1,659 matches
-
același luminiș de viață, împăcându-se într-o prezență permanentă, neofensatoare, îngrijindu-se unii de alții, să nu sufere unul din pricina celuilalt. Unii privind spre pământul care-i așteaptă, alții spre cer, în nădejdea întâlnirii, la trâmbița Arhanghelului. Câtă taină mioritică în acest picior de plai; gura de rai, vie, simțită și pipăită cu simțurile barbare ale trupului și cu simțirea minții, deșertată pentru o clipă în această stare firească de manifestare în rânduiala firii, încredințată mai presus de toate argumentele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Someșul Mic să se întâlnească cu fratele său Mare, bogăția vegetației și albastrul cerului sub care aburii alburii se ridică pe tot parcursul râului, i-au dat denumirea pe care localnicii o rostesc cu mândrie: „Gherla, picior de rai”. Plai mioritic transformat, prin implantarea temniței, în „gură de iad” pentru bietul nostru popor. Spre seară ne-au tăiat lanțurile în atelierul de fierărie improvizat în acest scop. După ce ți se taie lanțul de la picioare, în afara durerii fizice provocate de lovirea brățării
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ce se aud în desișul codrilor „ca să înțeleagă ce comoară de simțire se ascunde în sufletul poporului român”. Cunoscută în peste 930 de variante, de peste o jumătate de mileniu „Miorița” continuă cu aceeași vitalitate artistică să rămână mereu izvorul nesecat mioritic de inspirație al poeziei române moderne. Marele Eminescu spunea că „limba dezvoltă cugetarea” și de ce să nu recunoaștem că exprimarea poporului este deosebit de bogată în cugetare adâncă. În acest sens mă duce gândul la opera nemuritoare a humuleșteanului Ion Creangă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
drepturilor lor (vezi semenele de lângă noi, femeile rroma din comunitățile tradiționaliste, precum și femeile din religii ultrapatriarhale), în cazul fericit în care acestea le sunt formal recunoscute. Dar „lumina” nu a venit deloc numai de la Apus. Nici înaintașele noastre de pe plaiul „mioritic” nu s-au rezumat la conviețuirea cu patriarhatul într-o resemnare „cosmică”, de Ană păcălită și zidită fără consimțământ în proiectele bărbaților. Chiar și Ana „lui Manole” a protestat, dar a făcut-o degeaba într-o cultură surdă la glasul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este arma de succes, femeile tind să își cultive seducția în locul competenței profesionale. Asta vor de la ele cei care au putere sau bani, asta oferă. Cine plătește lăutarii, comandă muzica. Deocamdată, în istoria multimilenară a patriarhatului, mai ales a celui mioritic, așa stau lucrurile. Mircea Dinescu recidivează destul de diferit în ziarul Gândul din 12 mai 2005. Drept să spun, reacția lui m-a mirat. Nu pare deloc să facă parte din categoria celor care recurg la misoginism ca armă de apărare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
tentativă de schimbare în cutumele instituționalizate și, în context, orice tentativă de apărare a demnității spirituale a femeilor. Doar nu o să ajungă să vadă ex-lumânărese, ex-spălătorese și ex-colivărese căscând gura în biserică și predicând cuvântul lui Dumnezeu! În peisajul nostru mioritic, în dialog cu veșnicia, nu există Aquis Comunitar al cultelor încât să spună patriarhia, asemenea guvernului: „Da, să trăiți!”, prin urmare schimbarea pare actual imposibilă. Cine contestă până și lucruri elementare: tratarea femeilor ca spurcate, potrivit tradiției vetero-testamentare (Leviticul) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se retrage din viață exact la vârsta mea de acum, restabilind echilibrul andromorfic pe care îl fisura doar formidabilul ei magnetism intelectual. Dispărând ca termen de comparație, de-abia i-a lăsat pe ceilalți să se scalde netulburați în etica mioritică din care dispăruse termenul de comparație. Ele două au fost oricum mult mai norocoase decât Alice Voinescu pe care maeștri interbelici în frunte cu unul ca dom’ Nae Ionescu nu au tolerat-o să predea la Filosofie. Curat sacrilegiu! Cornelia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Față de copii și față de soț. Bărbații români sunt în general educați în sensul trecerii de la o mamă la alta, de la mamele lor, la soția care prestează activități materne pentru ei. Eu numesc „bărbatul românesc” tipic (scuze pentru limbajul esențialist!) bărbatul mioritic. Bărbatul mioritic este învățat că problema corpului său nu-l privește. El trebuie hrănit, rufele sale trebuie spălate, călcate, eventual cumpărate. Iar de progeniturile personale, statisticile ne arată că bărbații se ocupă timp de maximum 7 minute pe zi. Observator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și față de soț. Bărbații români sunt în general educați în sensul trecerii de la o mamă la alta, de la mamele lor, la soția care prestează activități materne pentru ei. Eu numesc „bărbatul românesc” tipic (scuze pentru limbajul esențialist!) bărbatul mioritic. Bărbatul mioritic este învățat că problema corpului său nu-l privește. El trebuie hrănit, rufele sale trebuie spălate, călcate, eventual cumpărate. Iar de progeniturile personale, statisticile ne arată că bărbații se ocupă timp de maximum 7 minute pe zi. Observator cultural, nr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
La fel de tristă este subdezvoltarea criticii literare feministe, întreprinsă asupra „reginei culturii românești”, a literaturii române, mai ales a celei „canonice”. Am vedea mult mai bine de ce, în ciuda egalității formale și a „ucazurilor” egalitare în privința genului date via U. E, băștinașul mioritic, fie el și „om de cultură” (alt sindrom țărănesc), nu lasă din poziția sa de desconsiderare intelectuală și politică față de femei și feminin, deh, „minte scurtă, poale lungi” (Eminescu), „nulități simpatice” (Cioran), „sinea pasivă și germinativă” (Noica). Probabil iarăși va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
n. 27 septembrie 1945, la Sinăuții de Jos) nu trebuie scutit de o lectură severă. Cărțile scoase pînă acum, nu puține, începînd cu Harpele ploii (Ujgorod, 1981) vorbesc limpede despre crezul unui poet și calvarul unui neam trăind sub "blestemul mioritic". Înseriat visătorilor iremediabili, poetul, locuit de fantasme și idealuri, nu dezertează; mușcat de patima scrisului, el nu se refugiază într-o poezie de seră, mărturisind într-o Stare de grație: "apasă pe condei / ca pe un trăgaci". [...]Or, volumul din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fost dezarmant după alegeri: “Dumnezeu m-a trimis pentru poporul meu!”. Mai mult nici nu se poate imagina. Are și prostia candoarea ei. Când a venit la București, în noiembrie 2002, a apărut curcubeul, eveniment cosmic extrem de rar pe meleaguri mioritice pentru acea perioadă. Cea mai mare companie de sunet și lumină din lume a asigurat spectacolul de pe malurile Dâmboviței. “Să faci, Căpitane, o țară ca Soarele sfânt de pe cer!”, i-a scris Ion Moța lui Corneliu Codreanu de pe frontul din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
satului și din satele vecine. Toate aceste jocuri și baluri de la noi începeau de obicei cu hora mare cu strigături: unde joc Horodnicenii, acolo pământul geme, de opinci și de oghele, ca echivalent spiritual al doinei, ambele produse ale spațiului mioritic. De mic copil am trăit în acest univers, în această tulburătoare și fascinantă lume a țăranului muncitor legat de glia sa, de bucățica lui de pământ, de pe care sorbea cu nesaț roua și aburul dimineților de vară: Horodnic, sat al
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Cațavencu își cere iertare și coana Joițica îl iartă. Căci întreg secretul actului, al piesei și al operei de care vorbim acesta este: că lumea românească e o altă lume decât lumea Occidentului și lumea Orientului; e altceva, e spațiu mioritic și creștin, spațiu al blândeții, dulcii împăcări, echilibrului și relativității"20. Alături de Eminescu, în opinia lui N. Steinhardt, printre cei mai importanți oameni din cultura română stă și Mircea Eliade. Probabil că Eliade e introdus în acest ,,filon" al culturii
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
acestora se fixează, cu scopul conturării unei imagini a "specificului național". Astfel, O scrisoare pierdută e interpretată din perspectiva unei "lumi românești" pe care Steinhardt o consideră "o altă lume decât lumea Occidentului și lumea Orientului, e altceva, e spațiu mioritic și creștin, spațiu al blândeții, dulcii împăcări, echilibrului și relativității". E o nuanță favorabilă poporului român, la ceea ce M. Ralea numește în Fenomenul românesc drept "spirit tranzacțional". Un alt exemplu îl constituie nuvela lui Mircea Eliade așezat de Steinhardt în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Nicolae, Lupta cu absurdul, Editura Univers, București, 1971. Berdiaev, Nicolai, Filosofia lui Dostoievski, traducere în română Radu Părpăuță, Institutul European, Iași, 1992. Berdiaev, Nicolai, Un nou Ev Mediu, Studiu introductiv de Sandu Frunză, Editura Omniscop, Craiova, 1995. Blaga, Lucian, Spațiul mioritic, Editura Humanitas, București, 1994. Brunel, Henri, Dieu en poche, L'aventure d'une vie, Editura Librio, Paris, 2004. Călinescu, Matei, Amintiri în dialog, Editura Polirom, Iași, 2005. Chifor, Valentin, Caleidoscop critic, Editura Cogito, Oradea, 1996. Cornea, Paul, Introducere în teoria
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
rafinament, kitsch-uri balcanice, aliș-velișuri cu eternitatea..."24; "D.R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi vorbește despre declinul filosofiei; comentând Jurnalul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
țările vestice, inclusiv În cele arabe, SUA și Canada. Amintim aici și faptul că În lunile aprilie și mai 1987 a fost deschisă o astfel de expoziție În SUA, la Universitatea Ohio care a prezentat cultura noastră milenară și spațiul mioritic românesc, expoziție care s-a bucurat de un imens succes ca și cea organizată cu ani În urmă la Roma și care de asemenea a stîrnit un mare interes de public. Aceste expoziții trebuiesc Însoțite de seri turistice românești cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
europene care le lipsesc românilor. Fără aceste valori suntem niște sălbatici în ochii locuitorilor Europei de Vest. Această lipsă se manifestă în două planuri: legal și comportamental. Din punct de vedere legal, europenizarea românilor ar trebui să aducă pe plaiurile mioritice legi clare și eficiente, pedepsirea promptă și nepărtinitoare a celor vinovați. În celălalt plan, al comportamentului, mulți români se dovedesc a fi încă și mai departe de valorile europene. Urmează încă orbește dictonul "lasă că merge și așa", nu sunt
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de cămătari și de „fonciere” (impozit pe proprietatea funciară), n-a mai putut fi salvată de reforma agrară din 1945, care a avut mai mult un caracter politic, propagandistic, decât unul economic. Desigur, sunt nostalgici interbelici care, interesați, idilici și mioritici, așa zișii intelectuali reproducători, l-au văzut pe țăranul român „zburdând” pe la sate, uitând pelagra, analfabetismul, lipsa de igienă și cultură. Din istoria bimilenară a poporului român, țăranul nu a fost stăpân individual pe pă mânt, proprietar deplin, cu titlu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Vaslui, așa cum fac autorii contemporani: „au întâlnit rezistența țăranilor moldoveni care deși se aflau în luna ianuarie, cu mânecile suflecate băteau cu nădejde în oastea învălmășită a lui Solyman Pașa ca în mijlocul 204 verii (aici autorul devine patetic, bucolic și mioritic! - n.a.), când își îmblăteau snopii de grâu (se cultiva foarte puțin grâu în acea vreme! - n.a.), grăbiți de apropierea unei furtuni neașteptate, astfel și cei din lunca Vasluiuluiă.loveau cu nădejde” . Dintr-un cu totul alt motiv și marele Iorga
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ființe supranaturale, eroi sau evenimente petrecute În timpuri arhaice.” Cele cinci mituri care străbat literatura română de la Începuturi, chiar dacă azi ele sunt de domeniul fanteziei unora, și de cele mai multe ori sunt luate În derâdere, cum ar fi de pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele mai multe ori sunt luate În derâdere, cum ar fi de pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
filosofică a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii: „Trilogia cunoașterii” În trei volume: „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”, din 1943; „Trilogia culturii” tot În trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii” din 1944 și „Trilogia valorilor”, cu volumele „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”, din 1946. Autorul acestor trilogii a proiectat și pe cea de a patra, „Trilogia cosmologică”, dar n-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-și retrăiască Într-o altă făptură viața netrăită? E un vagabondaj al sufletului dornic să-și găsească Împlinirea dincolo de trupul neputincios, supus ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]