5,301 matches
-
asistență mutuală franco - sovietic și cehoslovaco - sovietic, la 2 mai 1935, respectiv 16 mai 1935, 83 Titulescu a considerat necesar semnarea unui document similar între România și Uniunea Sovietică. Am ajuns la concluzia potrivit căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale 84 aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Am încercat să demostrăm și implicarea lui Titulescu în războiul civil spaniol prin
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
o serie de uzine franceze. La 21 iulie 1936, la Montreaux, Titulescu și Litvinov au parafat un Protocol, ale cărui clauze au fost redactate de Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală românosovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
fiind realistă declarația diplomatului român potrivit căreia, în baza prevederilor acestui articol, Litvinov ar fi recunoscut, de drept, granița dintre cele două state ca fiind râul Nistru și implicit apartenența Basarabiei la România. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Am argumentat că era dificil ca al Doilea Război Mondial să poată fi evitat. Perioada interbelică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Basarabiei. Am cercetat perioada 1935 - 1936 a carierei diplomatice a lui Nicolae Titulescu, din care 3 se remarcă, în mod deosebit, dorința acestuia de a realiza o apropiere între România și Uniunea Sovietică, concretizată prin acceptarea Proiectului tratatului de asistență mutuală dintre cele două țări. Am dorit să avem în vedere analizarea acestui document, care a fost acceptat de cei doi miniștri de externe, Titulescu și Litvinov, la Montreaux, la 21 iulie 1936 și care nu a mai putut fi semnat
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
a demonstrat că sistemul de alianțe răsăritene al Franței nu era unul infailibil. Însă acesta nu areușit să disloce sistemul Micii Înțelegeri. În această situație, a avut câștig de cauză ideea securității colective ceea ce presupunea încheierea unor pacte de asistență mutuală între state pentru a împiedica acțiunile statelor revizioniste. Politica de securitate colectivă era susținută de două mari puteri ale vremii: Franța și Uniunea Sovietică. Totodata aceasta reprezenta una dintre ideile principale ale politicii titulesciene. În acest sens președintele Consiliului Francez
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Pactului Oriental, dar a adăugat că Franța nu poate să-și ia răspunderea de a respinge cererea României ”43. Sovieticii insistau ca în acest document să fie inclus angajamentul Uniunii Sovietice și Franței de ași acorda imediat și reciproc asitența mutuală în cazul unei agresiuni. Francezii doreau să imprime Pactului un caracter formal și insistau ca acordarea de ajutor să aibă loc după obținerea unanimității în cadrul Consiliului Societății Națiunilor care era o procedură complicată. “Pactul Oriental” nu a putut fi încheiat
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 46. Stalin constatase că germanii nu mai doreau să continue colaborarea cu sovieticii pe care o avuseseră în primii ani interbelici. În această situație
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de introducerea unui număr de tineri în funcțiile de subsecretari de stat 56 . La 2 mai 1935 s-a semnat la Paris, de către ministrul de externe francez Pierre Laval și ambasadorul sovietic în capitala franceză Vladimir Potemkin, Tratatul de asistență mutuală între Franța și Uniunea Sovietică. Acest document stipula faptul că 53 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, op. cit , p. 8. 54 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996, p. 111. 55 Armand Călinescu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Germaniei. Referindu-se la semnificația semnării documentului, în discursul rostit cu ocazia dineului oferit la 8 mai 1935, la București, în cinstea lui lui Jean Paul Boncour, președintele Consiliului de Miniștri al Franței 57, Titulescu declara următoarele: “Tratatul de asistență mutuală pe care l-au semnat Parisul și Moscova este un eveniment de o așa importanță încât nu pot fi prevăzute încă de pe acum toate consecințele sale fericite pentru organizarea păcii. Respectând cu fidelitatea angajamentelor 57 C.I.Turcu , I.Voicu , Nicolae
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
cu România va trebui făcut la timpul potrivit; altminteri, apropierea ruso-germană va avea loc fără 42 39 noi și împotriva noastră. Apropierea ruso-germană trebuie prin urmare, să ne găsească deja aliați cu U.R.S.S.” 61. Prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și guvernul l-au autorizat pe diplomatul român să negocieze și să semneze un astfel de document. La 14 iulie 1935 Nicolae Titulescu a fost împuternicit, în scris, de guvernul Tătărăscu să înceapă negocieri pentru încheierea unui tratat de asistență mutuală cu 60 Nicolae Titulescu, Politica externă a României (l937 Ă,p.120 , 132. 61 Ibidem, p.131. 43 40 Uniunea Sovietică. Gh. I. Brătianu s-a opus încheierii documentului oferind și o alternativă: o alianță cu Germania fără a deteriora
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de asistență mutuală cu U.R.S.S. Ceea ce știu este că interesul național cere să nu micșorăm cu nimic libertatea de acțiune a României pentru ziua de mâine. Ceea ce știu este că nu se grevează viitorul unui neam cu povara unei negațiuni internaționale, oricare
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța României cu URSS se impune ca o necesitate politică , de la care țara nu se poate depărta fără a sacrifica interesele ei vitale. Ea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
sovieto - român în care se prevedea restituirea arhivelor românești inclusiv a osemintelor lui Dimitrie Cantemir 68 . La 21 iulie 1935, Titulescu a trimis o telegramă Legației României la Berlin prin care informa, că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală 67 Nicolae Titulescu, Acei ce nutresc asemenea idei joacă la loterie soarta țării, în “Adevărul literar și artistic”, București, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002, p.8 68 Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și anume aceea a unei egale amiciții cu toate Marile Puteri, amiciție de la care nu înțelegem ca Germania să fie exclusă“ 69. Putem afirma că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Aducem ca argument în sprijinul afirmației nostre, telegrama trimisă la București de Nicolae Petrescu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în urma întâlnirii cu ministrul de externe german, von Neurath, s-au desprins următoarele concluzii: în eventualitatea încheierii unui tratat româno - sovietic, România nu trebuia să permită trecerea trupelor sovitice pe teritoriul său; Germania refuza să semneze un tratat de asistență mutuală “care i-ar angaja viitorul ” cu oricare stat 70. În privința Italiei, România semnase cu tratat de amiciție cu aceasta încă din 1926. Însă nu era un tratat de alianță, așa cum ar fi dorit partea română, deorece nu erau stipulate obligații
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
aliatul aliaților 81 Ibidem, p. 74. 82 A.M.A.E., fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă , vol. 83, f. 294 - 55 52 noștri ” 83. Totodată documentul preciza faptul că sa hotărât „Păstrarea deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală cu U.R.S.S., date deja Domnului Titulescu demult” 84. La 22 iunie 1936, la Montreaux au început lucrările Conferinței Strâmtorilor care fusese convocată la propunerea Turciei 85 care dorea modificarea statutului Strâmtorilor Mării Negre stipulat în Tratatul de la Lausanne semnat în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Științifică, 1993, p. 56 - 66. 88 Ion Grecescu, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a , revăzută și adăugită, p. 302. 89 Ibidem, p. 319. 90 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 801. 58 55 viitor tratat de asistență mutuală româno-sovietic. Rămâne întrebarea de ce Titulescu nu a transmis la București prevederile viitorului tratat de asistență mutuală ? Considerăm că răspunsul poate fi desprins chiar din conținutul acestor prevederi. Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
II-a , revăzută și adăugită, p. 302. 89 Ibidem, p. 319. 90 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 801. 58 55 viitor tratat de asistență mutuală româno-sovietic. Rămâne întrebarea de ce Titulescu nu a transmis la București prevederile viitorului tratat de asistență mutuală ? Considerăm că răspunsul poate fi desprins chiar din conținutul acestor prevederi. Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau franceză care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
p. 801. 58 55 viitor tratat de asistență mutuală româno-sovietic. Rămâne întrebarea de ce Titulescu nu a transmis la București prevederile viitorului tratat de asistență mutuală ? Considerăm că răspunsul poate fi desprins chiar din conținutul acestor prevederi. Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau franceză care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat orice agresor european dar implicit era avută în vedere, în primul rând
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune”. Litvinov nu a fost de acord cu prevederea respectivă. Aceasta era asemănătoare cu cea din articolul 4 al tratatului de asistență mutuală dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935 care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că ea ar fi căzut victima unei agresiuni neprovocate. Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica refuzul ministrului de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
fi permis intrarea Armatei Roșii în România și implicit ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: “Așa cum înțeleg eu Pactul de asistență mutuală cu U.R.S.S., noi am fi cerut asistență trupelor sovietice numai în caz că ar fi fost în joc interesele românești și numai atunci când inamicul s-ar fi aflat deja pe teritoriul României. Altminteri, în absența unei cereri formale din partea noastră, Nistrul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]