3,037 matches
-
auxiliarului, toate trăsăturile din domeniul verbal se verifică prin ACORD la distanță. Procesul de ACORD la distanță reflectă un stadiu arhaic al românei, moștenit din latină; se știe că una dintre deosebirile importante dintre latină și limbile romanice constă în morfologia foarte bogată și aproape pe deplin sintetică a verbului latin vs apariția structurilor cu auxiliar și, în perspectivă mai largă, competiția dintre sintetism și analitism în limbile romanice (v. Ledgeway 2012, 2015e și bibliografia). Verbul latin se caracterizează printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
grupul verbal și în alte situații, de exemplu în structurile cu gerunziu (169) și imperativ (170) cu procliză pronominală (v. Nicolae și Niculescu 2016). Atât gerunziul, cât și imperativul verifică trăsături din domeniul C: în mod obișnuit, gerunziul își verifică morfologia prin deplasare la FINP, iar imperativul verifică trăsătura [+directiv], tot prin deplasare la C; în exemplele de mai jos, procliza pronominală indică rămânerea verbului lexical în domeniul IP și verificarea trăsăturilor din domeniul C prin ACORD la distanță. (169) în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu procliză pronominală, mai ales în al doilea conjunct (e.g. du-te și îlspală; v., pentru detalii §§III.3.2; III.3.5). Întrebarea firească este care este sursa acestei disparități. În structurile eliminate diacronic, ACORDUL este legat de instanțierea morfologiei: a morfologiei de mod, timp, aspect pentru dislocarea nucleului verbal; a morfologiei definite pentru articolul hotărât inferior; a morfologiei nonfinite pentru gerunziul cu procliză pronominală. În schimb, în construcția cu imperativ și procliză pronominală, ACORDUL la distanță este legat de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pronominală, mai ales în al doilea conjunct (e.g. du-te și îlspală; v., pentru detalii §§III.3.2; III.3.5). Întrebarea firească este care este sursa acestei disparități. În structurile eliminate diacronic, ACORDUL este legat de instanțierea morfologiei: a morfologiei de mod, timp, aspect pentru dislocarea nucleului verbal; a morfologiei definite pentru articolul hotărât inferior; a morfologiei nonfinite pentru gerunziul cu procliză pronominală. În schimb, în construcția cu imperativ și procliză pronominală, ACORDUL la distanță este legat de verificarea trăsăturii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și îlspală; v., pentru detalii §§III.3.2; III.3.5). Întrebarea firească este care este sursa acestei disparități. În structurile eliminate diacronic, ACORDUL este legat de instanțierea morfologiei: a morfologiei de mod, timp, aspect pentru dislocarea nucleului verbal; a morfologiei definite pentru articolul hotărât inferior; a morfologiei nonfinite pentru gerunziul cu procliză pronominală. În schimb, în construcția cu imperativ și procliză pronominală, ACORDUL la distanță este legat de verificarea trăsăturii [+directiv], o trăsătură care nu este legată de instanțierea morfologiei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2; III.3.5). Întrebarea firească este care este sursa acestei disparități. În structurile eliminate diacronic, ACORDUL este legat de instanțierea morfologiei: a morfologiei de mod, timp, aspect pentru dislocarea nucleului verbal; a morfologiei definite pentru articolul hotărât inferior; a morfologiei nonfinite pentru gerunziul cu procliză pronominală. În schimb, în construcția cu imperativ și procliză pronominală, ACORDUL la distanță este legat de verificarea trăsăturii [+directiv], o trăsătură care nu este legată de instanțierea morfologiei, ci mai degrabă de tipul de enunț
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
morfologiei definite pentru articolul hotărât inferior; a morfologiei nonfinite pentru gerunziul cu procliză pronominală. În schimb, în construcția cu imperativ și procliză pronominală, ACORDUL la distanță este legat de verificarea trăsăturii [+directiv], o trăsătură care nu este legată de instanțierea morfologiei, ci mai degrabă de tipul de enunț; imperativul este deci singura formă în cazul căreia deplasarea la C nu este în mod direct legată de instanțierea morfologiei. Așadar, putem conchide că ACORDUL la distanță a fost totalmente eliminat în configurațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
legat de verificarea trăsăturii [+directiv], o trăsătură care nu este legată de instanțierea morfologiei, ci mai degrabă de tipul de enunț; imperativul este deci singura formă în cazul căreia deplasarea la C nu este în mod direct legată de instanțierea morfologiei. Așadar, putem conchide că ACORDUL la distanță a fost totalmente eliminat în configurațiile în care se folosește (ca în latină, v. și secțiunea anterioară) pentru instanțierea morfologiei. ACORDUL la distanță s-a păstrat în situațiile în care trăsăturile gramaticale pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cazul căreia deplasarea la C nu este în mod direct legată de instanțierea morfologiei. Așadar, putem conchide că ACORDUL la distanță a fost totalmente eliminat în configurațiile în care se folosește (ca în latină, v. și secțiunea anterioară) pentru instanțierea morfologiei. ACORDUL la distanță s-a păstrat în situațiile în care trăsăturile gramaticale pe care le verifică nu au exponent morfologic propriu. De altfel, modelul sintactic adoptat (v. §II.2.2) nu impune limite de localitate asupra aplicării procesului de ACORD
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
romanice, slăbirea morfofonologică a flexiunii verbale conferă un grad mai slab de instanțiere paradigmatică, ceea ce determină apariția deplasării V-la-I ca mecanism compensator. Structurile cu dislocare din româna veche nu sunt altceva decât un reziduu al unei gramatici în care satisfacerea morfologiei se realiza în principal prin ACORD la distanță (alternativă la deplasarea sintactică), gramatică "resetată" ca efect al slăbirii morfologiei. 5. Negocierea unei gramatici În această secțiune, ne propunem să discutăm pe scurt două aspecte ale influenței modelelor/textelor străine asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca mecanism compensator. Structurile cu dislocare din româna veche nu sunt altceva decât un reziduu al unei gramatici în care satisfacerea morfologiei se realiza în principal prin ACORD la distanță (alternativă la deplasarea sintactică), gramatică "resetată" ca efect al slăbirii morfologiei. 5. Negocierea unei gramatici În această secțiune, ne propunem să discutăm pe scurt două aspecte ale influenței modelelor/textelor străine asupra sintaxei limbii române vechi: (i) encliza pronominală în contexte nespecifice și (ii) anularea efectelor pragmatice. 5.1 Encliză pronominală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
formelor compuse cu auxiliar). Trăsăturile sintactice ale centrelor funcționale se verifică prin procesul de ACORD la distanță. Din punct de vedere diacronic, procesul de ACORD la distanță a fost eliminat în toate contextele în care are a face cu verificarea morfologiei, atât în domeniul verbal (prin dispariția dislocării nucleului propozițional), cât și în domeniul nominal (articolul hotărât inferior, v. Cornilescu și Nicolae 2011a). Influența modelelor / textelor străine (v) Am abordat două aspecte privitoare la relația dintre textele românești vechi și modelele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a auxiliarelor, este de asemenea prezentă în gramatica românei moderne; locusul deplasării la C este FINP - trăsătura [+directiv] este responsabilă de deplasarea la C pentru imperativul pozitiv și în imprecațiile condiționale și subjonctivale - gerunziul se deplasează la FINP în vederea verificării morfologiei nonfinite strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea grupului verbal (phrasal VP-movement) - efectele de adiacență a elementelor din nucleul verbal rezultă din blocarea specificatorilor proiecțiilor verbale (ocupați de verbul însuși / urma deplasării verbului) - deplasarea verbală la C se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dislocarea nucleului verbal se analizează prin deplasare joasă a verbului și verificarea trăsăturilor centrelor din domeniul flexionar prin ACORD la distanță - procesul de ACORD la distanță a fost eliminat diacronic în toate contextele în care are a face cu verificarea morfologiei (atât în domeniul verbal, cât și în domeniul nominal, v. Cornilescu și Nicolae 2011a) - procesul de eroziune morfofonologică care caracterizează tranziția de la latină la limbile romanice se traduce, din punct de vedere tehnic, ca slăbire a instanțierii paradigmatice (Schifano 2015a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniul nominal, v. Cornilescu și Nicolae 2011a) - procesul de eroziune morfofonologică care caracterizează tranziția de la latină la limbile romanice se traduce, din punct de vedere tehnic, ca slăbire a instanțierii paradigmatice (Schifano 2015a), fapt care conduce la verificarea trăsăturilor de morfologie prin deplasare sintactică • analiza românei vechi adaugă o nouă intrare în tipologia fenomenului V2 romanic: satisfacerea constrângerii V2 prin deplasarea grupului verbal • atât deplasarea verbului la C, cât și deplasarea joastă a verbului pot fi explicate prin surse latinești • relația
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în: Aspecte ale evoluției limbii române. București: Humanitas, 156-184. [publicare anterioară: Studii de gramatică, vol. 1, 1956, București: Editura Academiei: 57-81] Guțu Romalo, V. 1962. "Forme verbale compuse", Studii și cercetări de lingvistică XIII, 2, 191-199. Guțu Romalo, V. 1968. Morfologia structurală a limbii române. București: Editura Academiei. Hale, K. 1978. "On the Position of Walbiri in a Typology of the Base". mss, MIT. (apud Chomsky 1981) Hale, K. 1982. "Some Essential Features of Warlpiri Verbal Clauses", Papers in Warlpiri grammar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Editura Universității din București. Zafiu, R., Dragomirescu, A., Nicolae, A. (eds) 2014. Limba română: Sincronie și diacronie în studiul limbii române. Vol. I. Gramatică. Fonetică și fonologie. Istoria limbii române.București: Editura Universității din București, 191-201. Zamfir, D.-M. 2005. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea - al XVII-lea). Vol. I.București: Editura Academiei Române. Zamfir, D.-M. 2007. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea - al XVII-lea). Vol. II.București: Editura Academiei Române. Zanuttini, R. [1994
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Vol. I. Gramatică. Fonetică și fonologie. Istoria limbii române.București: Editura Universității din București, 191-201. Zamfir, D.-M. 2005. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea - al XVII-lea). Vol. I.București: Editura Academiei Române. Zamfir, D.-M. 2007. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea - al XVII-lea). Vol. II.București: Editura Academiei Române. Zanuttini, R. [1994] 1998. "Re-examining Negative Clauses", în: P. Benincà, G. Salvi (ed.), Romance Syntax. A Reader. Budapesta: Doctoral Programme in Romance Philology L.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Dragomirescu 2013c; Nedelcu 2013: cap. III; Nedelcu 2015; Nicolae 2015d). 33 Se pare că unele dintre proprietățile morfosintactice ale formelor nonfinite (cele care organizează propoziții nonfinite, infinitivul verbal precedat de a și gerunziul) sunt determinate de modul de realizare a morfologiei nonfinite: morfologia gerunzială este "continuă" în sensul în care încadrarea în paradigmă se realizează prin sufixul gerunzial; în schimb, morfologia infinitivului verbal precedat de a este "discontinuă", încadrarea în paradigmă făcând-se simultan prin intermediul sufixului de infinitiv și al complementizatorului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Nedelcu 2013: cap. III; Nedelcu 2015; Nicolae 2015d). 33 Se pare că unele dintre proprietățile morfosintactice ale formelor nonfinite (cele care organizează propoziții nonfinite, infinitivul verbal precedat de a și gerunziul) sunt determinate de modul de realizare a morfologiei nonfinite: morfologia gerunzială este "continuă" în sensul în care încadrarea în paradigmă se realizează prin sufixul gerunzial; în schimb, morfologia infinitivului verbal precedat de a este "discontinuă", încadrarea în paradigmă făcând-se simultan prin intermediul sufixului de infinitiv și al complementizatorului prepozițional a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nonfinite (cele care organizează propoziții nonfinite, infinitivul verbal precedat de a și gerunziul) sunt determinate de modul de realizare a morfologiei nonfinite: morfologia gerunzială este "continuă" în sensul în care încadrarea în paradigmă se realizează prin sufixul gerunzial; în schimb, morfologia infinitivului verbal precedat de a este "discontinuă", încadrarea în paradigmă făcând-se simultan prin intermediul sufixului de infinitiv și al complementizatorului prepozițional a. Astfel, trăsătura [nonfinit] a centrului funcțional FIN0 se satisface fie prin deplasarea gerunziului la FIN, fie prin inserarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
stâng) și doi lobi accesorii (lobul pătrat și lobul caudat). Delimitarea lobilor este făcută de șanțuri vizibile (fisuri, sau sulcusuri) ceea ce corespunde definiției clasice după care „parenchimul delimitat între fisuri sau șanțuri vizibile constituie definiția unui lob adevărat” (Steelman) [4]. Morfologia descriptivă include și mijloacele de fixare ale ficatului care sunt: vena cavă inferioară, ligamentele peritoneale (falciform, coronar cu cele două extremități ale sale drept și stâng). Un alt mijloc de fixare este micul epiploon sau ligamentul gastrohepatic, care în partea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
directe și indirect, pe baza acestora, se pot formula previziuni În legătură cu funcția renală. Am făcut această precizare deoarece mulți pacienți (incorect sau insuficient informați) Întreabă medicul care Îi examinează echografic: "Domnule doctor, rinichii funcționează bine?" Cu excepția situațiilor nedorite, În care morfologia renală este profund modificată, neexistând o structură renală În stare să producă urină de calitate, răspunsul corect privitor la funcția renală Îl poate aduce, pe lângă investigațiile de laborator, doar UROGRAFIA și scintigrafia. Avantajul de necontestat al echografiei este că, ea
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
estimat de așteptare fiind de maximum 5-6 ore. La București, unde configurația spațială este diferită, acest punct critic se găsește la poalele Dealului Patriarhiei, acolo unde rândul face o întoarcere bruscă, spre urcare - „Cotul Donului”, cum l-au botezat pelerinii. Morfologia rândului joacă deci un rol aparte, acolo unde apar schimbări de sens, îngustări ale distanței dintre garduri sau alte obstacole (traversări de artere de circulație) tensiunea crește, totul joacă un rol în construcția „stării de așteptare”. * Distanța dintre coadă și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sanchis, 1997 : 244). Difuzorul a devenit astfel un mijloc de putere, muzica „oficială” a Bisericii impunându-se în fața dialogului improvizat al pelerinilor, zgomotelor naturii etc. În cazul pelerinajelor populare din Portugalia (arrail) studiate de Pierre Sanchis, nu foarte îndepărtate ca morfologie și manifestare a religiei populare de unele sărbători de la noi (Mănăstirea Nicula), efectele secundare ale introducerii difuzoarelor au avut în timp urmări neprevăzute : celelalte „voci” din pelerinaj s-au stins, corurile spontane rurale au tăcut, muzica și dansurile populare din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]