10,170 matches
-
a prevederilor Statutului, aducând atingere valorilor și principiilor stabilite prin Programul politic al partidului; abandonarea nemotivată a responsabilităților delegate de partid; arogarea mincinoasă de funcții, drepturi sau responsabilități în cadrul partidului; abuzul în funcția publică sau încălcarea gravă a normelor de morală publice de către membri de partid aflați în exercitarea unor funcții în instituțiile publice. Fapte mai puțin grave sunt considerate: acțiunea neglijentă în exercitarea responsabilităților atribuite de partid; refuzul fără motiv de a coopera în munca de partid; exprimarea ofensatoare la adresa
Membrii PDL trimiși în judecată sau arestați preventiv pot fi suspendați 3 ani din partid () [Corola-journal/Journalistic/49012_a_50337]
-
sunt obișnuiți politicienii mereu temători și de umbra lor. Cred că Ponta&Co nu au vrut să repete încetineala SMURD, STS Romatsa,etc". Ipoteza că suntem eterni s-a năruit în Munții Apuseni Stelian Tănase a adăugat că " În fond morala acestei povești foarte triste a fost despre noțiunea de timp. Cît de încet se mișcă niște șefi de instituții care în mod normal ar trebui să intevină în regim de urgență. Ce înseamnă urgență pentru sistem? Sistemul s-a mișcat
Stelian Tănase, despre amprenta politică a accidentului aviatic by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/48455_a_49780]
-
căruia îi consacrăm și noi un meridian în acest număr al R.l.). Am reprodus aproape în întregime sumarul „Observatorului Cultural”, ca un exemplu de revistă bine structurată, atentă la actualitate, cu o corectă ierarhizare a evenimentelor culturale. O chestiune de morală Voluminos și deopotrivă consistent numărul 6 pe 2011 din revista CONTA, gazetă de „literatură, arte și atitudini“, cum putem citi chiar pe coperta ei. Revista apare la Piatra-Neamț sub egida Uniunii Scriitorilor din România, avînd ca director pe Adrian Alui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5249_a_6574]
-
vagabonzi, în cerșetoria din intersecții. Cultură română o vezi în sutele de crime zilnice, în atacurile banditești în plină zi, în agresivitatea șoferilor, în nerăbdarea oamenilor care nu au nici o înțelegere pentru semenii lor. Cultura e, astfel, o chestiune de morală.” Chiar la sute de crime săvîrșite zilnic românii nu au ajuns, dar celelalte constatări se impun prin evidența lor.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5249_a_6574]
-
să se delimiteze de preocupările politice, sociale și umanitare ale romantismului. În ianuarie 1834, Théophile Gautier publică în „La France littéraire” un articol despre François Villon, articol ce va provoca o reacție imediată și deosebit de violentă. „Le Constitutionnel” protestează în numele moralei, cunoscute fiind excesele poetului medieval, și cere introducerea cenzurii. O întreagă polemică între cele două reviste, pe tema angajării sau nonangajării artei, va ajunge în final în fața tribunalului corecțional. Théophile Gautier va scrie mereu, dar „La France littéraire”, din prudență
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
sărac»? R.P.: Nu aspir spre sărăcie, care mă revoltă, dar bogăția mă revoltă tot atît. G.B.: Recunosc în poziția ta refractară la supranatural și spiritualitate ceea ce mi s-a părut a fi o constantă: etica indispensabilă! R.P.: Da, resimt exigența moralei -, dar nu din teama de a fi pedepsit de o putere superioară, din frica unei sancțiuni divine -, ci din respectul pentru morală ca o valoare indispensabilă vieții. G.B.: O discuție e interesantă în măsura in care, dincolo de o reflecție personală
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
supranatural și spiritualitate ceea ce mi s-a părut a fi o constantă: etica indispensabilă! R.P.: Da, resimt exigența moralei -, dar nu din teama de a fi pedepsit de o putere superioară, din frica unei sancțiuni divine -, ci din respectul pentru morală ca o valoare indispensabilă vieții. G.B.: O discuție e interesantă în măsura in care, dincolo de o reflecție personală, pune în evidență o poziție generală, într-un fel un prototip. Gîndindu-mă la teatrul tău, îmi spun că l-ai făcut nici
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
război? O singură soluție: DEZARMAREA TOTAL| ȘI GENERAL|.” După acest îndemn plin de responsabilitate, în numărul 20, redacția publică o poezie scrisă de Arghezi special pentru revistă, o poezie indubitabil erotică, ale cărei ultime versuri vor fi agresat în absolut morala proletară: „Că se strecoară-n ea, cu luna din lucarne,/ Fără să vreau și vrejul tău de carne.” Arghezi este neobosit de aici încolo și domină categoric aceste numere ale revistei, de aici de fapt începînd adevărata sa colaborare constantă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
remarcăm claritatea demonstrației. Părerea lui Maiorescu este că motivul principal pentru care latina nu poate lipsi din gimnaziu se află în altă parte decât acolo unde a fost de obicei căutat, nu pe tărâmul limbii sau literaturii, ci pe „tărâmul moralei” și el „stă în legătură cu principiul întregii educațiuni”. Dacă e așa, atunci trebuie să ne punem, afirmă criticul, în ordine, următoarele trei (hegeliene) întrebări: ce scop are educația? ce importanță are, în general, în educație studiul? și de ce tocmai studiul latinei
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum se întîmplă și cu cochetul volum În căutarea fericirii, unde vedem cum un logician se apleacă asupra unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că atunci cînd un logician invocă bunul-simț, trebuie
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum se întîmplă și cu cochetul volum În căutarea fericirii, unde vedem cum un logician se apleacă asupra unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că atunci cînd un logician invocă bunul-simț, trebuie
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
majoră: între componentele evaluative ale termenilor. Adjectivul liber are un sens clar pozitiv, pe când libertin este, cel puțin în uzul curent, peiorativ, așa cum o dovedește definiția sa din DEX, mai ales prin șirul sinonimelor: „Care sfidează regulile decenței și ale moralei; indecent, ușuratic, desfrânat”. Menținerea în zona negativității e susținută și de asocierea cu libertinaj (atât libertin, cât și libertinaj fiind împrumuturi târzii din franceză). În Trésor de la langue française informatisé, sensul curent al substantivului și adjectivului libertin, -e este „(cel
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
dar de o senzualitate irezistibilă” (apropo.ro); „O coafură funky colorată și foarte libertină. Perfectă pentru fetele care au păr scurt și nu au idee ce tunsoare să adopte” (pozetunsori.com). Conotația negativă este anulată sistematic doar atunci când renunțarea la morală este presupusă de intenția mesajului, ca în anumite anunțuri de mică publicitate („Cazare gratis pentru studente libertine”).
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
și țapii ispășitori devin teme ilicite. Dar, fără un ritual sacrosanct, autoritatea obștei se dizolvă și, fără autoritate, nu mai există interdicții, iar Occidentul e în situația de a se destrăma dintr-o libertate de tip facil, inspirată de o morală hedonistă. Comozi, civilizați și înclinați spre plăcere, europenii nu mai au o virulență de apărare și nici ardoare de expansiune. Pe scurt, ne aflăm la capătul unui ciclu care echivalează cu agonia Occidentului. În replică, Vattimo, spirit trecut prin școala
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
la lingurica ființei. Service existențial al sinelui. De întreținere. Care, în fine, odată descoperită și dezvoltată, îl împinge permanent la suprafață, făcându-l să țâșnească în zona turbionar-expresivă a cântecului. Desfășurat în rime îmbrățișate chagallnic. Euforistic. Aforistic. Aporistic. Cantautor: anonim. Morala românului e o chestiune strict personală. E sfântă. Inatacabilă. Un fel de strălucire mată a budoarului. Sau o șoaptă prelinsă în urechea libidoului (firește, dogmatic!). Ea nu poate face obiectul vreunei dezbateri extrasenzoriale. Și nici hărțuită de tratate constipate, enciclopedii
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
sorginte clasică, preocuparea lui capitală stînd într-o derizorie luptă pentru țeluri economicofinanciare. Și cum declinul unei lumi începe cu stingerea valorilor ei spirituale, nu e de mirare că degradarea Apusului e vizibilă. În al patrulea rînd, separarea politicii de morală, care este principala trăsătură a conduitei în cancelariile apusene, este falia din care etosul occidental își va trage pieirea. În ochii rusului, scopul vieții oamenilor stă în îngrijirea sufletului lor, iar îngrijirea se face prin perpetua luptă între categoriile binelui
Inclasabilul Soljenițîn by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5097_a_6422]
-
o religie politică. Deja doi termeni a căror conotație aduce o tentă de ceremonie sacră. În fond, comunismul a fost un ritual macabru pe care l-au oficiat generații întregi de apostați, dar un ritual în care se dorea abolirea moralei tradiționale: era nevoie de un om nou, ivit din imbold rațional, de unde și concluzia lui Tismăneanu că „principala problemă a proiectului marxist era lipsa sensibilității față de alcătuirea psihologică a umanității.“ (p. 37). Altfel spus, pentru comuniști omul nu era o
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
noi civilizații, atunci cea de-a doua întrebare care se naște este: Civilizație nouă, dar pe baza a ce? Pe baza Omului Nou. Iar Omul Nou cum se obține? Prin transcenderea moralității tradiționale. E un punct fierbinte aici, pentru ca, în raport cu morală pe care o știam, tocmai de relativism moral e vorba, observă Vladimir Tismăneanu. Pare evidență încercarea de eliminare a detestatei ordini burgheze (alcătuită după logică și afectele proprietății private) prin distrugerea relațiilor sociale existente. De aceea, conexarea termenului de „religie
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
cu naturala poftă de viață, înfiptă într-o plătică apetisantă, îndelung curtată de la localnici. Nu altceva i-a împins în arenă pe toți cei care umplu pereții și necropola mănăstirii. O poftă de bine, sfârșită rău. Din care rămâne o morală care- și depășește epoca, romantică, a prăbușirilor cu zgomot. O îngăduitoare ironie, recunoașterea aceleia involuntare, a istoriei, ia locul partizanatelor cu date lipsă, sau bine ascunse. Romantismul intră în vacan- ță.
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
pe care ți-o dă gîndul că nu te terfelești sub ochii plebei. În acest caz, noțiunile de frumos artistic, de operă de artă, de capodoperă sau de bucurie estetică devin vocabule cu sens, nu vreascuri calpe trosnind în gol. Morala e una: morbul spectacolului nu naște spectacole bune și singurul remediu pentru această stare de lucruri stă în persoană, nu în climat.
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
orgasmul (adică succesul în viața sentimentală și sexuală, performanța pe piața liberă a iubirii etc.) impus prin toate mijloacele - o nouă virginitate bazată pe revoltă, pe disidență, născută din convingere, nu din obligație. Iată și câteva puncte sensibile în care morala cititorilor români s-ar putea simți lezată la lectura Paradoxului iubirii. Autorul pare să apere o anumită duplicitate presupus benefică în cuplu - discreția, confidența vagă este preferabilă crudei sincerități, în virtutea faptului că „este aproape supraomenesc să ceri de la un bărbat
Despre dragoste în secolul XX () [Corola-journal/Journalistic/5356_a_6681]
-
și repetitive?). De pericolul transformării în terorist, Barthes a fost mai mereu conștient, dar ar trebui să vorbim atunci mai ales de cel de-al treilea Barthes, cel de după 1975, cînd autorul revine decisiv la tema care-l obsedează dintotdeauna: morala persoanei I singular. Acum, însă, imediat după război, într-o Europă scăpată de teribila hecatombă nazistă (dar aflată încă în plină violență vindicativă în blocul estic), Barthes crede că este de datoria lui să atragă atenția asupra imensului pericol al
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
Căci nimic din aura de altădată a artisului nu mai poate supraviețui sub un asemenea elan de denudare analitică. Victima încetează să mai fie o persoană cu har și devine un spectru alcătuit din vicii scîrboase și defecte reprobabile, iar morala ce se desprinde culminează într-o platitudine seacă: chiar și marii artiști au fost oameni, caz în care discuția se poate încheia. Christopher Gibbs, profesor de muzicologie la „Bard College Conservatory” din New York, e un spirit cast, dovadă declarația de
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
să mă confrunt cu ei. Zi de zi și cât era ziua de lungă, îmi măsuram forțele cu Sartre și, în discuțiile noastre, nu reușeam să mă impun. Într-o dimineață, în Luxembourg, lângă fântâna Medicis, i-am expus acea morală pluralistă pe care o construisem pentru a justifica prezența celor pe care îi iubeam, dar cu care nu voiam să semăn: mi-a făcut-o bucăți. Țineam la ea, pentru că mă îndreptățea să-i dau inimii mele rolul de arbitru
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
Avakian Nu de azi, nu de ieri, spațiul landurilor de limba germană - indiferent că ne aflăm în Austria, Germania sau în Elveția - se dovedește a fi în continuare un spațiu al culturii, al artei. De mai bine de cinci secole, morala lutheranis-mului protestant a intronat cultul muncii, cultul muzicii drept mijloc de socializare, de apropiere între oameni; așa cum, în diocezele romano-catolice, filiera latinității a contribuit la cultivarea unei anume subțirimi de natură aristocratică a spiritului, aspect pe care îl dovedește prioritar
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]