrul comunicării" (Cerghit 2006: 111). 154 Cerghit 2006: 112 sunt aici prezentate și metodele de comunicare interioară (reflecția personală, experimentul mintal), pe care însă nu le asociem ca metode didactice etapei preșcolarității. 155 Metode intuitive sau iconice vezi și Boca-Miron/Chichișan 2002: 49, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 17 etc. 156 Cerghit 2006: 114 sistemul metodelor de predare-învățare în reprezentare grafică. 157 Vezi și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exterioară". Așa încât, "putem adopta cuvântul 'eu' pentru a caracteriza această epocă a personalității cu reflecție (capacitate de reflecție n. C.) și a personalității cu gândire"190. Dovada valabilității acestor afirmații este sprijinită de P. Janet prin cercetarea întârziaților și subdezvoltaților mintali. Unii dintre aceștia nu folosesc pronumele personal "eu", ceea ce dovedește, după autor, faptul că personalitatea lor nu a ajuns la nivelul de dezvoltare pe care îl cere eul. De asemenea, poate fi urmărită evoluția psihică a copilului și se va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-l mai lase pe Ludovic L. să transforme un act al Justiției suverane într-un spectacol de teatru ieftin, dar cu toate acestea...) Îmi cer scuze, dar rog Instanța să țină cont de un adevăr istoric: până la revoluția franceză, bolnavii mintali, fie că erau periculoși, fie că nu, erau ținuți în lanțuri, asemenea criminalilor, pe principiul că "paza bună trece primejdia rea"! Să nu diminuăm aici izbânzile istorice ale revoluției franceze! Dacă nimeni dintre noi, cei aflați în această onorabilă sală
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]