KorAP: Find »[drukola/base=miocardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...235 >

5,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

fi detectată pe baza unei singure variabile. Identificarea unei modificări a segmentului ST în absența variației parametrilor hemodinamici (frecvența cardiacă, presiunea arterială, presiunea din atriul stâng) poate fi o descoperire nespecifică care nu necesită tratament. Pe de altă parte, ischemia miocardică poate fi asociată modificărilor hemodinamice fără ca aceasta să se traducă prin variația segmentului ST. Uneori, singura manifestare a ischemiei miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
presiunea arterială, presiunea din atriul stâng) poate fi o descoperire nespecifică care nu necesită tratament. Pe de altă parte, ischemia miocardică poate fi asociată modificărilor hemodinamice fără ca aceasta să se traducă prin variația segmentului ST. Uneori, singura manifestare a ischemiei miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului stâng. Există însă și situații în care această determinare globală, presiunea din atriul stâng, nu poate reflecta existența unei ischemii segmentale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unei ischemii segmentale. Aceasta din urmă poate fi depistată cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene ce va preciza localizarea anomaliilor de motilitate regională a ventriculului stâng. Din cele de mai sus este evident că luarea deciziei de instituire a unui tratament pentru ischemia miocardică se va baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stâng. Din cele de mai sus este evident că luarea deciziei de instituire a unui tratament pentru ischemia miocardică se va baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat de revascularizarea chirurgicală. Dacă teritoriul miocardic interesat este important, acest infarct miocardic perioperator stă la baza decesului după operația de by-pass aortocoronarian. Data operației Data la care este efectuată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat de revascularizarea chirurgicală. Dacă teritoriul miocardic interesat este important, acest infarct miocardic perioperator stă la baza decesului după operația de by-pass aortocoronarian. Data operației Data la care este efectuată intervenția chirurgicală are importanță în ceea ce privește rezultatul. Aici intervine atât experiența acumulată pe plan internațional în legătură cu tipul intervenției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat de revascularizarea chirurgicală. Dacă teritoriul miocardic interesat este important, acest infarct miocardic perioperator stă la baza decesului după operația de by-pass aortocoronarian. Data operației Data la care este efectuată intervenția chirurgicală are importanță în ceea ce privește rezultatul. Aici intervine atât experiența acumulată pe plan internațional în legătură cu tipul intervenției chirurgicale, cât și aceea dobândită de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați, dislipidemia și hipertensiunea arterială, contribuie în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative, ateromatoase la nivelul grefonului venos ceea ce are drept urmare stenozarea urmată de ocluzie și consecutiv instalarea ischemiei în teritoriul miocardic deservit de graftul respectiv. Există așadar o strânsă legătură între patența grafturilor și absența anginei pectorale după by-pass-ul aortocoronarian dacă nu apar leziuni aterosclerotice în alte teritorii native, negraftate ale pacientului. Grafturile secvențiale Avantajele oferite de folosirea grafturilor secvențiale sunt

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
apar leziuni aterosclerotice în alte teritorii native, negraftate ale pacientului. Grafturile secvențiale Avantajele oferite de folosirea grafturilor secvențiale sunt contrabalansate de riscul ca o stenoză dezvoltată în porțiunea inițială a graftului să reducă semnificativ fluxul sanguin în mai multe teritorii miocardice dependente de graftul respectiv. Cu cât teritoriul miocardic deservit de un singur graft este mai mare cu atât este mai mare riscul apariției unei ischemii întinse a cărei expresie clinică o constituie criza anginoasă. Revascularizarea incompletă Revascularizarea incompletă este recunoscută

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ale pacientului. Grafturile secvențiale Avantajele oferite de folosirea grafturilor secvențiale sunt contrabalansate de riscul ca o stenoză dezvoltată în porțiunea inițială a graftului să reducă semnificativ fluxul sanguin în mai multe teritorii miocardice dependente de graftul respectiv. Cu cât teritoriul miocardic deservit de un singur graft este mai mare cu atât este mai mare riscul apariției unei ischemii întinse a cărei expresie clinică o constituie criza anginoasă. Revascularizarea incompletă Revascularizarea incompletă este recunoscută ca un factor de risc important pentru reapariția

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cont propriu procesul aterosclerotic având drept consecință limitarea fluxului sanguin. Această limitare a fluxului sanguin stă la baza reapariției anginei prin dezechilibrarea balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului. Factori de risc procedurali pentru IMA (nonperioperator) după BAC Infarctul miocardic acut (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian este un eveniment relativ rar întâlnit atunci când există un control al factorilor de risc pentru boala coronariană, iar revascularizarea miocardului s-a realizat în condiții optime. Astfel, procentul bolnavilor fără infarct miocardic post-BAC

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Infarctul miocardic acut (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian este un eveniment relativ rar întâlnit atunci când există un control al factorilor de risc pentru boala coronariană, iar revascularizarea miocardului s-a realizat în condiții optime. Astfel, procentul bolnavilor fără infarct miocardic post-BAC este ridicat (99% la 1 an, 96% la 5 ani, 85% la 10 ani ș108ț). O serie de factori procedurali pot crește însă incidența acestui eveniment nefavorabil. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică chirurgicală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
patența venei safene folosită pentru graftarea LAD este mai mică. Astfel, cu cât este mai frecvent folosită, artera mamară internă pare să reducă incidența reintervenției și să prelungească intervalul de timp scurs între prima și a doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
internă pare să reducă incidența reintervenției și să prelungească intervalul de timp scurs între prima și a doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în această situație pentru o revascularizare eficientă care să prevină apariția accidentului coronarian acut. Anastomozele distale pot fi compromise atât

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
între prima și a doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în această situație pentru o revascularizare eficientă care să prevină apariția accidentului coronarian acut. Anastomozele distale pot fi compromise atât prin erori de tehnică chirurgicală, cât și ca urmare a proliferării intimale la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi compromise atât prin erori de tehnică chirurgicală, cât și ca urmare a proliferării intimale la acest nivel. În ambele situații când stenozele sunt semnificative hemodinamic se impune reintervenția pentru o revascularizare chirurgicală eficientă. Factori de risc instituționali în revascularizarea miocardică Instituția în care se efectuează intervenția chirurgicală influențează rezultatele revascularizării chirurgicale a miocardului. Logistica disponibilă este importantă și uneori decisivă în rezolvarea complicațiilor apărute în urma intervenției chirurgicale. Mijloacele de asistare mecanică a circulației (balon intraaortic de contrapulsație, sisteme de asistare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
118) îl reprezintă faptul că relația dintre numărul intervențiilor efectuate de un chirurg și evoluția ulterioară a bolnavilor pare să fi dispărut, existând date ce atestă rezultate foarte bune în ciuda unui volum operator relativ redus. Factori de risc în revascularizarea miocardică experiență personală Din perspectiva experienței proprii (119, 120) prezentăm în continuare factorii ce influențează semnificativ evoluția postoperatorie a bolnavului la care se practică revascularizarea miocardică prin procedeu clasic, utilizând circulația extracorporeală. Factori asociați independent cu disfuncția multiplă de organ (metoda

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
atestă rezultate foarte bune în ciuda unui volum operator relativ redus. Factori de risc în revascularizarea miocardică experiență personală Din perspectiva experienței proprii (119, 120) prezentăm în continuare factorii ce influențează semnificativ evoluția postoperatorie a bolnavului la care se practică revascularizarea miocardică prin procedeu clasic, utilizând circulația extracorporeală. Factori asociați independent cu disfuncția multiplă de organ (metoda regresiei multiple) Pentru p < 0,05: durata circulației extracorporeale > 206 minute, sindromul de debit cardiac scăzut, sindromul de detresă respiratorie, mediastinita, complicațiile infecțioase pulmonare; Pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
p < 0,001: durata circulației extracorporeale > 206 minute, complicațiile infecțioase pulmonare. Pe baza factorilor de risc identificați și enumerați mai sus se vor avea în vedere următoarele modalități practice pentru scăderea mortalității și reducerea ratei complicațiilor postoperatorii (120): În infarctul miocardic acut în evoluție by-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică va fi luat în considerare în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată în ciuda măsurilor terapeutice folosite (terapie trombofibrinolitică, metode perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale), apar complicații mecanice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Pe baza factorilor de risc identificați și enumerați mai sus se vor avea în vedere următoarele modalități practice pentru scăderea mortalității și reducerea ratei complicațiilor postoperatorii (120): În infarctul miocardic acut în evoluție by-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică va fi luat în considerare în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată în ciuda măsurilor terapeutice folosite (terapie trombofibrinolitică, metode perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale), apar complicații mecanice ale accidentului coronarian acut, există leziune de left main sau leziuni

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vor avea în vedere următoarele modalități practice pentru scăderea mortalității și reducerea ratei complicațiilor postoperatorii (120): În infarctul miocardic acut în evoluție by-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică va fi luat în considerare în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată în ciuda măsurilor terapeutice folosite (terapie trombofibrinolitică, metode perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale), apar complicații mecanice ale accidentului coronarian acut, există leziune de left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
leziune de left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează la alte forme de terapie; Concentrarea eforturilor terapeutice în vederea ameliorării funcției diastolice la pacienții ce urmează a fi supuși intervenției chirurgicale de revascularizare miocardică; Anemia preoperatorie (Hct < 35%) va fi minuțios investigată, depistarea cauzei și corecția acesteia influențând pozitiv rezultatul operației; Se va evita pe cât posibil adăugarea sângelui în priming. Folosirea oxigenatoarelor cu un volum redus de priming, reducerea la minimum a lungimii tubulaturii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
va evita răcirea activă excesivă (< 30°C) pe durata circulației extracorporeale, în locul acesteia preferându-se tehnica la cădere (drift technique) fără răcire în sistem, temperatura minimă fiind în aceste condiții de 33°C-34°C; Pentru o mai bună protecție miocardică pe durata clampării aortei se va administra cardioplegie sanguină cu pompa roller pe cale antero- și retrogradă sub controlul temperaturii, presiunii și a debitului, urmată de hot shot și reperfuzie controlată în bulbul aortic sau în sinusul coronar; Folosirea ecografiei epivasculare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]