5,106 matches
-
politic din UE. Corporațiile transnaționale O companie sau corporație transnațională (CTN) este acea companie care deține sucursale sau subsidiar în afara țării de origine (Willets, 2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră în relație cu actori politici din străinătate - spre exemplu, o companie care desfășoară activități de import-export poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asupra cauzelor războiului izvorăsc de fapt din distincții analitice necesare între explicații ale evenimentelor internaționale construite unele la nivelul statului, altele la nivelul sistemului în ansamblul său. Confuziile și controversele ulterioare pe marginea nivelurilor de analiză pot fi sugerate de multitudinea de întrebări frecvent asociate problematicii în discuție: La ce/cine anume ne uităm atunci când dorim să analizăm un eveniment internațional? Despre cine e util să ascultăm știri, pentru a înțelege politica internațională? Care evenimente au importanță și care nu, atunci când
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul a blocat formularea unei perspective unitare; iar această lipsă de claritate împiedică, afirmă criticii, posibilitatea ca teoriile marxiste să fie aplicate în mod convingător în explicarea multor procese și fenomene contemporane. Concluzii Datorită multitudinii atât a teoriilor de sorginte marxistă, cât și a formelor pe care acestea le-au luat când au fost transpuse în practică, este greu de decelat o perspectivă unitară asupra acestui curent teoretic. Cele două planuri se interpun de foarte
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele sunt singurele unități cu rol de actori în politica internațională); agenda relațiilor interstatale constă dintr-o multitudine de teme, care nu sunt aranjate într-o ierarhie clară sau consistentă); guvernele nu utilizează forța militară acolo unde prevalează interdependența complexă. Interpretat, de regulă, drept o critică devastatoare la adresa realismului, modelul interdependenței complexe este, în fapt, o completare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de studii de gen, nu va fi o surpriză ideea că nu există un singur feminism, ci o pluralitate de curente feministe, inclusiv în relațiile internaționale. Pentru ceilalți, sperăm ca acest capitol să aducă, printre altele, și noutatea descoperirii acestei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în contextul acestui volum, a treia observație este că feminismul aduce în relațiile internaționale atât o agendă teoretică nouă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Palestiniană asupra spațiului intern), a infrastructurii și economiei din teritoriile în discuție, problema accesului la resursele de apă, cvasi-limitate la Iordan ș.a.m.d. Se ridică problema ierarhizării amenințărilor de tipuri diferite, care este un privilegiu al deciziei politice. Pentru multitudinea de opțiuni, un exemplu foarte bun este Convenția asupra schimbărilor climatice. Refuzul unor țări precum Statele Unite sau Australia de a ratifica acest acord internațional este justificat mai ales prin prisma funcționării industriilor puternic poluante. O eventuală aderare a Washington-ului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ridică acest model structural este aceea că el este o teorie a balanței de putere sistemică în relațiile internaționale și mai mult decât atât, este o teorie a puterilor de statu-quo. În plus, această teorie eșuează în a diferența între multitudinea de interese și motive pe care un stat le poate avea pentru a alege să balanseze sau să se alinieze. Ca atare, asumpția generală este că ambele comportamente sunt motivate de dorința statelor de a-și maximiza securitatea - sau, chiar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fie împărtășite. Ajutorul prompt și dezinteresat oferit României de către Ungaria în eliminarea efectelor inundațiilor din vara anului 2005 e un exemplu în acest sens. Cazul este cu atât mai elocvent cu cât a implicat nu numai nivelul statal, ci o multitudine de tipuri de actori (comunități, firme, indivizi), și nu s-a referit la înțelesul militar tradițional al „securității”, ci la amenințări la adresa altor sectoare - mediu, economic, social. Din punct de vedere teoretic, se poate observa că o comunitate de securitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a răspunde cerinței parcimoniei. Am văzut cum pentru Doyle, pacifismul democratic este legat de îndeplinirea simultană a condițiilor derivând din trei dimensiuni: reprezentare republicană, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și interdependență economică. Dar un program de cercetare alcătuit dintr-o multitudine de mecanisme cauzale ridică serioase probleme legate de falsifiabilitate și de dificultățile generalizării (Ibidem, p. 469). În realitate, așa cum arată analiști de înclinație realistă, democrațiile par a fi înclinate spre război în aceeași măsură ca și non-democrațiile, fără a fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a conflictului nu ar reprezenta apanajul exclusiv al statelor democratice: ele sunt mijloace diplomatice universale de care toate statele se pot servi, dincolo de natura internă a regimului, în măsura în care corespund interesului național. De asemenea, dincolo de caracteristici interne, se pot identifica o multitudine de factori structurali alternativi, de expresie realistă sau nu, responsabili de lipsa inițierii războaielor între democrații: structura sistemului internațional, distanța geografică (vecinătatea), alianțele împotriva unui inamic comun sau prudența în evitarea unor conflicte prea costisitoare și inutile/nenecesare. Una dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de o manieră aproape „istoricistă”, scoate în evidență natura relativa acestei interacțiuni: el este conștient că aceste aspecte sunt într-o relație de influență reciprocă, neputând avea roluri fixe și rigide (Gray, 1999, p. 91). Conceptul trinitar al războiului relevă multitudinea forțelor care „hrănesc” și pun în mișcare fenomenul conflictual în relații internaționale și indică diversitatea cauzelor războiului, care le vom prezentate în continuare. Cauzele războiului Având în vedere multitudinea teoriilor cu privire la cauzele războiului, în literatura de specialitate se obișnuiește sistematizarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și rigide (Gray, 1999, p. 91). Conceptul trinitar al războiului relevă multitudinea forțelor care „hrănesc” și pun în mișcare fenomenul conflictual în relații internaționale și indică diversitatea cauzelor războiului, care le vom prezentate în continuare. Cauzele războiului Având în vedere multitudinea teoriilor cu privire la cauzele războiului, în literatura de specialitate se obișnuiește sistematizarea acestora pe niveluri de analiză. Unii adoptă o viziune bidimensională, deosebind microși macroteorii cu privire la conflictul internațional, în timp ce alții propun o structură cvadruplă sprijinită pe nivelurile individual, domestic, interstatal și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
organizare transnațională a indivizilor în interiorul și exteriorul țării. Astfel, putem spune că, în sens larg, ordinea mondială presupune existența unor modele de interacțiune politică, militară, economică și socială dintre state și/sau actori non-statali la nivel global. Fără îndoială, în ciuda multitudinii actorilor și interacțiunilor multidimensionale din diverse domenii ale vieții sociale, cea mai importantă și mai bine studiată dimensiune a ordinii mondiale rămâne totuși cea orizontală, adică relațiile dintre state - iar aici, în general, relațiile internaționale au căzut victimă tentației de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conceptelor de securitate națională și internațională, cărora li se atribuie, pe lângă aspecte clasice militare, și aspecte economice, sociale, ecologice, politice și individuale (Buzan, 2000, pp. 26-36, 46-64, 120-142). Prin urmare, chestiunii de stabilitate a ordinii mondiale i se adaugă o multitudine de probleme legate de guvernarea globală, precum liberalizarea comerțului (în cadrul OMC), protejarea mediului înconjurător (Kyoto), securitatea energetică (pe agenda G-8 în 2006), folosirea în scopuri pașnice a tehnologiilor nucleare și neproliferarea, dezvoltarea durabilă și combaterea sărăciei din Lumea a Treia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Global - care ia în seamă toate elementele unui ansamblu, care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel. Globalitate - redă limitele ordonării și reordonării lumii după principiul adversității, în sensul că lumea structurată pe acest principiu al concurenței are o multitudine de manifestări ca, de exemplu, exploatarea umană sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca principiu de acțiune cooperarea interguvernamentală și acceptarea acelor soluții care respectă suveranitatea statului. Reacție - atitudine, manifestare ca răspuns la ceva; împotrivire politică și economică
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și dețin poate fi măsura efectelor negative însumate ale procesului de globalizare care alternează cu efectele pozitive reale asupra economiei și societății omenești, actuale. 1.4. Premisele polarizării opiniilor privind globalizarea Într-o lume complexă este normal să apară o multitudine de efecte cu intensități diferite și care să genereze atitudini, reacții, răspunsuri diferite ale actorilor naționali și transnaționali globali. O ilustrare a acestor aserțiuni o găsim în conceptul de sat global<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
nivel național; și iii. gestionarea incertitudinilor aparente, separarea spațiilor gestionabile, reacții prin stabilirea de soluții individuale, identificarea restricțiilor, eforturile necesare gestionării, ordonarea în timp a acțiunilor, monitorizarea acestora, atenție acordată abordării anticipative, controlul situațiilor. 2.3.1. Tipologia reacțiilor Din multitudinea de reacții ale statelor-națiune și organizațiilor internaționale la procesul globalizării economiei se pot desprinde o serie de regularități, care au fost organizate într-o tipologie. Reacții de asimilare a efectelor globalizării și de integrare a economiei globalizate prin liberalizarea, stimularea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sunt, de fapt, expresii ale unor caracteristici pe care le promovează mărcile de băuturi alcoolice din România. Trăsăturile generale prezentate pe tărâmul publicității sunt: optimism, independență, poftă de viață, relaxare, inovație și ascensiune socială (Brune, 2003, p. 92). De asemenea, multitudinea de mărci, mai ales pe segmentul mediu (mainstream), este tot mai mare, iar poziționarea tot mai dificilă. Bododea explică faptul că: „Mărcile prezente pe piață au capitalizat deja zone mentale cu rezonanță colectivă, care cu greu pot fi abandonate (bere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
posturi de televiziune, mai multe opinii, mai multe ziare și mai mult alcool (ca număr de mărci, cantitate, tipuri). Libertatea de exprimare s-a manifestat imediat și pe piața alcoolului. Ceea ce s-a întâmplat este că individul, fiind expus acestei multitudini de noutăți devine tot mai pretențios, iar pentru a ține pasul cu această dezvoltare rapidă, mărcile încep să investească tot mai mult în publicitate. Strategii publicitare pe piața berii Răzvan Varabiescu (buying director la Media Direction) afirmă că „pe o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
muncii și organizațională O cercetare este până la urmă o modalitate științifică de a răspunde la o întrebare sau de a rezolva o problemă. Prin urmare, în cazul oricărei cercetări trebuie să devină foarte clar care este problema cercetată. Există o multitudine de asemenea probleme (întrebări), însă o deosebire importantă între cercetătorii din mediul academic și pentru cei din practica organizațională ține de gradul de aplicativitate a temei. Primii sunt orientați mai mult spre cercetarea de tip fundamental, în timp ce ultimii realizează aproape
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2.2. Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională Rezultatele studiilor și cercetărilor din domeniul psihologiei muncii industriale și organizaționale sunt dependente de design-ul și metodele de investigație alese. Pe baza acestora, cercetările pot fi grupate într-o multitudine de categorii. Astfel, putem distinge între cercetările ce utilizează metode cantitative și cele bazate pe metode calitative; între studiile teoretice și studiile empirice; între cercetările cu scop fundamental și cele cu scop aplicativ; între studiile de laborator și cele efectuate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
întreprinse apar o serie de distorsiuni sau erori ce pot afecta concluziile extrase. Iată cinci dintre ele, alese datorită frecvenței crescute de apariție a lor. 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate Chiar dacă ipoteza nulă este respinsă, există o multitudine de cauze care pot conduce la această situație. Brewer (2000) oferă o sinteză excelentă cu privire la posibilele surse ale corelației dintre două variabile. Acestea au un rol deosebit în stabilirea validității interne a unei cercetări. O posibilă cauză a relației dintre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
situație, afirmând că „primii disponibilizați au fost indivizi care sufereau sau au început să prezinte unele probleme psihice, dar nu suficient de grave ca să implice invalidarea lor prin boli psihice” (Stroian, 2001, p.30). Într-o cercetare putem întâlni o multitudine de variabile terțe care să afecteze relația dintre două variabile. În partea dreaptă a figurii trei, cele două variabile X și Y ajung să coreleze deoarece ambele sunt influențate de o variabilă terță. În studiul amintit, realizat de Stroian (2001
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ierarhică, gradul de autoritate etc.) și social (numărul de persoane cu care interacționează angajatul la locul de muncă, tipul de relații cu ceilalți angajați etc.); caracteristici individuale - cunoștințe, abilități, experiență în muncă, aptitudini, caracteristici fizice, trăsături de personalitate, interese etc. Multitudinea de informații pe care analiza muncii o furnizează despre posturi este, practic, un argument pentru variatele scopuri în care aceasta este utilizată (figura 3.2.1.). Gael (1988) precizează două astfel de scopuri: creșterea eficienței producției, în sensul unei utilizări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Un predictor este orice variabilă utilizată să prezică un criteriu (Iosif, 2001). Evaluarea cunoștințelor, calificărilor, abilităților și altor cerințe personale specifice slujbei poate fi folosită drept predictor pentru anumite criterii de performanță. De aceea, în psihologia muncii se folosesc o multitudine de instrumente (teste și non-teste) ca predictori potențiali ai criteriilor de performanță în muncă (Iosif, 2001). Pitariu și Albu (1996) menționează că aceeași variabilă poate să joace rol de predictor într-o situație (de exemplu, performanța școlară ca predictor pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]