10,770 matches
-
să fie pestilențială. Rata mortalității era aici cea mai ridicată din Franța, la fel și riscul izbucnirii unor epidemii grave de holeră. În 1831, această boală a ucis 18 400 de persoane, printre care și pe primul ministru. Iar rata mortalității atingea nivelul cel mai ridicat tocmai În cartierele de rezistență revoluționară, din cauza densității populației și a lipsei de igienă. Pentru cei care nu fuseseră expulzați, Parisul lui Haussmann era un loc mult mai sănătos: circulația mai bună a aerului, a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a drepturilor reale de folosire și vânzare a terenurilor. Funcționarul oricărei organizații mari „vede” activitatea umană care Îl interesează din perspectiva aproximărilor simplificatoare din documente și statistici: veniturile fiscale, listele cu contribuabili, cărțile funciare, veniturile medii, rata șomajului și a mortalității, volumul tranzacțiilor, productivitatea, numărul total al cazurilor de holeră dintr-o anumită zonă. Aceste tipologii sunt indispensabile administrației statului. Simplificările de genul hărților, recensămintelor, listelor cadastrale și unităților de măsură standard reprezintă tehnici de abordare a unei realități ample și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Ibid., p. 8-9. Ibid., p. 9. Traducerea Îi aparține lui Merriman. Pinkney, Napoleon III, p. 23. Un fenomen analizat frecvent În istoria demografică este faptul că populațiile urbane din Europa Occidentală, atinse de grave epidemii și având În general o mortalitate ridicată, nu s-au reprodus suficient decât mult după Începutul secolului al XIX-lea. Creșterea populației urbane s-a datorat, În mare măsură, imigranților veniți din zonele rurale, cu o stare de sănătate mai bună. Deși această teză a fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un registru permanent al numelor proprietarilor. Acest sistem Îi stimula În mod direct pe oameni să Își păstreze același patronim ca cel trecut În registru pentru tatăl și bunicul lor” (ibid., p. 44). și cum În secolul al XIV-lea mortalitatea era ridicată, se Întâmpla uneori ca și fiii mai mici să păstreze același nume, pentru orice eventualitate. În documentele istorice, se poate uneori observa În ce moment pare să se fixeze un anumit patronim. De exemplu, la Începutul secolului al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
the Peasantry”, p. 59. Mwapachu, „Operation Planned Villages, p. 117 (sublinierea Îmi aparține). Nici În discursurile lui Nyerere din această perioadă și nici În rapoartele oficiale din presă, aceste cifre nu erau corelate cu indici ai transformării rurale, precum rata mortalității, veniturile, consumul, etc. Vezi Jannik Boesen, „Tanzania: From Ujamaa to Villagization”, În Mwansasu și Pratt, Towards Socialism in Tanzania, p. 128. Citat În Coulson, African Socialism in Practice, p. 65. Accentul pus neîncetat pe realizările cantitative era preluat de presă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
secolul al XIX-lea, depinzând demografic de populația sănătoasă, prin comparație, din zonele rurale. În ceea ce privește motivele epidemiologice care explică de ce diversitatea și dispersarea geografică favorizează o bună stare de sănătate, iar uniformitatea biologică și concentrarea demografică determină o rată a mortalității ridicată, vezi Alfred Crosby, Ecological Imperialism: The Biological Expansion of Europe, 900-1900, Cambridge University Press, New York, 1988 și Mark Ridley, „The Microbes’s Opportunity”, Times Literary Supplement, 13 ianuarie 1995, pp. 6-7. Logica dispersării În timpul epidemiilor era cunoscută cu mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care o întâmpin) politologii în a reține, în mod clar și constant, distincția dintre structuri și procese. Statele sunt unit)țile ale c)ror interacțiuni alc)tuiesc structura sistemelor internațional-politice. Ele vor r)mane pentru mult timp așa. Rata de mortalitate printre state este remarcabil de sc)zut). Puține state dispar; nu este și cazul multor firme. Cine este mai probabil s) subziste peste aproximativ 100 de ani începând de acum - Statele Unite, Uniunea Sovietic), Franța, Egiptul, Tailanda, sau Uganda? Sau Ford
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din zona „medie“ a Europei: locul 8 ca populație (cu aproximativ 20 milioane locuitori în 1940); locul 10 ca suprafață; performanțe economice comparabile cu cele din țările dezvoltate. La unele repere însă (venit național/cap de locuitor; productivitate; natalitate și mortalitate ș.a.) se afla între țările slab dezvoltate ale continentului. Era considerată - la nivelul cancelariilor dar și al opiniei publice - ca o țară a familiei europene. Al II-lea război mondial a întrerupt un proces, care în câteva decenii putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și adaptare la UE. • În privința populației, trebuie subliniat că, pentru prima oară de la crearea statului român modern, are loc o scădere semnificativă și permanentă. Între cauze se află: - emigrarea (mult mai amplă decât o arată datele oficiale); - scăderea natalității; - creșterea mortalității. • Din punct de vedere economic, țara cunoaște o tranziție de tip nou, de la socialism la capitalism, cu efecte multiple și complexe, inclusiv în privința mentalităților populației. De asemenea, economia țării este marcată de veniturile aduse de românii care lucrează în străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
entitate indestructibilă, însă această condiție fusese irosită prin păcatul originar, iar caracterul său alterabil care decurge de aici, asociat cu concupiscența, se transmite tuturor descendenților lui Adam, născuți tocmai din imboldul dorințelor trupești. În esență, condiția caracterizată prin alterabilitate și mortalitate este în mod necesar o stare de păcat care se transmite individului anterior oricărui act al său de voință prin simpla sa participare la natura umană. În schimb, pentru Sever, descendenții lui Adam se nasc muritori, dar nu și păcătoși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și chiar mai puțin de jumătate în mediul urban, singurul care reproduce caracteristici semnificative ale civilizației occidentale. Diferențele continuă să se mențină - sau chiar să se dezvolte - în domenii dintre cele mai variate, de la structura consumului la structura morbidității și mortalității și până la caracteristicile criminalității, ale relațiilor comunitare sau ale interpersonale etc. Nu este deloc dificil de argumentat că civilizația pe care o construiește România de astăzi și care este încă in nuce, îmbină într-un mod specific trăsături ale lumii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu este bogată din cauza resurselor de țiței și care, industrial este, cea mai dezvoltată țară de pe continentul african, nu poate fi nici ea considerată o societate prosperă, căci o serie de atribute ale prosperității - cum ar fi, de pildă, rata mortalității infantile sau rata alfabetizării populației adulate, nu i se potrivesc. Pe de altă parte, prosperitatea, un concept dificil de definit, dar ușor de atribuit, este o trăsătură esențială, dacă nu cumva definitorie, a societăților care fac parte din lumea occidentală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost instrumentele care au asigurat, și industrializării, și urbanizării, o amploare ce nu a putut fi realizată de tranzițiile anterioare - agricultura de subzistență și satul semi-medieval, unul dintre efectele tranziției comuniste a fost creșterea nivelului de trai al populației. Rata mortalității scăzuse, de la o medie de 19,5‰ în deceniul 1930-1939, la o medie de 9,5‰ în deceniul 1967-1976, iar mortalitatea infantilă se înjumătățise într-un singur deceniu, de la 59,5‰ în 1968 la 31,1‰ în 1976 (Trebici, 1979
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de subzistență și satul semi-medieval, unul dintre efectele tranziției comuniste a fost creșterea nivelului de trai al populației. Rata mortalității scăzuse, de la o medie de 19,5‰ în deceniul 1930-1939, la o medie de 9,5‰ în deceniul 1967-1976, iar mortalitatea infantilă se înjumătățise într-un singur deceniu, de la 59,5‰ în 1968 la 31,1‰ în 1976 (Trebici, 1979, pp. 128, 465-467). De asemenea, în primele trei decenii de comunism, producția industrială a crescut de 31 de ori, veniturile reale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de comunism, bunăstarea populației a fost suficient de afectată pentru a avea ca efect o scădere a speranței de viață la naștere (de la un maxim de 69,77 ani în 1982-1984, la un minim de 69,27 în 1986-1988), iar mortalitatea infantilă să crească de la circa 23‰ în 1983-1984, la un maxim de 28,9‰ în 1987. Unul dintre puținele lucruri care se pot spune cu certitudine despre actuala tranziție postcomunistă este că prosperitatea populației nu a fost în nici un caz
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o creștere a prosperității tuturor categoriilor sociale sau măcar a majorității populației. Această realitate este incontestabilă - e suficient să urmărim indicatori esențiali precum creșterea continuă, în timp, a speranței de viață la naștere sau scăderea, la fel de continuă, în timp, a mortalității infantile. În toate tranzițiile românești, prosperitatea elitelor a fost un obiectiv - și un rezultat - prioritar în raport cu prosperitatea populației în ansamblul său; dar până la urmă, fiecare tranziție în parte a produs atât una, cât și pe cealaltă. Tranzițiile secolului al XIX
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
produc și prosperitatea. Cu alte cuvinte, putem considera că orice factor de prosperitate al unei societăți din lumea occidentală - de pildă, productivitatea ridicată a muncii în industrie și agricultură, nivelul ridicat de educație al populației sau rata foarte mică a mortalității infantile (sub 5 ani) - îndeplinește simultan două funcții: una se referă la producția de prosperitate în propria societate, iar a doua, la absorbirea de resurse, produse de munca celor din societățile mai puțin prospere, în folosul propriei societăți. Această realitate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltate ea este de 69 de ani, crește la 73 de ani pentru țările mai bogate din grupul celor medii și la 78 de ani pentru țările cu venituri ridicate. Diferențele sunt încă și mai mari atunci când se ia seamă mortalitatea copiilor mici (sub 5 ani), puternic dependentă de calitatea serviciilor medicale și a sistemului de asigurări de sănătate, realități sociale foarte complexe. În societățile cu economii slab dezvoltate, adică cu venituri mici pe cap de locuitor, mortalitatea în rândul copiilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se ia seamă mortalitatea copiilor mici (sub 5 ani), puternic dependentă de calitatea serviciilor medicale și a sistemului de asigurări de sănătate, realități sociale foarte complexe. În societățile cu economii slab dezvoltate, adică cu venituri mici pe cap de locuitor, mortalitatea în rândul copiilor sub 5 ani atinge valoarea medie de 122 de morți la 1.000 de copii. În momentul în care veniturile unei societăți încep să crească, această rată a mortalității scade brusc. În țările mai sărace din grupul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
adică cu venituri mici pe cap de locuitor, mortalitatea în rândul copiilor sub 5 ani atinge valoarea medie de 122 de morți la 1.000 de copii. În momentul în care veniturile unei societăți încep să crească, această rată a mortalității scade brusc. În țările mai sărace din grupul celor cu venituri medii ea atinge 40‰, în țările cu venituri mai ridicate din grupul țărilor cu venituri medii scade la 22‰ și se reduce la doar 7‰ în cazul țărilor cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decât speranța de viață la naștere asigurată în medie de societățile cele mai dezvoltate ale lumii. Diferența nu pare a fi însemnată. Dar, în spatele acestei diferențe cantitative se ascunde un set de diferențe calitative semnificative, între care putem enumera structura mortalității și, mai ales, diferențele de mod de trai ale populațiilor cu cel mai ridicat risc de mortalitate (populația de până la cinci ani și populația de vârsta a treia) în societatea românească față de societatea de tip occidental. Pentru prima componentă, semnificativă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu pare a fi însemnată. Dar, în spatele acestei diferențe cantitative se ascunde un set de diferențe calitative semnificative, între care putem enumera structura mortalității și, mai ales, diferențele de mod de trai ale populațiilor cu cel mai ridicat risc de mortalitate (populația de până la cinci ani și populația de vârsta a treia) în societatea românească față de societatea de tip occidental. Pentru prima componentă, semnificativă este diferența de rată a mortalității infantile: circa 20‰ pentru România postcomunistă și de mai puțin de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mod de trai ale populațiilor cu cel mai ridicat risc de mortalitate (populația de până la cinci ani și populația de vârsta a treia) în societatea românească față de societatea de tip occidental. Pentru prima componentă, semnificativă este diferența de rată a mortalității infantile: circa 20‰ pentru România postcomunistă și de mai puțin de 10‰ pentru societatea de tip occidental. Pentru cea de a doua componentă, semnificativă este structura consumului și locul ocupat de populația de vârsta a treia în structura de venituri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
săi. Din această perspectivă, România este o societate ca oricare alta, o societate care devine din ce în ce mai prosperă - iar prosperitatea societății se traduce, până la urmă, în creșterea prosperității celor mai mulți dintre cetățenii săi. Creșterea continuă a speranței de viață a românilor, scăderea mortalității infantile și creșterea consumului mediu pe gospodărie sunt, din perspectiva a aproape două secole de istorie, unele dintre constantele evoluției societății românești. Legătura dintre această tendință istorică și tranzițiile guvernate politic ce au caracterizat societatea românească pe parcursul acelorași două secole
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
poliginia populistă și cea elitistă (vezi 3.3.3). Sociologia familiei se servește de datele antropologiei nu numai pentru a sesiza diferențele și similitudinile culturale, ci și ca surse ideatice pentru propriile investigații. Analiza mai concretă a impactului industrializării asupra mortalității infantile a arătat, de pildă, că nu întotdeauna a dus la scăderea acesteia. Veniturile mici și munca grea a femeilor la începutul secolului al XIX-lea în industrie, necesitatea de a lucra și acasă au făcut ca multe mame să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]