1,469 matches
-
vechea capitală. Viitorii mitropoliți au condus treburile administrative ale Mitropoliei fie din noua capitală, fie din Suceava. Ori de câte ori veneau la Iași, mitropoliții Moldovei locuiau într-o casă aflată lângă Biserica Albă (biserică aflată chiar pe locul unde este astăzi Catedrala Mitropolitană și care a fost demolată la sfârșitul secolului al XVII-lea). În secolul al XVII-lea unii ierarhi preferau să locuiască la mănăstirile ieșene (Cetățuia, Sf. Nicolae Domnesc, Golia), dar reședința principală rămânea casa de la Biserica Albă. Printr-un hrisov
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
ieșene (Cetățuia, Sf. Nicolae Domnesc, Golia), dar reședința principală rămânea casa de la Biserica Albă. Printr-un hrisov din 29 martie 1677, domnitorul Antonie Ruset (1675-1678) a hotărât mutarea reședinței Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iași, întrucât, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan sau patriarhal trebuie să fie în aceeași localitate cu administrația domnească. Domnitorul a construit chilii încăpătoare în jurul Bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iași, în care s-a mutat mitropolitul Dosoftei Bărilă (1671-1674, 1675-1686), unul dintre cei mai mari cărturari români
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
ai vremii. Încă din timpul ultimei domnii a lui domniei lui Gheorghe Duca (1665-1666; 1668-1672; 1678-1683), Doamna Anastasia a dispus dărâmarea Bisericii Albe, care era grav avariată, și a construit Biserica Stratenia ("Întâmpinarea Domnului") care a îndeplinit funcția de catedrală mitropolitană. În jurul anului 1693, ea a construit și case domnești la Mitropolie. Aici au fost găzduiți în 1711 țarul Petru cel Mare al Rusiei și domnitorul Dimitrie Cantemir al Moldovei. Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a construit în curtea Bisericii Stratenia o
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
anului 1693, ea a construit și case domnești la Mitropolie. Aici au fost găzduiți în 1711 țarul Petru cel Mare al Rusiei și domnitorul Dimitrie Cantemir al Moldovei. Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a construit în curtea Bisericii Stratenia o reședință mitropolitană. În această casă a locuit în vara anului 1785 domnitorul Alexandru Mavrocordat al II-lea (1785-1786), după ce au ars curțile domnești. Atunci, mitropolitul Leon Gheucă (1786-1788) s-a mutat temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
În această casă a locuit în vara anului 1785 domnitorul Alexandru Mavrocordat al II-lea (1785-1786), după ce au ars curțile domnești. Atunci, mitropolitul Leon Gheucă (1786-1788) s-a mutat temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința mitropolitană, amenajând în interior un paraclis cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Mitropolitul Iosif Naniescu (1875-1902) a dispus în anul 1897 dărâmarea vechilor dependințe ale Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case care cuprindeau locuințele slujitorilor bisericești și ai palatului
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
1786-1788) s-a mutat temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința mitropolitană, amenajând în interior un paraclis cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Mitropolitul Iosif Naniescu (1875-1902) a dispus în anul 1897 dărâmarea vechilor dependințe ale Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case care cuprindeau locuințele slujitorilor bisericești și ai palatului, precum și bucătăria și prescurăria. Cu acest prilej a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Vechele dependințe a le vechiului palat mitropolitan de
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case care cuprindeau locuințele slujitorilor bisericești și ai palatului, precum și bucătăria și prescurăria. Cu acest prilej a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Vechele dependințe a le vechiului palat mitropolitan de aici din Iași dărâmânduse acum în anul 1897, in locul acelora s'a inceput tot acum zidirea cu temelia din nou a acestor case, care cuprind incaperi pentru locuința servitorilor bisericești și ai casei, cum și altele necesare la
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
și ai casei, cum și altele necesare la economia casei și bisericei, precum bucataria și prescuraria, facânduse prin stăruința Prea Sânțitului Mitropolit Moldovei și Sucevei Iosif Naniescu. Anul 1897."" În prezent, această pisanie se află în curtea catedralei vechi. Palatul mitropolitan a fost refăcut și extins în anii 1902-1905, în timpul păstoririi mitropolitului Partenie Clinceni (1902-1908). În acea perioadă i s-a adăugat clădirii un etaj, unde s-a amenajat paraclisul "Duminica tuturor Sfinților". Pereții paraclisului au fost pictați de pictorul ieșean
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
de menționat două mari compoziții in ulei: Sinodul de la Niceea și Sinodul de la Iași. Între anii 1959-1962, după alegerea ca mitropolit al Moldovei și Sucevei a lui Iustin Moisescu (1956-1977), au avut loc ample lucrări de sistematizare a întregului ansamblu mitropolitan. S-a construit o terasă largă în fața intrării principale (de pe latura de vest) în Catedrala Mitropolitană, s-au demolat unele clădiri vechi și s-au construit trei edificii maiestuoase: Cancelaria mitropolitană (unde se află sala de festivități, arhiva și birourile
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
1959-1962, după alegerea ca mitropolit al Moldovei și Sucevei a lui Iustin Moisescu (1956-1977), au avut loc ample lucrări de sistematizare a întregului ansamblu mitropolitan. S-a construit o terasă largă în fața intrării principale (de pe latura de vest) în Catedrala Mitropolitană, s-au demolat unele clădiri vechi și s-au construit trei edificii maiestuoase: Cancelaria mitropolitană (unde se află sala de festivități, arhiva și birourile cancelariei), Protopopiatul Iași (unde funcționează astăzi Biblioteca ecumenică "Dumitru Stăniloae") și Căminul preoțesc (denumit astăzi Casa
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
avut loc ample lucrări de sistematizare a întregului ansamblu mitropolitan. S-a construit o terasă largă în fața intrării principale (de pe latura de vest) în Catedrala Mitropolitană, s-au demolat unele clădiri vechi și s-au construit trei edificii maiestuoase: Cancelaria mitropolitană (unde se află sala de festivități, arhiva și birourile cancelariei), Protopopiatul Iași (unde funcționează astăzi Biblioteca ecumenică "Dumitru Stăniloae") și Căminul preoțesc (denumit astăzi Casa Epivata). În vara anului 1963, s-au efectuat diferite lucrări de consolidare și renovare a
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
se află sala de festivități, arhiva și birourile cancelariei), Protopopiatul Iași (unde funcționează astăzi Biblioteca ecumenică "Dumitru Stăniloae") și Căminul preoțesc (denumit astăzi Casa Epivata). În vara anului 1963, s-au efectuat diferite lucrări de consolidare și renovare a Palatului Mitropolitan. S-a recompartimentat spațiul interior, s-au montat pardoseli cu marmură și parchet și s-au restaurat picturile din paraclis. În perioada anilor 1998-2000, în timpul păstoririi mitropolitului Daniel Ciobotea (1990-2007), s-au efectuat ample lucrări de restaurare, consolidare și modernizare
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
recompartimentat spațiul interior, s-au montat pardoseli cu marmură și parchet și s-au restaurat picturile din paraclis. În perioada anilor 1998-2000, în timpul păstoririi mitropolitului Daniel Ciobotea (1990-2007), s-au efectuat ample lucrări de restaurare, consolidare și modernizare a palatului mitropolitan. Astfel, s-au extins spre est sufrageria de la parterul clădirii, s-a amenajat o terasă către grădina palatului, s-a pictat în frescă Paraclisul "Duminica Tuturor Sfinților" și s-a amplasat pe fațada nordică a clădirii un mozaic în stil
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
Duminica Tuturor Sfinților" și s-a amplasat pe fațada nordică a clădirii un mozaic în stil bizantin cu chipul Sfintei Parascheva. În curtea palatului se află un element decorativ în formă de mitră recuperat în anul 2001 de pe acoperișul reședinței mitropolitane din Iași.
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
XVII-lea în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Mirăuți nr. 17, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Sfântul Gheorghe", sărbătorit în fiecare an în ziua de 23 aprilie. Între anii 1402-1522, a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei. Biserica Sfântul Gheorghe-Mirăuți din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Ea este considerată a fi cea mai veche biserică din orașul Suceava. Biserica Mirăuți este considerată
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
și pohvală, de a ferirea domnii sale și paza scaunului său"". Începând din anul 1402, acest lăcaș de cult a îndeplinit rolul de sediu al Mitropoliei Moldovei, fiind cunoscut astăzi și sub denumirea de "Mitropolia Veche". Biserica a fost catedrală mitropolitană a Moldovei până construirea noii biserici cu hramul Sf. Gheorghe din componența Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (1514-1522), în timpul domnitorilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă. După unele surse (o scrisoare trimisă de arhiereul Narcis Crețulescu către
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
poloneză condusă de voievodul de Cracovia a intrat în Moldova, jefuind târgurile Cernăuți, Dorohoi, Botoșani, Tărăsăuți, Botoșani, Ștefănești, Hotin și Suceava. Polonezii nu au putut cuceri Cetatea Sucevei, întrucât le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat însă în catedrala mitropolitană,de unde au luat clopotul adus de la Rohatin de Bogdan al III-lea. Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Cetatea Sucevei, întrucât le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat însă în catedrala mitropolitană,de unde au luat clopotul adus de la Rohatin de Bogdan al III-lea. Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că a fost devastată, se pare că Biserica Mirăuți n-a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că a fost devastată, se pare că Biserica Mirăuți n-a fost abandonată ci, foarte probabil, reparată sau reconstruită, de vreme ce o cronică anonimă germană târzie menționează păstrarea în continuare
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
ortodoxe românești căreia i-a pus ca singură clauză restaurarea atunci când condițiile o vor permite. La 8 februarie 1801 mai mulți târgoveți suceveni au cerut ajutorul mitropolitului Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803) pentru a repara Biserica "Sf. Gheorghe", fosta catedrală mitropolitană. Pentru a fi redată cultului, Biserica "Sf. Gheorghe" avea nevoie de reparații ce necesitau cheltuieli foarte mari. Comunitatea ortodoxă suceveană nu putea suporta cele cheltuieli, astfel că biserica a fost închiriată și transformată în magazie pentru depozitarea paielor și a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
al edificiului ortodox și se prezenta situația fostelor proprietăți care au aparținut cultului protestant. Tot atunci, a fost realizată o descriere a bisericii făcută la de comisarul Noir, inginerul Banhölzel și șeful comunal Wetterching. Potrivit acesteia: "„Vechea, așa-numita biserică mitropolitană Mirăuți, părăsită de peste 300 de ani, în care timp s-a clădit actuala biserică mitropolitană, unde s-a transferat serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă de piatră și cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
atunci, a fost realizată o descriere a bisericii făcută la de comisarul Noir, inginerul Banhölzel și șeful comunal Wetterching. Potrivit acesteia: "„Vechea, așa-numita biserică mitropolitană Mirăuți, părăsită de peste 300 de ani, în care timp s-a clădit actuala biserică mitropolitană, unde s-a transferat serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă de piatră și cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte părți de vremelnică reparație ale acesteia au fost furate; turnul susținător al bolții precum și partea
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
raport prin care se solicita restaurarea bisericii Mirăuți, ce urma să fie făcută cu fonduri provenite de la Comisia Centrală de Conservare a Monumentelor Publice și de la Fondul religionar greco-ortodox din Bucovina. Guvernul austro-ungar a trimis la 16 octombrie 1880 Consistoriului mitropolitan al Bucovinei o adresă prin care solicita un punct de vedere cu privire la cererea baronului Hurmuzachi. Raportul mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici al Bucovinei a fost înaintat împăratului Franz Joseph abia la 18/30 ianuarie 1886, timp în care s-au efectuat
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]