204,779 matches
-
Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu - Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt glasuri, în unitatea și diversitatea lor, se metamorfozează astfel încât, prin comparație, motivul enescian poate avea filiație bizantină: Ex. nr. 20: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Macarie Ieromonahul - Vai mie, înnegritule suflete!, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Popescu - Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt glasuri, în unitatea și diversitatea lor, se metamorfozează astfel încât, prin comparație, motivul enescian poate avea filiație bizantină: Ex. nr. 20: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Macarie Ieromonahul - Vai mie, înnegritule suflete!, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Macarie Ieromonahul - Vai mie, înnegritule suflete!, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian putând fi considerat o sinteză melodică a acesteia: Ex. nr. 21: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian putând fi considerat o sinteză melodică a acesteia: Ex. nr. 21: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
exemplu motivul enescian putând fi considerat o sinteză melodică a acesteia: Ex. nr. 21: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote> Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote> Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 273, s. 1 2. footnote> Expus în Preludiul la unison în măsurile 13 și 14, motivul trei este reluat variaționat în
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 273, s. 1 2. footnote> Expus în Preludiul la unison în măsurile 13 și 14, motivul trei este reluat variaționat în măsurile 32 și 33, prin amplificarea saltului inițial de la terță mică la cvintă perfectă, interval care va fi atașat și la finalul formulei melodice. Ex. nr. 24: George Enescu -Preludiu la unison, m. 32-33 Noua
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
la finalul formulei melodice. Ex. nr. 24: George Enescu -Preludiu la unison, m. 32-33 Noua formulă melodică rezultată, care reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltări variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura 102 se configurează într-un mers treptat cu salturi intervalice din ce în ce mai rare, amintind de melopeea bizantină. Ex. nr. 27: George Enescu -Preludiu la unison, m.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
perturbații este deosebit de importantă în instrumentația biomedicala deoarece semnalele biologice au amplitudini mici iar valoarea la care poate ajunge zgomotul datorat brumului de rețea poate avea valori de zeci chair sute de ori mai mari decât semnalul util. Din acest motiv se impune folosirea unor filtre pe frecvența rețelei (50/60Hz) numite filtre Notch. Filtrul Notch rejectează o bandă îngustă de frecvențe lăsând să treacă celelalte. Circuitul constă în două rețele RC în Ț puse în paralel. Pe langă configurația de
STUDIUL COMPARATIV PRIVIND RANDAMENTUL FILTRELOR NOTCH PENTRU REJECTIA BRUMULUI DE RETEA by VLAD DAFINESCU () [Corola-journal/Science/84116_a_85441]
-
în interiorul unei perioade de timp. Grosso modo, în artă noțiunea se folosește aproximativ din anii ’80 încoace. Nu întâmplător, atunci sesizăm o falie masivă în domeniul culturii, comparativ cu intervalul deceniilor 5-8 ai secolului trecut. Destul de tranșant și din acest motiv lipsit de nuanțe și subtilități, se consideră postmodernismul (neomodernismul), un fel de replică la cele petrecute anterior. Evoluțiile muzicale din anii amintiți, sunt adesea puse generic sub umbrela avangardismului, cu tot ce presupune acesta, de la serialismul integral la creația stocastică
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
În mapa cu 1 caiet universal, să te strecori pe geamul de parter de la economie politică când ușa de intrare În școală se Închidea după ora 8 sau pe la intrarea profesorilor, spunând că ai treabă cu un profesor, să găsești motive să nu te duci la o oră și să pleci În parc să te plimbi cu barca, să găsești motive pentru ce ai lipsit ieri și de ce nu ai Învățat, de ce nu ai temă sau proiectul. Să explici de ce stăteai
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
În școală se Închidea după ora 8 sau pe la intrarea profesorilor, spunând că ai treabă cu un profesor, să găsești motive să nu te duci la o oră și să pleci În parc să te plimbi cu barca, să găsești motive pentru ce ai lipsit ieri și de ce nu ai Învățat, de ce nu ai temă sau proiectul. Să explici de ce stăteai cu clasa la ora 10.30 pe terasa de restaurant la un suc când trecea directorul pe acolo spre școală
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
extinderi, minuțioaselor reveniri, izbutește: subjugă un întins peisaj, care devine armonios, subtil; pe întreg domeniul său natura se desprinde de sălbăticie. Ajuns sexagenar transformă și blazonul familiei, introducând pe scut un labirint arboricol flancat de îngeri, în patima cărora căzuse. Motivul vegetal și auriții îngeri îl seduc o dată în plus pe Mateiu, acestea fiind și culorile lui heraldice, vert et jaune. Contele de Hoditz piere împreună cu veacul al XVIII-lea, la 84 de ani. * "18 iunie. Din poartă, privesc în lungul
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
nostru; unii din ei au rămas definitiv aici. Pentru merite dovedite în ale francofoniei, Robert de Flers a dat o vreme numele său străzii pe care-și avea domiciliul Mateiu Caragiale. Azi aceasta împrumută numele logofătului Luca Stroici, probabil din motive de orgoliu național. * "18 mai. Drum la Bărcănești; j'ai dégrossi un travail. Dar ce ipochimen acest Gogu Ionescu! Se acomodează cu toate bădărăniile, care totuși nu-l prind. De ce ar dori cineva să-și lepede clasa pentru a consona
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
recenzii din Jurnalul literar și România literară. Falsurile și minciunile ocupă fotoliul de orchestră a acestor delațiuni, alături de incompetență și agramatism. Anatomia mistificării (1944-1989) de Stelian Tănase dezvăluie trucajul declarațiilor proceselor-verbale, unde defăimarea e pe primul plan (cu sau fără motiv). Să nu știe un istoric că mărturiile anchetelor, declarațiile și "informațiile" se făceau sub amenințări, bătăi și tortură, sau în cazul cel mai "fericit" prin... dictare? Am avut curiozitatea și răbdarea să verific veridicitatea unor astfel de aserțiuni dintr-un
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ar trebui să fie principiul fundamental la baza Statelor Unite (what the UȘA should be all about). Ca atare el, Eliade, a fost cea mai importantă persoană aprobată de dansa. Relatările lui Saul Bellow capătă o importanță capitala și din acest motiv le redam în toto, evitând numai câteva cuvinte referindu-se la propria lui persoană: “Am venit la Chicago acum 30 de ani. Am venit în 1962 și evident auzisem de Mircea Eliade. El era deja un foarte renumit savant și
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
și să merg din nou la toaletă, Însă cel căruia Îi dădusem felia de pâine m a apucat de mână. Am Înțeles că trebuia să stau acolo, pentru că supraveghetorul dormea iepurește, sau uneori doar se prefăcea pentru a găsi un motiv să șteargă cu noi closetele Încă nespălate. Vreme de peste un ceas, am tot răbdat plimbând În stânga și În dreapta, mărgelele sfințite de la mână. În cele din urmă, voiam să-mi dau drumul pe mine. Au intrat Însă În Încăpere femeile ce
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Dă-ne putere/ Din clipa Încleștării-nsângerate/ Să ne primim cuiele și fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate". Tot el, În poezia "Iisus În celulă" are Într-o noapte viziunea intrării Mântuitorului În celula unde fusese Întemnițat sub aberante motive acuzatorii. "Azi noapte Iisus mi-a intrat În celulă./ O, ce trist și ce-nalt părea Christ/ Luna venea după El În celulă/ Și-l făcea mai Înalt și mai trist/... S-a asezat lângă mine pe rogojină/ Pune-mi
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Pillat. Părinții mei au divorțat când eram copil. Am rămas la tatăl meu, care a ținut mult să mă crească sub „umbrela” lui. Un așa-zis frate al meu, nu era copilul lui tata, ci al unui francez, a fost motivul divorțului. Nu m-am făcut medic, cum dorea tata, ca să nu mi se spună toată viața: „Uite-l, acesta este fiul lui Danielopol!”. Ca să scap de o astfel de povară - povara de a nu fi eu Însumi - am urmat Dreptul
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
să iasă la iveală în anii următori din bibliotecile personale ale maicilor de la Țigănești. Prezentarea manuscriselor I. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 32 din muzeul Mănăstirii Țigănești este un Antologhion nesemnalat până în prezent. Coperta este cartonată frumos împodobită cu motive florale aurii și o cruce amplasată central. Dimensiuni: 18x11,5 cm. Oglinda paginii: 11x7 cm; 9 rânduri pe pagină. Copist: Ieromonahul Nil din Mănăstirea Cernica (deși nu semnează, scrisul și decorația manuscrisului sunt identice cu cele din ms. 784/2805
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
după ms. 784/2805, care prezintă o decorație a foii de titlu aproape identică cu cele din manuscrisele de la Țigănești: frontispiciu dreptunghiular având în centru un potir (cupă larg evazată, picior în balustru, talpă evazată) din care ies, dispuse simetric, motive vegetale cu frunze, flori de lalea și de maces. Modalitățile de decorare ale acestor trei manuscrise sunt variații ale unor motive asemanatoare, floare de măceș părând a fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
dreptunghiular având în centru un potir (cupă larg evazată, picior în balustru, talpă evazată) din care ies, dispuse simetric, motive vegetale cu frunze, flori de lalea și de maces. Modalitățile de decorare ale acestor trei manuscrise sunt variații ale unor motive asemanatoare, floare de măceș părând a fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de file și este numerotat pe fiecare pagină, de la α (1)-486, după care urmează 22 de file albe. Frontispiciu frumos pe
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]