5,117 matches
-
mizerie, se întoarce în țară. Participă la Congresul al II-lea al Partidului Social Democrat din România și cel de-al IV-lea al Uniunii Sindicatelor. Este ales secretar al Cercului de Editură Socialistă, lucrând totodată ca redactor la „România muncitoare”. În decembrie 1913 ajunge pentru prima dată la Paris, unde este găzduit de cizmarul Gheorghe Ionescu. Acesta îi va oferi subsolul locuinței sale, unde I. își va scrie cea mai mare parte a operei în limba franceză. Lucrează ca zugrav
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
prima dată la Paris, unde este găzduit de cizmarul Gheorghe Ionescu. Acesta îi va oferi subsolul locuinței sale, unde I. își va scrie cea mai mare parte a operei în limba franceză. Lucrează ca zugrav și trimite corespondențe pentru „România muncitoare”. În martie 1914, aflând că a murit militantul socialist și bunul său prieten Ștefan Gheorghiu, revine în țară. În mai 1915 se căsătorește cu Jeaneta Gheorghiu (n. Maltus), văduva lui Ștefan Gheorghiu, de care se desparte în 1921; se va
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
în cazul categoriilor sociale superioare, această tendință de reproducere homogamică a crescut după 1960 (vezi tabelul 3, apud Girard, 1974). Dintr-un studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
superioare, această tendință de reproducere homogamică a crescut după 1960 (vezi tabelul 3, apud Girard, 1974). Dintr-un studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre cazuri bărbații aveau o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Girard, 1974). Dintr-un studiu pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România de dinainte de 1989 a reieșit că dintre soții muncitori, 85% aveau soție muncitoare, 5% intelectuală, 6% funcționară, 4% altă categorie; dintre soții intelectuali, 7% aveau soție muncitoare, 82% intelectuală, 8% funcționară și 3% altă categorie. În două din trei familii, soții aveau același statut profesional, în circa 23% dintre cazuri bărbații aveau o profesie superioară soțiilor și la circa 12% profesia era inferioară (Bejan, Buruiană, 1989). Într-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a soției la diverse activități. Calculând un scor global al mai multor treburi domestice (bucătărie, cumpărarea de îmbrăcăminte, reparații etc.), el găsește următoarea distribuție: 6,86 la femeile casnice, 6,75 la femeile din comerțul artizanal, 6,74 la femeile muncitoare, 6,57 la funcționare și 6,26 la cadre superioare (intelectuale). Acest scor este unul al participării relative a bărbatului și a femeii, situația de participare egală fiind dată de 4 puncte pentru fiecare. Datele de mai sus ne arată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Datele de mai sus ne arată că, indiferent de profesie, femeile participă în mai mare măsură la efectuarea sarcinilor gospodărești. Ne indică, de asemenea, că diferențele dintre femeia casnică și cea cu serviciu este relativ mică, mai ales la femeile muncitoare. Alte rezultate sunt și mai pesimiste în acest sens. Astfel, într-o anchetă efectuată în 1978, în Franța (apud Segalen, 1987), pe un eșantion reprezentativ de familii având copii între 7 și 11 ani (1.300 de cupluri familiale), 37
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sindicalismului și socialismului român, mișcare desființată azi în țară, unde domnește o sângeroasă dictatură [...] care, în numele mișcării muncitorești, asuprește poporul român”. R.m. își propune să adune „fără nici un spirit sectar, pe toți acei ce vor să pună temelie nouă României muncitoare, României de mâine”. Virgil Ierunca a avut un rol important în orientarea acestei „reviste sociale și politice a sindicaliștilor în exil”, cum era subintitulată, spre aspectele culturii: „Din pricina mea, care o redactam de la prima până la ultima pagină, s-ar fi
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
al Uniunii Scriitorilor la Conferința pe Țară a Scriitorilor (5375/1962) nu vorbește decât despre „dezvoltarea literaturii noastre noi, realist-socialiste”, despre „principiul leninist al îndrumării literaturii de către partid”. E lăudat faptul că proza „a realizat progrese în oglindirea vieții clasei muncitoare”, trecându-se în revistă „împlinirile” din celelalte genuri literare. Cel mai frecvent atacată este critica, acuzată de scăzuta ei combativitate, de faptul că nu contribuie îndeajuns la „educația social-politică și estetică a maselor”. Raportul conține referiri concrete la scriitori și
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
SĂLCUDEANU, Nicoleta (21.II.1960, Târgu Mureș), critic literar. Este fiica Mariei Buică (n. Ciontoș), muncitoare, și a lui Nicolae Buică, maistru militar. Urmează la Târgu Mureș școala primară și Liceul „Al. Papiu-Ilarian”, secția filologie-istorie (1975-1979). Va absolvi în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universitații „Al. I. Cuza” din Iași. În 2003 își susține
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Zootehnic din Ciacova (Timiș) și la Liceul de Fete din Timișoara (1951-1953). Arestat, în martie 1953, sub acuzația de „spion titoist”, e condamnat la cinci ani de muncă forțată. Ulterior i se schimbă calificarea infracțiunii în „activitate intensă împotriva clasei muncitoare” și e condamnat la șase ani de temnița grea, cu confiscarea averii. Ieșit din închisoare, se angajează secretar-șef și bibliograf la Facultatea de Agronomie din Timișoara, apoi consilier juridic la Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum Banat, de unde se
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
speranța unei vieți mai bune. Dintre cei care au rămas, mulți au găsit atractivă critica socialistă a capitalismului și mulți au devenit adepți convinși. Sindicatele europene, asociațiile cooperative și partidele politice socialiste au câștigat un suport crescând În rândul clasei muncitoare În toate țările Europei În secolul al XIX-lea și la Începutul secolului XX. Ideea unui stat al bunăstării a fost acceptată În Europa În această perioadă. Era un mare compromis, un mod de a liniști, pe de o parte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
LUMEA NOUĂ, revistă apărută la București, lunar, între 5 martie și 16 octombrie 1911 și la 5 ianuarie 1912, ca supliment al „României muncitoare”, organul sindical al Partidului Social Democrat. Într-un succint program se precizează că L. n. dorește să contribuie la „luminarea maselor și în special a proletariatului orășenesc și sătesc prin știință și artă”. Versuri semnează Al. Vlahuță, D. Th. Neculuță
LUMEA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287888_a_289217]
-
ȘTEFOI, Elena (19.VII.1954, Boroaia, j. Suceava), poetă și publicistă. Este fiica Zincăi și a lui Petru Ștefoi, țărani. Urmează Liceul „N. Gane” din Fălticeni, încheiat în 1973, și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1976-1980). Muncitor distribuitor la Fabrica de Conserve din Popești-Leordeni (1973-1976), după obținerea licenței va fi profesoară în aceeași comună, apoi corector cu jumătate de normă la „Contemporanul” (1987-1989). Ulterior e redactor la „Contrapunct”, apoi la „Dilema”, și colaboratoare a posturilor Europa Liberă
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
asta am dobîndit-o singur, deci comunist rămîn în continuare. Dacă vreți să recurgeți la mine în sensul de a munci în continuare, recurgeți nu la un membru de partid, ci la un comunist care nu înțelege să refuze interesele clasei muncitoare". Dacă pînă și Beniuc a fost un timp exclus din rîndul membrilor de partid... Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi (memorii 1940-1975), ediție îngrijită de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, Editura "Ion Cristoiu" S.A., București, 411 pag
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
o producție cu un substrat tendențios, care depășea conceptul de artă pură, semnificația estetică propriu-zisă, printr-un ușor perceptibil filigran programatic. Dacă mulțimea răzvrătită nu era de natură proletară, ci moțească, împrejurarea nu deranja prea tare propaganda comunistă, întrucît "țărănimea muncitoare" făcea parte - nu-i așa? - din tagma exploataților, aliat natural al "clasei muncitoare", care juca rolul "conducător". Iar "teoria revoluționară", mobilă și polimorfă, schimbătoare precum norul lui Polonius, nu excludea "individualismul exacerbat", ci-l introducea, fără teamă de contradicție, pe
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
estetică propriu-zisă, printr-un ușor perceptibil filigran programatic. Dacă mulțimea răzvrătită nu era de natură proletară, ci moțească, împrejurarea nu deranja prea tare propaganda comunistă, întrucît "țărănimea muncitoare" făcea parte - nu-i așa? - din tagma exploataților, aliat natural al "clasei muncitoare", care juca rolul "conducător". Iar "teoria revoluționară", mobilă și polimorfă, schimbătoare precum norul lui Polonius, nu excludea "individualismul exacerbat", ci-l introducea, fără teamă de contradicție, pe ușa din dos a cultului cîrmaciului "genial", id est prin cultul, personalității supreme
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
supraviețuitori (George Tutoveanu, George Nedelea, G.G.Ursu) încearcă să mai salveze ce se mai poate din moștenirea culturală a Bârladului cultivată în Academia Bârlădeană și, pe ici, pe acolo, mai fac pact cu diavolul. În fruntea comunității se instalează clasa muncitoare. Președinții consiliilor populare provizorii sunt muncitori ceferiști, țărani săraci, oameni de bună credință pentru regimul comunist care își începuse „opera” de transformare a societății, dar lipsiți de cultura necesară. Intelectualitatea veche este decapitată, iar cea colaboratoare suspectată și supravegheată. În
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
SPIRIDON, Vasile (14.II.1958, Căciulești, j. Neamț), critic literar, eseist. Este fiul Mariei Spiridon (n. Pâslariu), muncitoare, și al lui Constantin Spiridon, pompier. Cursurile primare le-a urmat la Verșești și Căciulești, județul Neamț (1965-1973), apoi a absolvit Liceul Industrial de Chimie din Piatra Neamț (1978) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția franceză-română, a Universității din
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
, publicație apărută la București de la 14 noiembrie 1918 până la 7 iulie 1940, zilnic (1919-1923), bisăptămânal (1923-1928) și săptămânal (1928-1940), în continuarea ziarului „Lupta” („România muncitoare”). Inițial are subtitlul „Organul Partidului Socialist și al Uniunii Sindicale”, între 1921 și 1924 „Organul Partidului Comunist”, iar din 1928 devine „Organul Central al Partidului Social Democrat din România”. Din 1933 titlul este „Lumea nouă”. Redactor: Constantin Titel Petrescu (mai
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
Partidului Social Democrat din România”. Din 1933 titlul este „Lumea nouă”. Redactor: Constantin Titel Petrescu (mai 1931 - iulie 1940). S. are un pronunțat caracter propagandistic, urmărind „răspândirea și propagarea ideilor socialismului științific” și „să apere și să reprezinte interesele clasei muncitoare”. Există și rubrici literare, dar au caracter sporadic: „Teatru-literatură-artă”, „Carte și cultură”, „Vitrina librăriei”. S. publică sau, mai ales, reproduce, versuri de G. Coșbuc, Traian Demetrescu, Panait Cerna, Tudor Arghezi, Mihail Cruceanu, B. Nemțeanu, Paul Constant ș.a. Colaborează cu proză
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
1. Eliade era și este Încă receptat confuz prin raportare la experiența indiană, chiar dacă ea pare cea mai clasicizată experiență a sa. Între altele pentru că România nu are indianiști: evident, nu unii comparabili cu Eliade, dar nici măcar unii onești și muncitori pur și simplu. În această privință suntem Încă sub realitatea, și așa dramatică, descrisă de Eliade În prefața la Cosmologie și alchimie babiloniană 2. Geneza și supralicitarea credibilitățiitc "Geneza și supralicitarea credibilității" Prin această singură nuvelă arborescentă, scriitorul Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1923) Confédération Internationale des Travailleurs Intellectuels, se susține federalizarea tuturor asociațiilor de „muncitori intelectuali”, ca armă în lupta politică. Două coloane intitulate Lămuriri asupra rostului gazetei noastre, din numărul inaugural, explică structurarea sumarului în funcție de un obiectiv - „evidențierea și apărarea intereselor muncitorilor intelectuali”. Se specifică și necesara distincție: aceștia sunt „cei la care predomină în activitatea socială munca intelectuală și nu intelectualitatea pur și simplu”, calitate evaluabilă după criterii care nu ar selecta „nici o duzină de intelectuali în toată țara”. Propunându-și
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
P. încearcă să scrie o piesă de teatru, Martin Bormann (premieră la 29 decembrie 1967), dar fără succes. Romanul Intrusul (1968) înregistrează, în schimb, un mare ecou. Prozatorul pleacă de la un accident de muncă semnalat de Ion Băieșu (un tânăr muncitor de la Săvinești care, făcând o faptă de eroism, este mutilat și părăsit de toți, inclusiv de femeia pe care o scosese din condiția ei lamentabilă de existență). De ce? Este tema autorului, o temă camusiană. P. se căsătorește cu Elena Mitev
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
care-au împins coarne de plug / pe brazdele altuia, / s-au înfrățit / și parcă susțin cerul / și-l mângâie azi”. Ideea structurantă a discursului (doar cu intermitențe și poetic) e contrastul radical, marcat maniheist, între viața de altădată a mulțimilor muncitoare și cea din momentul răsturnărilor postbelice. Până deunăzi pentru cei mulți cerul era negru, murdărit „cu tină”, era neagră chiar și lumina, căci „o astupa boierul”, oamenii erau duși la război, ca vitele la tăiere: „Cu fețele supte, / cu hainele
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]