1,501 matches
-
sursa puterii sale politice. Joncțiunea simbolică Roma Æterna − Augustus nu va părea nenaturală în economia generală a guvernării, dat fiind că însăși comunitatea afirma despre propria cetate, în cadrul ceremonialurilor și prin discursuri, că este nemuritoare și sacră. Teoria imperiului integrează mistica urbană a cetății și simbolistica puterii autocrate, astfel încât ele practic se contopesc. Roma este personificată și ei i se atribuie o iconografie complexă, redată pe frontispiciile monumentelor, în acte juridice și pe însemne militare (politică pe care Constantinopolul o va
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în care se reflectează cerul, s-a transformat, precum și în ființa mea neliniștită și ciudată i-a plăcut să se manifesteze spre deznădejdea mulților mei semeni." ION MINULESCU Toate decorurile și ceremoniile simboliste sunt în poezia lui Ion Minulescu (1881-1944); mistica numerelor din Maeterlinck, scheletele, sicriele, cavourile post-baudelairienilor, corăbiile, galerele, iahturile, gările, ploile, spitalele, adverbele majusculizate: "Ieri", "Mîine", numele proprii fastuoase, exotice (Bassora, Ecbatana, Cordova), totuși fără unda mistică, fără senzația de putrefacție și boală. Tristețile morale, "nervii" nu se realizează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
drepte Fata cea bălaie Trepte-am urcat; (Îngerul din odaie) ' Mi-ntinsese mâna și murise. Când plouă, "bat îngerii în tobe de nori", îngerii zidesc raiul, păzesc la poduri, albinele sunt "îngeri iuți", avionul e "un arhanghel de fier". În mistica lui V. Voiculescu întîlnim și o formă specială de devoțiune. Prin mijlocirea îngerilor, omul se pune în legătură cu Dumnezeu în chipul unei voluptăți de a fi risipit, strivit de factorul divin. Simțindu-și uscate pădurile de gânduri, poetul cere un "pîlc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totul special. Acest Talmud a fost și este pentru evreii credincioși un veritabil ghid care le-a arătat cum trebuie să se adapteze diverselor situații de viață; g) Talmudul din Ierusalim a fost definitivat în jurul anului 450 d.Hr. În mistica evreiască, un loc aparte Îl are lumea Tronului (Merkaba). Apar aici viziunile sălilor și palatelor pe care le traversează vizionarul până ajunge la al 7-lea Hekhal, acolo unde se află Tronul Slavei; h) Sefer Yetzirah („cartea creației”). Este un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
special de tratare a sexului frumos. vălul femeii arabe, ca și purdah-ul hindușilor din castele înalte, simbolizează tocmai această separație. Islamul cultivă o diferență severă între lumea bărbatului și lumea femeii; între societate și familie; între exoterism și ezoterism. în mistica islamică, femeia simbolizează ezoterismul însuși. Vălul semnifică singularitatea și ascunderea femeii, iar pe plan simbolic, ocultarea adevărului suprem. Sexualitatea islamică are un dublu aspect: pură/impură; nobilă/vulgară. „Noblețea sexualității derivă din Prototipul său divin, pentru că «Dumnezeu este iubire»; în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
considerată periculoasă. Alături de Upanișade, aranyaka cuprind „forme de venerare mult mai contemplative și spirituale”. * Upanișadele (800-300 Î.Hr.) (upa = „alături”, nishad = „pus”). În traducere liberă, Upanișadele sunt texte ce se ascultă stând așezat lângă un maestru. Ele cuprind elemente de mistică și filosofie. Sacrificiul vedic a căzut în desuetudine, însă literatura upanișadică a rămas încă vie. Ea conține teme metafizice, soteriologice și religioase legate de „sacrificiul interior”, de natura Sinelui (ătman); de misterul ființei divine impersonale și universale (Brahman). Învățăturile din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de acum pe veci, Marie! Pe noi ne domină acest „eu” liric în spatele căruia îngrămădim suferința și trăirile biografice ale poetului. Luat în sine, ca „eu generic”, ca avatar al lui Iov de pildă, cântecul eminescian de tânguire are acea mistică pe care numai un creștinism profund, asumat, i-o conferă. Și dl. Răzvan Codrescu citește acest sonnet, și iată cum îl înțele ge: „Răsai asupra mea... este tot un soi de rugăciune amară, dezabuzată, adresată Fecioarei.Judecata strict estetică ne-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact spus: mistica este deturnată în psihologie. Se poate studia mai bine acest segment al creației eminesciene în poeziile postume, acelea care n au trecut prin prea multe mâini interpretative. Cu atât mai ciudat mi se pare că dl. Răzvan Codreanu nu vede
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și viitorul, comunicabilul și incomunicabilul, susul și josul nu mai sunt percepute contradictoriu”. O asemenea „suprarealitate” e un absolut ce nu se confundă cu cel mallarméean, identificat cu neantul, dar nici cu acela al spiritelor religioase, ce implică o unio mistica cu divinitatea. Spiritul gândirii lui Breton și al adepților săi este eminamente laic. Perfect profan e și caracterul atribuit de suprarealiști „miraculosului”, pentru care doctrinarul lor pledează, afirmând că „miraculosul e totdeauna frumos, orice miraculos e frumos, și numai miraculosul
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
Geo Bogza lui Mircea Motrici, care, după două ore de convorbiri cu scriitorul, vrea (îmi zice) să scoată „o carte”. Îl sfătuiesc să scrie mai întîi o evocare, să nu se lungească, să nu se dilueze. Neîndoielnic, prahoveanul Bogza are mistica Bucovinei, pe care eu, născut acolo, n-o am. Pe un exemplar din Cartea Oltului, i-a dat lui M.M. următoarea dedicație: „Dacă Oltul ar fi știut cît de frumoasă-i Bucovina și-ar fi mutat apele într-acolo”. Probabil
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unor cauze politice absolutiste este tocmai falsul «absolut» pe care Îl descopereau În aceste pseudoreligii ale veacului. O credință religioasă autentică i-ar fi ferit de aceste rătăciri. Căci, să nu mi se vorbească despre «ortodoxia» lui Nae Ionescu, despre «mistica legionară», despre știința religiei (reală, dar numai ca știință, nu ca sursă de existență) la Eliade. Lipsiții aceștia de credință au căutat sacrul În sfera politicului (sau În cel mai bun caz În sfera unei științe a religiei). Și, ceea ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dusă până la nebunie) - la polemica din Istoria literaturii române (1936), care elimină modernismul ca „negație” a tradiției, de la versurile strânse în volumul Trofee de aur (1937), duioase idile sub cer moldav, ori viziuni romantice ale smulgerii din captivitatea „smârcului” prin mistica creației, la galeria de portrete istorice din Forțele naționalismului creator (1937), scrisul lui D. este acaparat de adeziunea lui (de cele mai multe ori prea locvace și nesusținută artistic) la idealul naționalist al epocii. SCRIERI: Pe frontul Mărășești învie morții..., București, 1934
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
acuzat zâmbi), Pavel Dan (Ursita), Ion Munteanu, iar Al. Ciura publică pagini de memorialistică (În străini, din ciclul Amintiri din Blaj). Revista mai conține studii și articole privind literatura română sau universală (Horia Teculescu, Folclorul și literatura cultă, Elena Văcărescu, Mistica națională română în generația de la 1848, Iulian Jura, Cum ar trebui studiat Titu Maiorescu, N. Iorga, Ceva despre presa română după 1866, Șt. Bezdechi, Ovidiu și soția sa), eseuri filosofice (Lucian Blaga, Simboluri spațiale, Nicolae Mărgineanu, Cultură și națiune). Petre
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
la cartea biblică omonimă, în direcția esențializării erosului și, întrucâtva, a autohtonizării (prin tangențe la mitul Zburătorului). Frenezia originalului apare nu temperată, dar transmutată din registrul senzual în cel spiritual, fără a permite totuși să se vorbească aici de o mistică creștină a eroticii: „Poezia lui Radu Cârneci e păgână pentru că la el dragostea nu atrage după sine culpabilitatea, ci constituie un temei al ființei; iubirea nu e, deci, o degradare demnă de oprobriu moral, ci reprezintă o stare de grație
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
în Thailanda, Egipt și Tunisia, apoi în Nepal, unde se convertește la budism. După ce i-a fost zdruncinată credința în lege, iar adevărul științific i s-ar fi arătat a fi relativ, C. se simte atras tot mai puternic de mistică. După pensionare s-a retras în Franța, devenind unul dintre fidelii Centrului Froissart. Structură sensibilă și pasională, C. a tins mereu să-și împlinească vocația de scriitor, alături de profesia de medic. În 1968, debutează cu un volum cvadrilingv, intitulat Hic
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
dintre comentariile și aprecierile lui C. asupra vieții muzicale se realizează în Pagini de cronică muzicală (1915-1938), apărute postum, în 1967, în două volume. Criticul muzical are o activitate neîntreruptă de peste două decenii, caracterizată printr-o autoritate necontestată de specialist. Mistica roză (1921) reprezintă dovada că muzicologul, la care sensibilitatea concurează erudiția, poate fi și poet. Versurile sunt accesibile, muzicale, autorul rimează cu facilitate, alunecând deseori în proză versificată, cu ușor detectabile influențe eminesciene și mussetiene. Peisajul marin și decorul floral
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
al activității sale literare îl constituie traducerile din franceză și germană ale unor piese de teatru. Transpune un roman (Israele, încotro? de Ludwig Lewinsohn, 1932), precum și câteva librete de operă, între care Oedip de G. Enescu. SCRIERI: Enescu, Iași, 1915; Mistica roză, București, 1921; Viața și opera lui Richard Wagner, București, 1934; Poeții armoniei, I, București, 1936; Pagini de cronică muzicală (1915-1938), I-II, îngr. Silviu Gavrilă, pref. Romeo Alexandrescu, București, 1967. Traduceri: Alfred de Musset, Nopatea de octombrie, Paris, 1910
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
dar deschizători de drumuri și întemeietori de sens, au o mare deschidere spirituală, căutând punți de dialog între știință și spiritualitate. în acest areal al analizei, interesant de consemnat este studiul realizat de cercetătorul american A. Newberg asupra experienței spirituale (mistice), apelând la grila atât de în vogă a neuroștiințelor și care i-a permis publicarea unui număr de două cărți în care argumentează existența unei biologii a credinței. De asemenea, a demonstrat că persoanele care au experimentat o experiență mistică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
același timp spațiu real situat în capitala Franței, cadru al unei instituții, simbol al unei autorități și mediu social al unei comunități distincte, oferă activității "geniale" un ancoraj multiplu în realitate. Nu se pot "disocia gramatica, retorica, poetica, morala și mistica regală"26 remarca Marc Fumaroli. Obișnuințele lingvistice care constituie mitul "geniului limbii franceze" se sprijină pe determinările concrete ale curții regale, ale societății și ale practicilor conversaționale. "Simplitatea", "firescul", "dulceața" vorbirii, care susțin productivitatea spontană a limbii, au aceste realități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să asume un proiect comun al genialității. În plus, mitologizarea geniului francez a fost strâns legată de "mistica regală", adică de imaginea publică a unei puteri politice. Or, micile culturi naționale împărțite între mai multe forme de guvernământ, aflate în cadrul unor procese de coagulare statală și traversând episoade revoluționare de punere în cauză a legitimității nu aveau cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a statului, limitare care să fie punctul de plecare al unei revalorizări a contribuției in di viduale și comunitare. Notațiile lui Vasile Pogor pe marginea lui Buckley constituie unul dintre puținele texte de secol XIX care se îndepărtează de o mistică a statului: pentru Pogor, ca și pentru Carp sau Maio rescu, rădăcina au tenticei evoluții a civilizației se află în acele forțe vii ale societății, forțe pe care guvernarea le exprimă, dar nu le creează. A miza pe centralitatea statului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Florea Ioncioaia, Editura Humanitas, București, 1999, p. 444). Francisco Veiga amintea și el existența celor „c`țiva voluntari antrenați pentru misiuni speciale `n spatele frontului sovietic și `n România”, după 23 august 1944 (Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier. 1919-1941. Mistica ultranaționalismului, traducere de Marian Ștefănescu, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 302-303, 313, nota 77). Perry Biddiscombe, „Prodhing the Russian Bear: Pro-German Resistance in Romania, 1944-1945”, European History Quarterly, vol. 23, nr. 2, aprilie 1993, pp. 193-232. Studiul profesorului canadian este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este interesat de arta filmului. R.G. Mă bucur foarte mult de ce spuneți, pentru că este o analiză specială a lui Herzog, țin foarte mult la el ca cineast, e un text foarte special, l-am pus pe Herzog în contact cu mistica renană medievală. Încerc să demonstrez acolo că este o chestie peste timp. A.V. Când ați ajuns în Germania, în 1975, prin ce era deosebită lumea filmului de acolo, de lumea filmului românesc? R.G. Am ajuns într-o perioadă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
5 X 2", TVR Iași, data difuzării în premieră 5 Premiera la 18 februarie 1974. Scenariul Fănuș Neagu, după romanul "Îngerul a strigat" și nuvela "Dincolo de nisipuri". Emil Botta a jucat rolul prințului Ipsilanti. 6 Radu Gabrea, Werner Herzog și mistica renană, traducere, București, Editura Capitel, 2004. 7 Fassbinder, Rainer Werner (1945-1982): regizor, scenarist, actor 8 Premiera în 1981, inspirat de nuvela lui I.L. Caragiale 9 Premiera în 1984, inspirat din viața regizorului Rainer Werner Fassbinder 10 De precizat titlul filmului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]