4,003 matches
-
împărtășim aceleași speranțe. Nu perspectiva universalului ne mînă la suprimarea alterității, ci un egoism profund. Dar mă tem că fără Celălalt e tare frig în Univers... Puterea statului național e contestată de emergența unor contraputeri mai apropiate de piață: firme multinaționale, organisme internaționale, dar și rețele teroriste și mafiote. Acești actori au modificat profund datele politicii și economiei mondiale, în ciuda ponderii crescînde a statului în economie. Dar, în acest caz, nu cumva ne pierdem regulile și ne bîntuie anarhia? Această contestare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
frontierelor naționale. Un singur individ sau un mic grup poate falimenta o bancă (vezi cazul Barrings), deturna avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau plasa într-un loc aglomerat o geantă cu bacterii. Cine ne mai poate garanta securitatea? Firmele multinaționale, organizațiile internaționale, ca și structurile mafiote sau teroriste debordează frontierele, coexistînd cu state naționale a căror pondere în economie culmea paradoxului! a crescut spre 5,0% din PIB. Triumful pieței pare să conducă la propria-i reconsiderare. Se reconfigurează mari
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
să optimizezi resursele informaționale dintr-o rețea mondială de filiale? Cum să mobilizezi personalul întreprinderii în privința competitivității informației? Această organizare multiformă a informației nu este una lipsită de contradicții. O rețea mondială de informații în timp real a unei firme multinaționale independente, oricît de performantă ar fi ea în materie de tehnologie și de resurse umane, nu va putea niciodată egala în termeni de rentabilitate o rețea de conglomerate de întreprinderi, administrații și colectivități teritoriale ce apără o perioadă lungă de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu constituie o forță colectivă susceptibilă de a răspunde noilor problematici concurențiale antrenate de capitalismele naționale. Criza IBM este revelatoare pentru limitele operaționale ale modelului de organizare specific celor "treizeci de ani glorioși". Independentă de politica economică a statului, firma multinațională și-a atins limitele. Conglomeratele de întreprinderi nipone au inventat un model de organizare mult mai bine adaptat exploatării multiforme a potențialului informațional aflat la dispoziția lor. Întreprinderea americană caută cu prioritate profitul pe termen scurt. Or, rentabilitatea inteligenței economice
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
deținător al unei arme nucleare, miza este foarte mare. Baza economiei regionale este formată din traficul de droguri și contrabanda cu bunuri (alimentare și carburanți) de proveniență străină, ce paralizează industria locală, deși zona e bogată în hidrocarburi. Recent, compania multinațională Unocal a construit un oleoduct ce leagă Asia centrală, Afganistanul și Pakistanul, consolidînd astfel, cu sprijinul paradoxal al Statelor Unite, puterea talibanilor. În acest timp, FMI solicită de mult timp reducerea ponderii cheltuielilor militare (6% din PIB) în favoarea dezvoltării. Serviciul datoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe oră), în schimb fiscalitatea centrală a regresat, în favoarea regiunilor, iar nivelul de trai crește continuu din 1978. Așadar, ceea ce de-acum se numește "modelul chinez" se bazează pe creștere economică, investiții interne și externe, excedent comercial, delocalizări ale corporațiilor multinaționale, inclusiv în domenii de vîrf, dar și pe salarii mici, inegalități sociale și regionale importante, în special între sat și oraș, dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice. Sindicatele sunt mai mult decorative
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
an numai sub formă de investiții străine directe. Excedentul său comercial depășește 100 de miliarde de dolari. Nici contingentările impuse de U.E. și S.U.A., nici aprecierea ușoară a yuan-ului chinezesc nu au putut încetini buldozerul exporturilor "made in China". Multinaționalele au început să delocalizeze în China activități cu valoare adăugată mare, inclusiv în cercetare, dezvoltare, obligînd țările occidentale să-și protejeze sectoarele strategice și să introducă obstacole în transferul de informații și tehnologie către China. Aceasta se teme de o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
împrumută S.U.A. și cumpără active americane importante. China cumpără canalul Panama. Mai devreme decît credem, China va avea cea mai mare economie din lume. Această schimbare dramatică a ponderii centrelor de putere va avea un impact considerabil asupra întregii lumi. Multinaționalele chinezești vor produce mărci occidentale mult mai rapid și mai ieftin, datorită mîinii de lucru ieftine și a milioanelor de specialiști de care dispune. Împreună cu diaspora, China beneficiază de cele mai mari rezerve de resurse umane. De la economie, dominația Chinei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
budică a înțelepciunii. În ultimii ani, ,,continentul purpuriu" (Guy Deleury) și-a construit o solidă reputație în domeniul noilor tehnologii ale informației și comunicării. 900.000 de profesioniști în informatică desfășoară o activitate laborioasă în centrele de cercetare și filialele multinaționale instalate mai ales în sudul țării (Bangalore, Hyderabad ș.a.), încă pe atîția contribuie la dezvoltarea noii economii în S.U.A., constituind un sfert din efectivele Microsoft și o treime din cele ale NASA. Poate nu este întîmplătoare această abilitate, această înclinație
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și produse farmaceutice, grație expertizei sale în materie de medicamente generice. Ponderea serviciilor în exporturile sale este mai mare decît în cazul Chinei (3,9% față de 2,9%), ceea ce denotă un grad mai mare de înnoire a economiei. Mai mult, multinaționalele indiene au început să penetreze în străinătate, inclusiv în Occident (vezi cazul Mitall Steel), cheltuind 12 miliarde dolari pentru achiziții de companii străine. India s-a integrat într-un mod original pe piața globală, avînd pe lîngă forța sa demografică
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1,4 miliarde. De asemenea, India și China au cele mai numeroase diaspore din lume. India a devenit în ultimii ani și un important receptacul de investiții străine, în special în domeniile noilor tehnologii. Mai bine de jumătate din firmele multinaționale se implantează în India, care dispune de licențiați cu studii superioare mai mulți decît întreaga populație a Franței și care costă desigur mult mai puțin, iar foarte multe companii indiene au devenit multinaționale cumpărînd numeroase active în străinătate. Occidentalii se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
tehnologii. Mai bine de jumătate din firmele multinaționale se implantează în India, care dispune de licențiați cu studii superioare mai mulți decît întreaga populație a Franței și care costă desigur mult mai puțin, iar foarte multe companii indiene au devenit multinaționale cumpărînd numeroase active în străinătate. Occidentalii se confruntă deci cu o foarte serioasă concurență făcută de firmele indiene, iar tot mai multe țări se văd nevoite să colaboreze cu India, în primul rînd S.U.A. Steaua Indiei se află în plină
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Mumbai, Bangalore sau Hyderabad au devenit celebrități în domeniu. Multe firme indiene au început să aibă succes pe plan internațional, cum e Tata Steel sau Mittal Steel, care pot fi găsite pe lista Fortune 500, a celor mai mari corporații multinaționale, la care putem adăuga firme ca Videocon, Moser Baer, Bharat Forge, sau Reliance Industries. De asemenea, marile companii occidentale sau asiatice sunt prezente în India: Nokia, Hyundai, Renault, Posco, BMW, Nissan, Suzuki, Ford ș.a. Deși are o populație activă de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a genera evoluții, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. Ce trăim noi acum nu ține doar de România, ba, dimpotrivă, depinde mai puțin de noi decît, să spunem, de China. Noi avem o economie condusă de multinaționale, iar IMM-urile, cîte au mai rămas, urmează tendințele stabilite de acestea. A cam venit nota de plată pentru dezmățul din trecut. Economia are grave carențe structurale, să nu ne îmbătăm cu ceai. E suficient să spunem că sectorul bancar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
subordonează statelor. Deci un fel de stat în stat. Ele conduc economia prin intermediul ofertei de monedă. Cum spunea David Rockefeller, "dați-mi controlul asupra monedei unui stat și nu mă interesează cine face legile". Economia noastră e prea dependentă de multinaționale. Avem nevoie de mai multe firme mici, mai deschise și mai inovative. Avem nevoie de profesioniști și de oameni de caracter în politică. Suntem buricul propriei reprezentări asupra lumii. Este nevoie de acțiune realistă, altfel vom rămîne în criză încă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR / 295 19.1.1. Liber schimb contra protecționism / 295 19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale / 304 19.2.3. Efectele internaționalizării producției / 304 Capitolul 20. SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL / 307 20.1 REGIMUL DE PARITĂȚI FIXE (1945-1971) / 308 20.2 REGIMUL RATELOR DE SCHIMB FLOTANTE / 309 20.3. SISTEMUL
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
1. Liber schimb contra protecționism / 295 19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale / 304 19.2.3. Efectele internaționalizării producției / 304 Capitolul 20. SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL / 307 20.1 REGIMUL DE PARITĂȚI FIXE (1945-1971) / 308 20.2 REGIMUL RATELOR DE SCHIMB FLOTANTE / 309 20.3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN (SME) / 310 20.3.1
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith, autorul teoriei avantajelor absolute în comerțul internațional, fiecare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
continuare în defavoarea acestora din urmă. O altă caracteristică a comerțului internațional este aceea că el se transformă într-un comerț tot mai "captiv", în sensul că o parte tot mai mare a schimburilor internaționale se efectuează între filiale ale firmelor multinaționale, comerțul internațional devenind astfel, parțial, o "problemă internă" a marilor firme. 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale Toate marile întreprinderi sînt astăzi firme multinaționale sau transnaționale, altfel spus firme compuse dintr-o societate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sensul că o parte tot mai mare a schimburilor internaționale se efectuează între filiale ale firmelor multinaționale, comerțul internațional devenind astfel, parțial, o "problemă internă" a marilor firme. 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale Toate marile întreprinderi sînt astăzi firme multinaționale sau transnaționale, altfel spus firme compuse dintr-o societate mamă, localizată în țara de origine sau într-un "paradis fiscal", și mai multe filiale implantate în diferite țări. Strategia grupului este una mondială
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a schimburilor internaționale se efectuează între filiale ale firmelor multinaționale, comerțul internațional devenind astfel, parțial, o "problemă internă" a marilor firme. 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale Toate marile întreprinderi sînt astăzi firme multinaționale sau transnaționale, altfel spus firme compuse dintr-o societate mamă, localizată în țara de origine sau într-un "paradis fiscal", și mai multe filiale implantate în diferite țări. Strategia grupului este una mondială, definită la sediul mamă, dar fiecare filială
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
filială străină are propria economie de gestiune. Aceste tipuri de companii operează pe o scenă complexă, cu un grad ridicat de competiție, trebuind să răspundă eficient tuturo actorilor participanți: concurenți, furnizori, clienți, grupuri de presiune etc. Vernon (1966) asocia companiile multinaționale cu acele clustere de firme străine, controlate de la centru, de la firma-mamă, care au acces la o gamă variată de resurse umane și financiare și care tind să acționeze în baza unei strategii comune. Ele au rolul de a produce profituri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Japonia) în 1971, Saab (Suedia) în 1989 sau Fiat (Italia) în 2000. De asemenea, a deschis fabrici de producție în Indonezia și a încheiat un parteneriat de tip joint venture cu firma sud-coreeană Daewoo 3. O firmă decide să devină multinațională din două motive: * să găsească noi debușee și să le deservească într-o formă cît mai performantă; * să reducă costurile inputurilor specifice (materii prime, forță de muncă, management, logistică și distribuție) pentru ca să devină mai competitivă pe piață. Conform lui Naomi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
chiar modifica dimensiunea culturală a unui spațiu, deoarece vînd bunuri și servicii emoționale și nu doar materiale. Rolul lor este esențial în vremurile pe care le trăim, fiind vehiculul cel mai flexibil al globalizării. Un rol important în avîntul firmelor multinaționale îl joacă teoria costurilor de tranzacție pentru care economistul Ronald Coase a primit premiul Nobel. Potrivit acestei teorii, cheltuielile bănești ale indivizilor care realizează diverse tranzacții în vederea obținerii unor bunuri și servicii se numesc costuri de tranzacție. Deoarece între diferitele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
firme se încheie contracte pentru derularea opțiunilor, acestea presupun costuri. Ronald Coase arată cum, datorită existenței organizațiilor sau firmelor, costurile de tranzacție sînt mult diminuate față de alte forme de organizare. O altă paradigmă care oferă explicații pentru existența și avîntul multinaționalelor îi aparține lui John Dunning (1977). Potrivit acestuia, în condițiile unei competiții imperfecte, firmele acționează în direcția producției pe o piață internațională oligopolistă atunci cînd dețin avantaje privind drepturile de proprietate. Aceste capabilități specifice presupun o serie de elemente precum
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]