2,401 matches
-
ale unora dintre comunitățile virtuale religioase de limba română, ca marcă a spiritului polemic ce le animă, dar și ca un efect natural al lipsei dimensiunilor nonverbale. Multe dintre mesajele postate sunt reacții la întrebările, resursele sau articolele transmise de moderatori sau de alți membri ai comunității, ceea ce face ca discuția să decurgă defazat. Aceasta se întâmplă deoarece participanții la discuție reacționează la idei, argumente sau observații care apar în unul sau mai multe mesaje anterioare. Adesea, membrii cu experiență își
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în cazul lumii obiective (știința și tehnica fiind creații ale spiritului); 2) este identic cu creatorul în cazul lumii divine, în măsura în care aceasta se confundă cu gîndirea (cuvîntul creator poate îmbrăca și aspecte derivate de salvator sau de nimicitor); 3) este moderator social (intervenind în reglementarea relațiilor dintre individ și societate), în cazul lumii instituționalizate; 4) este modelator în cazul lumii interpretate, prin prevalarea aspectelor persuasive; 5) este suportul creației în cazul lumii imaginate, prin suspendarea alterității limbii în favoarea opțiunilor subiective individuale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
principiilor ca și a exemplelor stimulează Înțelegerea metodei și clarifică faptul că metoda QFD se poate folosi În domeniul bunurilor de consum, al investițiilor dar și În domeniul serviciilor. Se recomandă Însă să se realizeze un proiect-pilot cu sprijinul unui moderator cu experiență, pentru a se asigura succesul aplicației. Numai cel care acceptă conștient transformarea culturii sale, stabilind pe baza acesteia, acțiuni inteligente, are șanse de a supraviețui În cadrul concurenței. În prezent, Întreprinderile trebuie să aplice metode și procedee care trebuie
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
10% un test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% un test-grilă (20 de întrebări, o singură variantă corectă de răspuns, luna ianuarie); 70% examen: test-grilă, 40 de întrebări (o singură variantă corectă de răspuns). Stabilirea tematicii de seminar și a moderatorilor de seminar (pe grupe) Seminar 1. Introducere în studiul dreptului constituțional Seminar 2. Analiza unor prevederi din Constituția României din 1991, revizuită în 2003. Actualitatea revizuirii Constituției. Analiza proiectului de revizuire a Constituției din 2012 Seminar 3. Analiza unor întrebări
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
despre drept Definiția dreptului constituțional, norma juridică de drept constituțional, izvoarele dreptului constituțional român, identificarea raporturilor juridice de drept constituțional (subiecte, conținut, obiect). Locul dreptului constituțional în sistemul de drept Noțiunea de instituție politică Stabilirea tematicii de seminar și a moderatorilor de seminar (dacă acest aspect al activității de seminar nu a fost finalizat în timpul primului curs). Moderarea activității de seminar se poate face individual sau în echipe formate din maximum trei studenți. CURS 3 Conceptul de stat. Elementele constitutive ale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
10% un test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% un test-grilă (20 de întrebări, o singură variantă corectă de răspuns, luna ianuarie); 70% examen: test-grilă, 40 de întrebări (o singură variantă corectă de răspuns). Stabilirea tematicii de seminar și a moderatorilor de seminar (pe grupe) Seminar 1. Introducere în studiul dreptului constituțional Seminar 2. Analiza unor prevederi din Constituția României din 1991, revizuită în 2003. Actualitatea revizuirii Constituției. Analiza proiectului de revizuire a Constituției din 2012 Seminar 3. Analiza unor întrebări
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
despre drept Definiția dreptului constituțional, norma juridică de drept constituțional, izvoarele dreptului constituțional român, identificarea raporturilor juridice de drept constituțional (subiecte, conținut, obiect). Locul dreptului constituțional în sistemul de drept Noțiunea de instituție politică Stabilirea tematicii de seminar și a moderatorilor de seminar (dacă acest aspect al activității de seminar nu a fost finalizat în timpul primului curs). Moderarea activității de seminar se poate face individual sau în echipe formate din maximum trei studenți. CURS 3 Conceptul de stat. Elementele constitutive ale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
developed from the Occupational Stress Indicator (OSI) and offers an integrated diagnosis/measure of the following major dimensions of occupational stress: the stressor scales (pressure from workload, relationships, career development, managerial responsibility, personal responsibility, home demands and daily hassles), the moderator variables (drive, impatience, control, personal influence and the coping strategies of problem focus, life-work balance, social support) and the outcome scales (covering job satisfaction, organizational satisfaction, organizational security, organizational commitment, anxiety-depression/ state of mind, resilience, worry, physical symptoms and exhaustion
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
muncă, pulsiunea de tip A, focalizarea pe problemă, suportul social. Este important ca, pe viitor (deocamdată s-au întreprins prea puține studii), în diagnoza mutidimensională a stresului ocupațional să se ia în calcul și alte variabile (diferențe individuale), ca posibili moderatori/mediatori în relația dinamică și specifică între stresorii și efectele percepute (de exemplu, rolul agresivității, al mâniei, al sentimentului de autoeficacitate, modele cognitive de structurare a cunoștințelor și scenariilor, a tipurilor de procesare informațională, ca dimensiuni de personalitate). Primul și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
privind efectele practicilor curente de desfășurare a ședințelor CA Rezultatele prezentate în acest studiu privesc activitățile cognitive surprinse în practicile desfășurării ședințelor CA: interacțiuni „dirijate” în cea mai mare parte de documente „trecute” prin ședințele colegiului senatului și ghidate de moderatorul discuțiilor; sisteme funcționale care transcend ședința; propagarea mai eficientă a reprezentărilor create sau asumate de colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
decizie, consiliile profesorale al facultăților ignoră condițiile care împiedică utilizarea reprezentărilor sale ca resurse în aceleași activități. În practicile obișnuite, înțelesurile candidate la calitatea de rezultate finale ale activităților cognitive din ședințele CA reprezintă răspunsuri personale ale participanților, coordonate de moderatorul ședinței, la reprezentările propuse de colegiul senatului ca resurse ale activităților cognitive din CA. Sistemul funcțional menit să propage reprezentările asumate de consiliul profesoral ignoră utilizarea unor medii reprezentaționale materiale de promovare a propriilor reprezentări și de feedback privind performanța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
individuali și natura contribuțiilor în acord cu obligațiile asumate în structura pe care o reprezintă. Unitatea de analiză - „sistemul funcțional” - face evidente coordonările contribuțiilor individuale. În cazul studiat, tehnologia desfășurării activității cognitive în practicile curente - și anume ghidarea interacțiunilor de către moderator și utilizarea mijloacelor tehnice, materiale de reprezentare - susține diferențiat propagarea reprezentărilor diferitelor substructuri organizaționale. În condițiile create de practicile curente, contribuțiile cognitive ale participanților sunt integrate în sistemele funcționale care susțin propagarea mai eficientă a reprezentărilor dinspre colegiul senatului spre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o "13" \h \z \u HYPERLINK \l " Toc160586450" PREFAȚĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586450 \h 2 HYPERLINK \l " Toc160586451" Profesionalizare PAGEREF Toc160586451 \h 2 HYPERLINK \l " Toc160586452" Pentru o mișcare socială viabilă PAGEREF Toc160586452 \h 4 HYPERLINK \l " Toc160586453" Participant, observator, moderator PAGEREF Toc160586453 \h 6 HYPERLINK \l " Toc160586454" Dezvoltarea comunitar-regională PAGEREF Toc160586454 \h 8 HYPERLINK \l " Toc160586455" Structură PAGEREF Toc160586455 \h 10 HYPERLINK \l " Toc160586456" Capitolul 1 DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC (Vasile Șoflău) PAGEREF Toc160586456 \h 11 HYPERLINK \l " Toc160586457
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
suflet” desfășurate de echipele Fundației Culturale Regale „Principele Carol” între 1934 și 1940, sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Perioada tranziției postcomuniste nu are decât parțial o performanță similară în materie de dezvoltare comunitară. Voi reveni asupra acestei ipoteze. Participant, observator, moderator Cele șase principii anterior menționate sunt cele care au stat la baza volumului. Am optat pentru centrarea pe o practică pe care o consider exemplară în structurarea dezvoltării comunitare din România postdecembristă,cea a Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exemplară în structurarea dezvoltării comunitare din România postdecembristă,cea a Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS). Raportarea la această practică - în prefață, dar și în capitolul final - o voi face nu ca observator din afară, din spațiul academic, ci ca moderator, cât se poate de imparțial, în permanent dialog cu patru remarcabili specialiști care fac practică de dezvoltare comunitară în interiorul Fondului - colegii mei Cosmin Câmpean, Mihaela Peter și Vasile Șoflău în centrala Fondului de la București și Lucian Marina în sucursala Fondului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fie menționate câteva motive (raționalizări?): este o ocazie de a reduce din deficitul de reflexivitate asupra experiențelor locale de dezvoltare participativă; atașamentul personal față de o instituție și de oamenii care îi dau viață poate fi controlat prin favorizarea rolului de moderator al unei discuții de evaluare în detrimentul celui de evaluator; experiența diversității teoretice în materie de dezvoltare comunitară prilejuită de cursurile pe care le țin despre dezvoltarea comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București, dar și de redactare a unui
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În California (atît În cadrul secțiunilor Nag Hammadi și gnosticism, cît și În cadrul seminarului despre maniheism); la Universitatea din Salerno, la invitația lui Massimo Oldoni și Roberto Rusconi; la Trinity College din Dublin, invitat de Andrew Massey și Werner Jeanrond; În calitate de moderator la colocviul asupra mitului de la TÎrgul de Carte din Torino, În 1990, precum și În alte cîteva locuri. Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibile aceste ocazii. Timp de mai mulți ani am avut schimburi rodnice de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Iss. 1/2, p. 63-86, http://proquest.umi.com/, accesat la 12.05.2007; Chiu, C. K., Lin, C. P., Tsai, Y. H., Hsiao, C. Y. (2005Ă, Modeling turnover intentions and their antecedents using the locus of control aș a moderator: A case of customer service employees, http://proquest.umi.com/, accesat la 12.05.2007; Eisengerger, R., Huntington, R., Hutchinson, S., Sowa, D. (1986Ă, Perceived Organizațional Support, Journal of Applied Psychology, http://proquest.umi.com/, accesat la 12.05.2007
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
posede cunoștințe despre problema abordată; - participanții trebuie să fie motivați să participe la soluționarea problemei; - problema abordată nu trebuie să fie nici prea îngustă dar nici prea vastă; - participanții formulează idei doar în perioadele stabilite în acest scop; - stabilirea unui moderator al grupului; - alegerea unui secretar care să înregistreze ideile participanților formulate ca modalități de trecere de la situația reală la cea ideală; metoda manager-economist-sociolog ARMENIA - MESA - pornește de la ipoteza că în orice organizație problemele pot fi rezolvate mai bine. Pentru aceasta
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
În această categorie putem identifica următoarele tipuri: • rolul de întreprinzător/administrator/antreprenor - presupune inițierea schimbării, selecția strategiilor și obiectivelor, managementul schimbării, inovare și gândire creativă: managerul gestionează problemele organizației și propune strategii și mijloace de rezolvare a acestora; • rolul de moderator - factor stabilizator/de soluționare a perturbărilor- îi revine managerului atunci când acesta este obligat să iadecizii rapide în momentul în care, din cauza unor factori perturbatori, organizația pe care o conduce iese din starea de echilibru/stabilitate. Într-o astfel de situație
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în procesul de decizie sunt într-o poziție puternică, la un moment dat; însă cei care decid procesele în care participă diferiți actori dețin o poziție de putere și mai mare. Cei care organizează întâlnirile dintre participanți, cei care aleg moderatorii negocierilor sau cei care aleg locul unde se vor desfășura negocierile sau calendarul reuniunilor sunt în poziții de putere. O caracteristică a pozițiilor de putere este faptul că acestea nu sunt statice. Centrele de putere sunt într-o continuă schimbare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
4. Sunați-i ca să le reamintiți de întâlnire 115 Stimulentele pentru participare 116 Rezumat 120 Indicația practică 4.1 121 Indicația practică 4.2 122 Capitolul 5. Abilitățile de moderare 124 Ce ne este necesar în momentul planificării 124 Alegerea moderatorului potrivit 124 Echipa de moderare 128 Ce ne este necesar chiar înainte de întâlnire 129 Pregătirea mentală 129 Strategia de înainte de întâlnire 131 Gustările și mesele 133 Ce ne este necesar în timpul întâlnirii 134 Înregistrarea discuției de grup 134 Începerea discuției
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
207 Interviurile cu focus grupuri formate din tineri 211 Focus grupurile cu minorități etnice sau rasiale 215 Focus grupurile cu grupuri și organizații internaționale 218 Rezumat 219 Capitolul 10. Variante ale focus grupurilor 222 Focus grupurile repetate periodic 222 Doi moderatori 223 Focus grupurile telefonice 223 Focus grupurile prin Internet 224 Focus grupurile pentru mass-media 225 Probleme la adaptarea focus grupurilor 226 Rezumat 227 Capitolul 11. Răspunsuri la întrebări despre calitatea cercetării folosind metoda focus grup 230 Este aceasta o cercetare
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Hall de la asociația Children’s Mental Health Collaborative din comitatul Ramsey Gretchen Taylor, Junie Svenson și Betty Kaplan de la Departamentul pentru Sănătate din Minnesota Nancy Wilson, Carter Mecher, Carol Craft și Bunny Huller, împreună cu Ann Strong și echipa ei de moderatori de focus grupuri de la Departamentul pentru Problemele Veteranilor din Statele Unite Jon Morris, Barbara McIntyre și Carmen Medina de la guvernul Statelor Unite Gail Redd de la Biroul de Administrare a Personalului Ed Nelson de la Departamentul de Resurse Naturale din Wisconsin Jose Calderon și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și colegii săi de la Universitatea de Medicină și Știință Drew Maryann Cunningham și personalul său talentat de la Universitatea din Tennessee JoAnn Muniz de la Agenția de Protecție a Mediului din Boston Harold Cook și echipa de la Cook Research Marilyn Rausch, un moderator de discuții profesionist și talentat David Morgan de la Universitatea de Stat Portland Chuck Casey, Jean King, Cynthia McArthur, Dianne Neumark-Steiner și Mary Story de la Universitatea din Minnesota Mike Patton, evaluator extraordinar, autor, cercetător de teren, povestitor Rosalind Hurworth de la Universitatea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]