1,756 matches
-
formidabilă. Aveam și preoți greco-catolici mulți acolo, preoți romano-catolici, ortodocși... deci, de toate confesiunile. Dar ceea ce pot spune e că În pușcărie s-a realizat o unitate... Deci, În răul acela mare, astea au fost momente care ne ridicau oarecum moralul, spiritul, că nu suntem chiar pierduți, că speranța era că totuși, odată, ne vom elibera. Eram și tineri, și oamenii păcătuiesc, și tinerii, și-așa mai departe. Acolo În Închisoare era un moment de reculegere. Aveai posibilitatea, În atmosfera aceea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da’ până atunci nici vorbă, de nimic... Dacă te vedea cu un ziar... era izolare... Adică urma să stai acolo și numa’ a treia zi Îți dădea de mâncare... La colonie, deși a fost muncă multă și bătaie pentru normă, moralu’ a fost deosebit de ridicat, că eram toți Împreună. Când eram acolo, Îmi amintesc că am fost internat și În spital la Salcia, unde am suferit și-o intervenție chirurgicală. M-au operat niște medici de excepție, care erau și ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mod obișnuit, la un deținut, pachetu’ ținea o săptămână sau două, că mai dădea la unu, la altu’... Eu Îmi puneam o lingură de untură În mâncare și gata. Și cred că asta a fost salvarea mea... Bineînțeles că și moralul contează foarte mult, și a mai fost poate important și că nu am fost căsătorit. Pentru că cei care au avut familie au avut mustrări de conștiință: „Ce fac copiii mei, ce face soția... câte necazuri le-am făcut”... Eu am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
politică... E-adevărat, am și acuma radioul pe care În 1940, când am ajuns la Alba Iulia, l-a cumpărat tata. El mai asculta BBC-ul, Vocea Americii, iar după 1945, Europa Liberă. Pentru moral, că dacă se ducea și moralul, se ducea dracului tot! Dumneavoastră din ce cauză ați fost arestat de Securitate? În 1956, În urma evenimentelor din Ungaria, tata, de care eu nu știam că făcea parte dintr-o organizație, mă rog, zisă atunci contrarevoluționară, a fost contactat de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lotul Vaticanului”. Și ea, săraca, era În anchetă la Securitate de nouă luni, pentru că, fiind la ambasada americană, cunoștea foarte multe persoane pe care Securitatea le urmărea... Și de la ea tot voiau să afle câteva lucruri... Ea mi-a ridicat moralul, că altfel nu știu ce-aș fi făcut. Era tare scumpă femeia... Cam cât timp ați stat Împreună cu ea acolo? Numai o lună, că pe urmă am fost judecați. Nouă luni avea ea În Securitate, eu numa’ o lună... Dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fruntași medici din București își oferă serviciile gratuit în următorii termeni: „Domnule prim-ministru, Subsemnații d-ri în medicină, văzând că înaltul guvern, în prevederea rezbelului, este silit a face concentrări, a chemat rezervele și milițiile; Știind că nimic nu ridică moralul soldatului decât o bună îngrijire, pentru care înaltul guvern își dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun] cetățean, 336 bucureștii de altădată primește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intrarea - cu un ceas mai devreme, În posteritate! Nici prin cuvinte și nici prin orice răsplată materială, nu se poate arăta recunoștința, pentru perseverența și priceperea, pentru intenția frumoasă pe care o aveți! Este o Îndoită faptă onorabilă: 1) ridicarea moralului celor bătrâni, cari au lăsat ceva pentru viitorime; 2) informarea generației viitoare În munca ce o au de desfășurat. În ce privește cheltuielile cari le-am făcut, fiți liniștit, le ofer Muzeului o dată cu cele ce am dat. Dacă, după ce ați rezolvat și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
surpriză pe care i-o mărturiseam nu era fără legătură cu prima. Justificând de ce fusese singurul care votase În comisia universitară Împotriva ocupării, prin concurs, a postului de profesor de către Vicu Mândra, profesorul Mircea Zaciu menționa criteriul profesional și cel moral. Oricât părea, În context, opțiunea sa „excentrică” În comparație cu a celorlalți membri ai juriului, ea Își avea, bineînțeles, propria Îndreptățire. Bizară devenea doar o absolut inutilă și suspectă adăugire: „Din dosar, aflu numele lui Mândra, devenit În ’45 Levys Vicu-Mândra, apoi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
impune o situare a valorii în relație cu etica receptării ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau de simpli exilați”. Criteriul receptivității estetice se interferează esențial cu cel moral, oferind cheia pentru înțelegerea și structurarea operelor. În Întoarcerea proscrișilor sunt înfățișate, din aceste perspective convergente, scrierile și personalitatea lui Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Paul Costin Deleanu și se face analiza unor
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Naționalul nou”, în care colegi de generație ca Zaharia Stancu, Petru Manoliu și Sandu Tudor, anonim sau sub semnătură, ponegreau ireparabil reputații în plină glorie, își înzecesc tirajele. Procesul de calomnie câștigat n-a anulat compromiterea gravă și nici năruirea moralului echipei de la C. Revista încetează să apară, având de așteptat multe decenii pentru o lectură nealterată de idiosincrasii și conjuncturi ostile. G.O.
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
from one generation to another, thus influencing a pervading influence on the acting and thinking means and modalities. Being a European Institution, with multiple functions, the „Brotherhood” has regularly exercised, within the community life, certain effects of selfregulation of the moral structure of the Romanian customer rights. As a social function controlling institutionemphasizing the moral mistakes, as a result of the shared practices, and also hardened by the village communities and continued on a different plan by „The Brotherhood Institution”it
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
thinking means and modalities. Being a European Institution, with multiple functions, the „Brotherhood” has regularly exercised, within the community life, certain effects of selfregulation of the moral structure of the Romanian customer rights. As a social function controlling institutionemphasizing the moral mistakes, as a result of the shared practices, and also hardened by the village communities and continued on a different plan by „The Brotherhood Institution”it has a dominant influence in the Romanian village social life from „Mărginimea Sibiului”. Primit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pot interfera, se pot distribui și dilua. De asemenea, responsabilitatea poate fi nu doar a executantului ci și a inițiatorului, a celui ce concepe, plănuiește un act și deleagă sau obligă pe alții să-l execute. Acesta ar fi responsabilul moral. Responsabilitatea poate deriva - așa cum s-a comentat în câteva din paragrafele precedente - din statutul și rolul social, din executarea unei funcții care - în cadrul prescripțiilor sale normative - pot avea consecințe bune sau nocive moral. Desigur, persoana poate interpreta normativitatea funcției sale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a știut să orienteze o bună strategie, instaurând În Întreprindere un spirit de comunicare deschisă, de răspundere, de ajutorare interpersonală și Între compartimente, În vederea obiectivelor comune, a deciziei participative motivând puternic elanul uman. Strategii trebuie să cunoască importanța deosebită a „moralului trupelor” care avansează ca infanteria În câmp: În ritmul celor mai lenți. Strategia definește căile și mijloacele ce-i permit Întreprinderii să progreseze spre obiectivele esențiale: dezvoltarea armonioasă și o strânsă legătură cu mediul actual și cel viitor. Deci când
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
introducerii rapide a unei noi tehnologii. 11. Restrângerea, recomandată când: 11.1.firma are competențe distinctive, dar a eșuat În atingerea scopurilor propuse; 11.2.firma deține o poziție slabă În sectorul de activitate; 11.3.firma este ineficientă, iar moralul angajaților lasă de dorit; 11.4.firma a crescut atât de repede Încât este necesară reorganizarea sa. 12. Dezinvestițiile se recomandă când: 12.1.firma a adoptat strategia restrângerii, dar a eșuat În realizarea modificărilor necesare; 12.2.reglementările guvernamentale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lumina tiparului pe tărâmuri străine. Ele sunt scrise cu sânge [...] în locul urei, neliniștei, dezamăgirei, invidiei, neînțelegerii și dușmăniei de tot felul, înalță, iubite cititor, în inima ta curată Icoana Patriei Crucificate...” Intenția de păstrare a identității naționale, de susținere a moralului compatrioților aflați în exil și de încurajare a vocației literare se desprinde din paginile C. l. pe tot parcursul apariției. Tonalitățile prea grave determină uneori, din partea altor reviste, reacții de moderare, întrucât „ Frazele grandilocvente, patriotismul strident, potrivit într-un cuvânt
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
cognitivă”. Amintim doar câteva, celebre: „The Motivating Effect of Cognitive Dissonance”, în G. Lindzey (ed.), Assessment of Human Motives (1958); „The Psychological Effects of Insufficient Rewards” (American Psychologist, nr. 16, 1961, pp. 1-11); și, împreună cu J.L. Freedman, „Disonance Reduction and Moral Values”, în P. Worchesi, D. Byrne, Personality Change (1964). În ce consta, pe scurt, apreciata teorie? Întrucât ființa umană luptă pentru armonia internă, există și un drum spre cunoașterea armoniei. În comparație cu „situația nevoilor”, disonanța cognitivă devine motivațională, ea îndrumând o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de pe listă să funcționeze (în orice fel); surprinzător, în aproape o cincime din timp se vor găsi idei bune, iar în restul activității se va obține o stare de bună dispoziție și umor care va contribui la dezvoltarea pozitivă a moralului echipei. Grupul care evaluează ideile poate fi compus din aceleași persoane care au emis ideile sau dimpotrivă; la folosirea brainstorming-ului în interes educațional este util ca grupul care a emis ideile să fie același care le și evaluează la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții) sunt, cu toții, râvnitori. Spre înlesnirea tipăririi cărților în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii făceau diferența dintre "zelul" patriotic și chemarea propriu-zis literară? Probabil că nu. Dacă privim aceleași figuri ale retoricii zelului, vom găsi semne ale indistincției celor două domenii. Sintagmele și contextele sunt aproape imposibil de diferențiat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca și cea a lui Poe cu ochii distrași ai ferestrelor sale, cu ambianța sa tristă, cu excesiva ei vechime, cu numeroasele ei pasaje ascunse și complicate, exercită o acțiune profundă asupra psihologiei omenești. Acest efect fizic al casei asupra moralului, senzitivitatea regnului inorganic și muta ei influență fac din ea o arhitectură magică de o foncieră neospitalitate 437. Acest caracter puțin prietenos este contrabalansat la Poe de o ospitalitate finalmente cordială, deși chinuită, oferită de Roderick Usher, în timp ce la Landolfi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
părți, dar și primul loc de rugăciune pentru credincioșii musulmani, o adevărată Mecca pentru întreaga lume musulmano-orientală. Mai multe crize subsidiare au fost declanșate simultan, odată cu pierderea războiului de către Egipt, Siria și Iordania (cu Israelul, în 1967), moment în care moralul statelor învinse a fost puternic zdruncinat, conștienți fiind de enormă pierdere spirituală, prin ocuparea Ierusalimului.243 În mare măsură crizele Orientului Mijlociu se datorează și percepției comune conform căreia este iluzoriu să apreciezi că islamul și sistemul politic Vestic pot
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
le folosesc drept carne de tun. Aceste unități s`nt azv`rlite `n atac după atac, fără sprijin adecvat, suferă mari pierderi și nu li se acordă răgaz pentru odihnă și reechipare. De aceea oamenii s`nt epuizați fizicește și moralul este foarte scăzut”, `n Dinu C. Giurescu, op.cit., p. 293 (document de la War Departament, Military Archives, National Archives, Washington DC). Constantin Sănătescu, op.cit., p. 185. Ibidem, p. 186. Sovieticii supravegheau `ntr-adevăr cu maximă atenție modul `n care se comportau trupele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Marelui Stat Major român, intitulat " Rezultatul anchetei referitor la cauzele pentru care Armata română n'a putut să aibă o victorie rapidă și strălucită la Odessa" a enumerat drept principale cauze ale eșecului deficiențele semnalate în privința organizării, dotării, instrucției și moralului unităților din Armata a 4-a48. Astfel, ancheta internă ordonată de mareșalul Ion Antonescu nu a făcut altceva decât să confirme evaluările germane cu privire la potențialul combativ scăzut al unităților românești, Totuși. în pofida acestor constatări, Conducătorul statului nu a ezitat să atribuie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
știri prinse prin postul de radio Londra. Din cele de mai sus se desprinde faptul că: Evreii creează o stare de lucruri confuză în rândurile populației române asupra raporturilor noastre de colaborare cu Germania și puterile Axei. Caută a slăbi moralul concentraților prin aceia că nu se va putea înfrânge armata sovietică. Face populația română de a pierde încrederea în puterea militară a Germaniei, față de puterea forțelor armatei sovietice. În general, se impune o urmărire și supraveghere încordată din partea organelor polițienești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]