11,461 matches
-
care ființau cam 100 de biserici moldovenești, iar tot sudul Rusiei până aproape de Kiev era în stadiul de colonizare abia cu două decenii înainte de răpirea Basarabiei(23). În 1717 domnul Moldovei, Mihai Racoviță, atestă printr-un act o dăruire de moșie făcută peste Nistru lui Apostol Leca(24). Capitala unei țări poartă numele unui român transnistrean Rușii vor ajunge în 1772 la Bug, în 1792 la Nistru și în 1812 la Prut. La fiecare din aceste etape Rusia avea șansa să
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
română și alfabet latin, introducerea limbii române în biserici, justiția în limba băștinașilor, medici români la sate, moldovenii să facă armată în oastea națională și alegerea a opt reprezentanți în Rada ucraineană. S-a mai hotărât tipărirea de gazete, împărțirea moșiilor la țărani și să se facă tot posibilul ca Transnistria să fie alipită Basarabiei. Și cum nu știau dacă Basarabia va lupta pentru această alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat atenționa „dacă vom lăsa Ucraina să taie o ramură azi, alta mâine
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vrednicul Domnitor Mircea cel Bătrân sau cel Mare și Mănăstirea Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... Introducere sau Prolog Șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
în spiritul unei vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
care Bunul Dumnezeu mi-a îngăduit-o, dar nu în cadrul cursurilor și pregătirii teologico-masonico-scientiste, care te programau executant, servitor, popă de țară, adică supus austriac întru totul pricopsiților Ciocoi cu mitră sau „ proteinelor timpurii”, cum le spune Dan Puric, de pe Moșia lui Dumnezeu, ci când mi s-a revelat Jertfa cea mare și sfântă a Națiunii dacoromâne, chiar din Zorii nașterii ei și apoi pe tot parcursul istoric al chemării și alegerii sale între Semințiile binecuvântate, care a incorporat toate categoriile
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
mare parte de „rase străine”, de „surtucari” ai satelor și alții din „clasa consumatorilor improductivi”. Iar acest element național, „geniu național” îi spune Eminescu, trebuie îngrijit și respectat, căci, citează el din Pravila lui Vasilie Lupu: „Cel ce-și viclenește moșia și neamul mai rău decît ucigașii de părinți să se certe”. În acest scop trebuiau luate măsuri administrative vizavi de străini. De pildă, evreii. Pe atunci erau emigranți recenți, mulți veniți ilegal, nevorbitori de limba română, peste 100 000 (foarte
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
era necesară catagrafirea din iarna anului 1840, în al doilea an de funcționare a școlilor publice sătești, despre care existau semnale că nu se bucurau de întreaga atenție a slujitorilor bisericii, a erarhilor și mânăstirilor, precum și a unor proprietari de moșii sau reprezentanți ai administrației locasle 6. În plus , măsura impusă de Regulamentul Organic, care prevedea ''așezarea''- scoaterea satelor la linie în toată Țara Românească(ți în Moldova desigur)- o reformă socială de mare amploare asupra căreia nu s-a insistat
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt lângă voi copac și voi pădure De trunchiuri înfrățite-n rădăcini Copaci ce nu ne temem de secure, Murind lăstari vom da și noi tulpini. Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu și ram.. Sunt umbra umbrei tale ce seduce ... De drag și dor doar prin dureri durez În temnița din mine cruce-n cruce ... Iubito
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
Acasa > Cultural > Traditii > CULTUL MORȚILOR Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Cultul morților, moștenire geto-dacă Moșii de vară Dr Laurentiu Chițimia Dr Elena Armenescu medic scriitor și publicist Meleagurile vechii Dacii sunt locuite azi de români, urmașii ai dacilor, constituind un popor care de-a lungul vremurilor a cunoscut mai multe denumiri, așa cum rezultă din numeroase
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
repauzați nu numai de curând, ci pentru toți morții familiei. Această pomenire și jertfă (sacrificiu), constă în împărțirea (trimiterea) de hrană -colaci, cozonaci, prăjituri-și băutură, vase și obiecte pentru prepararea sau servitul bucatelor. Cele mai importante sărbători sunt: 1) Moșii de iarnă cunoscuți sub numele de Câșlegi sau Cârnelegi, cad totdeauna sâmbăta dinaintea lăsatului de sec (carne) de postul paștelui 2) Moșii de Păresimi- cad totdeauna la 9 martie, de mucenici, ziua pomenirii celor 40 de martiri creștini 3) Moșii
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
cozonaci, prăjituri-și băutură, vase și obiecte pentru prepararea sau servitul bucatelor. Cele mai importante sărbători sunt: 1) Moșii de iarnă cunoscuți sub numele de Câșlegi sau Cârnelegi, cad totdeauna sâmbăta dinaintea lăsatului de sec (carne) de postul paștelui 2) Moșii de Păresimi- cad totdeauna la 9 martie, de mucenici, ziua pomenirii celor 40 de martiri creștini 3) Moșii de vară- Rusaliile sau Pogorârea Sf Duh 4) Moșii de toamnă, de Sân- Medru, adică Sf. Dumitru Moșii de vară Una din
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
de postul paștelui 2) Moșii de Păresimi- cad totdeauna la 9 martie, de mucenici, ziua pomenirii celor 40 de martiri creștini 3) Moșii de vară- Rusaliile sau Pogorârea Sf Duh 4) Moșii de toamnă, de Sân- Medru, adică Sf. Dumitru Moșii de vară Una din cele mai mari sărbători ale verii, Moșii de Rusalii sărbătoare așteptată atât de morți cât și de vii, cu tot fastul cuvenit o întâlnim în toată splendoarea manifestării ei în sens material, magic (călușul se joacă
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
atent, în perioada 1865-1866 și județul Mehedinți, constata tendințele unora dintre proprietari de a îmbunătăți nivelul exploatațiilor agricole, prin introducerea de utilaje și procedee performante, a unor rase sau soiuri mai noi, mai productive, care să contribuie la sporirea veniturilor moșiilor’’30. Este interesant de semnalat că în toată această perioadă boierii olteni, membri ai comisiilor agricole, erau preocupați de îmbunătățirea situației agriculturii, dar și a stării generale economico-sociale din această parte a țării. Cei din Gorj, spre exemplu, arătau că
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
socială) ce se considerau îndreptățiți. De asemenea, se observă mai bine evoluția procesului de destructurare a clasei boierești, prin apariția a numeroase nume noi și amestecul diverselor categorii de proprietari (foști boieri) rurali cu cei urbani, deținători de proprietăți mixte (moșii, hanuri, prăvălii, mori, case, alte stabilimente) în orașe și sate42. În fine, reforma politică, cu componenta sa electorală, se impunea (și a fost susținută de mulți reprezentanți ai boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
pentru țară a averilor tuturor mănăstirilor în general, ci și un motiv mai pragmatic care putea fi eliminarea unui concurent (mănăstirile, Mitropolia, episcopia, bisericile, ca mari proprietari funciari) și slăbirea presiunii sociale asupra proprietăților boierești, precum și posibilitatea arendării acestora (ca moșii sau domenii ale statului). Tot în aceeași ordine de idei credem că trebuie să fi contat realitatea unor bugete deficitare, din ce în ce mai solicitate, a căror sursă de alimentare putea fi îndreptată și spre acest domeniu, protejând cât mai mult inevitabila impunere
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
facem o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai mult ca altele de tradiție și valorile trecutului (create de înaintașii lor), dar și conștientă de necesitatea schimbării, trecerii într-o 45 Constantin C. Giurescu, Suprafața moșiilor mănăstirești secularizate în 1863, în “Studii”, XII (1954), 2, p. 152-156; Istoria României, vol.IV, p 362-363. 49 Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
deja... salam! dacă mă frământă carnea e normal, cât sunt viril; să te invit la cafenea? ori la un vin, un pui pe gril? și-om vedea de ai scăpare sau scăpare... nu am eu? am văzut eu domnișoare ducând moșii în... landou! dar când stai pe invizibil mă apucă dracii toți; o să-ți ard eu vreun fuzibil, că la nervi nu știi ce poți! am și viruși, o grămadă; ți-oi trimite vreocâțiva, dar mai stau și ei să vadă
POŢI SĂ BAŢI ŞI ÎN BETON de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365562_a_366891]
-
ocazia să văd) nu își va ”omorî” natura, tăind copacii, distrugând echilibrul ecologic, aruncând banii pe fereastră fără sens, făcând astfel ca oamenii să-și piardă ultimul strop de încredere în cei de la conducere. ”Preotia se vinde și se cumpără, moșiile sufletesti se tranșează ca și imobiliarele. Ai senzatia ca sufletele rătăcesc răzlețe undeva într-un gulag invizibil, iar trupurile derutate, tracasate de griji, se preumblă singure, pustii și pline de riduri de colo până colo, punându-și ca unic țel
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
citată următoarele: p.228-230: „...Situată la 7 kilometri de Siret și la 35 de kilometri de Dorohoi, pe drumul național 17A, comuna Mihăileni este o localitate relativ nouă, ea a fost întemeiată de boierul C. Mareș în 1792, pentru asigurarea moșiei sale cu brațe de muncă. Inițial a purtat numele de Vlădeni și era cunoscută prin iarmaroacele care se țineau aici. În 1835, Mihalache Sturza, domnul Moldovei, cumpără târgul de pe Molnița, căruia îi dă numele de Mihăileni.. și pe care îl
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
după luarea Bucovinei, când se stabili aici punctul de frontieră a țării spre Bucovina sau Austria. Așezându-se vama și autoritățile respective, mulți negustori fugeau din târgul Vlădeni (lângă Mihăileni, partea nord-est), înființat de curând de către proprietarul C. Mareș, pe moșia cu același nume și se stabileau la frontieră, la trecătoare. La Vlădenii vechi, unde fusese târg, mai înainte de Mihăileni, există și astăzi biserica Sf. Gheorghe, construită de C. Mareș, din lemn și bârne, formând un totul încheiat de jos până
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
voce vestită în toată împrejurimea; tatăl său Costache Enescu, deși era și el înzestrat cu darul cântecului, a rupt însă cu tradiția familiei și n-a mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
viu, documentele ce se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată sursă de venituri pentru boieri și mănăstiri o constituie în secolul al XVIII-lea monopolul vânzării băuturilor și dreptul exclusiv de a ține cârciuma. În această privință documentele
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]