1,712 matches
-
anii �60, au f?cut s? evolueze �n mod clar operele lor de dup? r?zboi. Or, pe c�nd aceast? distan?are �n timp permite oric?rei critici a Mi?c?rîi moderne s? fie mai obiectiv?, avatarurile doctrinei moderniste, care s�nt construite �n mas? �n numeroase ??ri, suscit? opozi?îi mai mult sau mai pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe fiecare arhi-tect la a se defini, din cauza bulvers
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acela?i timp natural? ?i singular?, rezult�nd, pe de o parte, din folosirea de componente metalice industriale (Nemausus, N�mes, 1988). �n sf�r?it, unii, ca olandezul R. Koolhaas (1944), care �?i hr?ne?te operele cu citate moderniste (imobilul de locuin?e de la Berlin Kreuzberg, 1988), sau ca germanii Bangert � Jansen � Scholz � Schultz, care reiau, �n 1922, proiectul de imobil�vil? al lui Le�Corbusier (1922), au un demers mai formalist. �n domeniul caselor individuale, pozi?iile s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la început de secol XX, promovând în interbelic un neosămănătorism structurat pe aceeași linie a tradiționalismului, de recuperare și valorificare a tradiției prin invocarea idilismului vieții rurale și a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând accente cultural-sociale, implicând
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
încercând să oprească procesul natural al limbii, inoculând scriitorilor prejudecata că limba ar trebui să răspundă nevoilor morale ale strămoșilor noștri, și nu necesităților naționale și estetice ale momentului 13. Am redat succint elementele curentului sămănătorist prin raportare la viziunea modernistă, în vederea stabilirii cadrului ideologic în care se va manifesta localismul creator interbelic, ca formă de "sămănătorism întârziat" și care își va găsi în persoana lui Iorga un susținător fervent. Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a folclorului local devenea astfel instrument
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
materialelor care să stea la baza unor monografii social științifice complexe. Așa cum reiese din principiile la baza localismului creator, eforturile angajate se înscriu pe linia creației tradiționaliste - chiar dacă adesea se înregistrează abateri - accentuând, o dată în plus, relația antagonică dintre centrul modernist, decadent, marcat de "intelectualism despotic"26 și provincia păstrătoare de tradiție autentică, ce nu trebuie să fie doar consumatoare, ci și creatoare de cultură. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul grupărilor intelectuale coagulate în jurul unor reviste locale. Incubatorul unei astfel de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Roll, Ion Călugăru, Ilarie Voronca și alți colaboratori decid spargerea tiparelor și revoluționarea creației prin renunțarea la conservatorism și tradiționalism artistic. Mișcarea avangardistă este continuată în capitală, dar locul nașterii a fost provincia moldovenească. Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene s-a datorat originii inițiatorilor cărora provincia le-a facilitat tipărirea primelor numere. Nu poate fi vorba deci de o grupare modernistă avidă de explorarea localului, avangardiștii înscriindu-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea unui specific al provinciei. Capitolul V PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ În secțiunea anterioară discutam despre identitatea intelectualului provinciei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
casa Reich etc). Deși și În stilurile anterioare loggia a fost folosită pe colț, efectul urmărit nu era acela a diluării colțurilor (acoperișul În patru ape apasă prea greu peste golul loggiei pentru a da această impresie). loggia În limbaj modernist creează efectul de dematerializare a colțului Bovindoul Este un element arhitectural, importat din Anglia, via Paris. Inițial erau denumite ―baywindows‖ și aveau o tăietură dreaptă; mai târziu aceste elemente capătă o formă bombată astfel Încât fereastra urmează linia unui arc (―bow
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
aerului și aluminii În toate spațiile interioare ale volumului. Se naște În acest fel un alt tip de fațadă: dinamică orizontal, ce urmărește linia generală a străzii. Acesta este poate cel mai important din punct de vedere cantitativ dintre elementele moderniste de plastică a fațadei, importate În arhitectura românească, creând o imagine unitară a noilor bulevarde. Aceste terase când sunt Înverzite, devin un element de decor: plantele contribuie la ornamentarea naturală a construcției. (Eleb / Debarre 1995: 254) Acoperișul-terasă Folosit pe scară
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
În ultimul secol problema ornamentului a fost mai dezbătută decât oricând, dar În același timp, acesta a fost aproape absent În practica arhitecturală. Mișcarea Modernistă a avut o atitudine radicală- Înlăturarea totală a ornamentului. Consecințele acestei opțiuni s-au perpetuat până În momentul prezent. Este justificat să considerăm că Modernismul a fost nedrept În sentința dată? Cea mai auzită voce pe acest subiect, Adolf Loos , sintetizează
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
de Înțeles pentrul contextul socio-cultural În care erau aduse. Acest fapt are un efect mult mai profund decât pare evident la o primă vedere: el reduce nivelul semnificației și al simbolului și lasă forma ca singură finalitate. În continuare, Mișcarea Modernistă, care va cauta să pună din nou În relație cultura și societatea cu modul de a concepe arhitectura, se va concentra pe spațialitate, formă, materialitate, funcționalitate, Înlăturând ornamentul și odată cu el, simbolul. Modernismul impune o ordine rațională și abstractă, epurată
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
societatea cu modul de a concepe arhitectura, se va concentra pe spațialitate, formă, materialitate, funcționalitate, Înlăturând ornamentul și odată cu el, simbolul. Modernismul impune o ordine rațională și abstractă, epurată de „surplusuri―. Ornamentul devine sinonim cu surplus și superficial. Din perspectiva modernistă, Înlăturarea lui nunumai că nu afectează semnificația clădirii, ci o eliberează, o apropie de esență. Deși această poziție este cea care a dominat teoria și practica arhitecturală a ultimului secol, ea nu este unanimă. Louis Sullivan atrăgea atenția asupra consubstanțialității
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
mai ales În această varietate de forme de expresie? S ent in ța de in capacitate de a evolua și de a reflecta momentul prezent, dată de Loos , pare să fi fost eronată. Dar, Într-un mod surprinzător, chiar interdicția modernistă de a folosi ornamentul este cea care a prilejuit generarea formelor noi de expresie. M odernismul a blocat drumul de În toarcere către noțiunea de ornament, așa cum era Înțeleasă la Începutul secolului XX și implicit, către preconcepțiile asociate noțiunii . Avantajul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
noi căi de evoluție În procesul de Împingere a limitelor lumii, În trecerea către modernitate. Ornamentul era considerat ca aparținând unei paradigme trecute. Îndepărtarea lui părea a fi necesară pentru ca obiectul arhitectural să poată evolua. Ornamentul a fost În perioada modernistă obiectul atâtor dezbateri tocmai pentru că era văzut ca principal punct de rezistență, În evoluția arhitecturii. De aici și asocierea sa cu stagnarea, sau involuția. Într-adevăr, eliberarea din limitele impuse de noțiunea de ornament prin Înlăturarea sa, a permis o
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
În spațialitate, materialitate, detalii, simboluri, investiție. Desigur, religia nu era singurul nivel spre care ornamentul trimitea, chiar dacă era cel mai prezent. Momentele trecute, care de asemenea scapă cotidianului, care prin Însumare creează Istoria, erau aduse În prezent prin ornament. Arhitectura modernistă, epurată de automatismele tradiției, nu mai are această dublă trimitere către aici și către un dincolo. Realitatea cotidiană, cea a lui aici și acum este dominantă. Acest fapt este vizibil În Încercarea de acaparare a spațiului adiacent clădirii, prin legături
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
Din prima generație fac parte: Mihail Dragomirescu, S. Mehedinți, P. P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru, D. Evolceanu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, G. Bogdan-Duică, Duiliu Zamfirescu, N. Petrașcu, Anghel Demetriescu. Sunt analizate la acest capitol, prin contrast, reacțiunea sămănătoristă (N. Iorgaă și reacțiunea modernistă (O. Densusianuă. Această primă generație " e o generație de ucenici, formați la școala și la glasul profesorului, aleși din mulțumea studenților, introduși de pe băncile Universității în familia junimistă, sprijiniți în cariera lor literară, universitară și academică; deși unii l-au
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sistematic excesele și extremele. N-a fost niciodată adeptul exclusivismului ori al intoleranței fanatice în artă. Ceea ce nu l-a împiedicat să fie ferm în judecăți, de o intransigență întotdeauna justificată, afirmându-și cu seninătate și hotărâre convingerile artistice. Criticul "modernist" n-a optat niciodată pentru o tabără sau alta, n-a pendulat între grupări divergente, n-a făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu a dat contribuții de referință
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oportunitate pierdută"757 până la momentul respectiv. McKerrow remarcă pericolul unei "extensiuni a formelor de analiză tradiționale"758, prin intermediul căreia pop cultura ar fi apropriată punând accentul pe agent, în detrimentul simbolului: o astfel de abordare ar "perpetua, pur și simplu, clișeele moderniste în construcția sa, (întreprinsă - adăugirea mea) prin lentilele mioape ale unei viziuni predefinite a (resurselor - adăugirea mea) media, potrivit căreia acestea reprezintă (simple - adăugirea mea) "deșeuri culturale", a unor criterii elitiste de excelență"759. În final, McKerrow notează beneficiile pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
aceasta o oferă"798. Principiul al șaptelea al retoricii critice atestă că "fragmentele conțin potențialul pentru interpretări polisemice, mai degrabă decât monosemice"799. Cu toate că, apreciază McKerrow, este aproape superfluu să explicitezi un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale"800, o astfel de întreprindere merită atenție reînnoită. Criticul apreciază că demersului critic modernist, privind (produsul) media din perspectivă monosemică, limitează criticismul ideologic la simpla "rezistență" pe care agentul cultural o dobândește
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
799. Cu toate că, apreciază McKerrow, este aproape superfluu să explicitezi un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale"800, o astfel de întreprindere merită atenție reînnoită. Criticul apreciază că demersului critic modernist, privind (produsul) media din perspectivă monosemică, limitează criticismul ideologic la simpla "rezistență" pe care agentul cultural o dobândește față de impoziția unor înțelesuri culturale care nu se potrivesc, neapărat, identității sale. Chiar dacă această achiziție nu este lipsită de valoare, consemnează McKerrow
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
profundă modernizare. Personajul devine adesea grotesc: un dezrădăcinat, sedus subit de rock și sexy ! Mai ales în generația tânără, acest tip, fără identitate socială precisă, face adevărate ravagii. Cele două Românii (rurală și urbană, etnicist naționalistă și pro-europeană, tradiționalistă și modernistă) n-au ajuns încă și nici nu vor ajunge prea curând la o adevărată sinteză culturală. Realizarea sa presupune alte două condiții esențiale: o clarificare ideologică, în termeni cât mai limpezi și inteligibili posibil (ceea ce și încercăm să facem în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
O sugestie cu o deschidere mai amplă decât aceasta face Liviu Petrescu, atunci când afirmă că fapta culturală a lui Blaga, în întregul ei, "are în esență caracterul unei multiple și cuprinzătoare sinteze în termeni antinomici": între tendințele tradiționaliste și tendințele moderniste, între "fondul nostru nelatin" (păgân, dionisiac) și creștinismul nostru, între tema "satului preistoric" și cea a "ființei istorice", între discursul filosofic și cel nefilosofic (mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu stă în întregime
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Deisis, Sibiu, 2007. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Editura Elion, București, 2001. Surdu, Alexandru, "Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia, București, 2000. Surdu, Alexandru, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]