2,926 matches
-
întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice prezentate evidențiază cu claritate scăderea drastică a ratei generale de natalitate, respectiv de la 13,6 născuți vii la 1.000 de locuitori în anul 1990 - când deja se diminuase față de anul 1989 (16,0‰) - la 9,9‰ în 2010. Pentru întreaga perioadă 1990-2010, scăderea numărului de născuți vii este de 102,5 mii de persoane. O
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
a ratei generale de natalitate, respectiv de la 13,6 născuți vii la 1.000 de locuitori în anul 1990 - când deja se diminuase față de anul 1989 (16,0‰) - la 9,9‰ în 2010. Pentru întreaga perioadă 1990-2010, scăderea numărului de născuți vii este de 102,5 mii de persoane. O imagine mai sugestivă asupra acestui fenomen ne oferă analiza fertilității, a cauzelor care au determinat declinul acesteia. De la 2,2 copii ce reveneau în medie unei femei în anul 1989, valoare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
comis asupra copilului. Îl obligi pe copil să ingere o cantitate de alimente mai mare decât necesarul lui. Copiii simt instinctiv cât trebuie să mănânce. Cei din anturajul lor , le denaturează acest simț. Doctorul Henry G. Bieler scrie că noul născut (copilul), trebuie alimentat natural, la sân, astfel, încât să-i crească greutatea lent, ajungând să-și dubleze greutatea în 6 luni. Am cunoscut o doctoriță, care după ce-și alimenta copilul la sân, îl obliga să sugă și lapte praf
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
la Tratatul de medicină internă al Împăratului Galben făcută de Zhang Jingyue: „Qi-ul adevărat este qi-ul original. Qi-ul din Cer este primit prin nas; qi-ul din hrană intră prin stomac. Cel ne-născut este hrănit de qi-ul dinaintea nașterii; cel născut este hrănit de qi-ul de după naștere”. Dat fiind faptul că qi-ul Înnăscut - sau rezerva de qi primordial - este limitat și nu se primește decât o dată În viață, trebuie să fie completat de qi-ul dobândit, astfel Încât corpul nostru să poată funcționa
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Iași, la momentul inaugurării palatului universitar, prezență care valida public importanța culturală a orașului și Întâietatea universității ieșene. A. Bădăreu scria la 22 octombrie că: „Serbarea de astăzi de la Universitate este o serbare a Moldovei Întregi. Foarte puțini sunt cei născuți În Moldova și care joacă astăzi un rol de frunte În politica țării, care să nu fi apărut, măcar temporar, pe băncile Universității din Iași. Universitatea din Iași a fost timp de 40 de ani unicul focar de cultură, centrul
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
Cipariu XE "Cipariu" sărută, la Como, țărâna pe care o călcară nu numai „picioarele Pliniilor, Ceciliu poeta”, dar „și a altor mari bărbați, ca papii Inocențiu al IX-lea și Clemente al XIII-lea, ca Paul Ioviu și Volta - toți născuți aicea”. Se realizează astfel o deplasare a interesului față de Italia: tematic, spre mesajul cultural, iar temporal, spre contemporaneitate. La Artemie Anderco, dimensiunea clasică a perspectivei sale se va cristaliza Într-o imagine de mare limpezime și frumusețe, Înglobând, Într-un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
omului În sine. În mentalitatea arhaic-tradițională, fiecare nouă naștere circumscrie temporar trecerea ciclică din preexistență, În ființare și prin ființare, În moarte. La romani, copilul era așezat la picioarele părintelui său; iar acesta, ridicându-l În brațe, arăta că noul născut a fost primit printre ai săi. În unele sate românești, copilul e ridicat de pe pământ de către moașă și, Înainte de a fi dat tatălui, se Înfășoară În cămașa de nuntă a acestuia (paternitatea era astfel conferită și recunoscută). Dacă prin cuprindere
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prin inseminări repetate. a. Marcarea eroului prin promisiuni Marcarea eroului prin promisiuni făcute ca urmare a solicitării lui neîncetate, gravitează În jurul nașterii propriu-zise, Înainte de naștere pentru a-l liniști pe cel așteptat și după pentru a-l liniști pe cel născut. Avem În interiorul acestei invariante, două subclase: eroul provoacă promisiunea (plânge sau refuză să se nască) și eroul este promis Înainte de a lua cunoștință de nașterea lui. Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte Ispirescu conține o dublă dificultate a nașterii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a devenit grea; apoi ea s-a ascuns (și de aceea se postește În postul Crăciunului, pentru că ea tot fugea și se ascundea), ajungând la curțile lui Creciun. Femeia lui Creciun a băgat-o În grajdul de vite, iar Noul Născut a ieșit prin creștet, după care lumea s-a luminat. Creciun a observat că nevasta lui era murdară de sânge și o pedepsește tăindu-i mâinile. Creciuneasa merge la grajd cu mâinile tăiate. Domnul Hristos, blagoslovind-o, Îi dă din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, În substanța Întruchipării simbolice, anvergură, dar este implicat În strădania omului de a influența În bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică. Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice apelative derivate din vocabulele latine Fatae sau Fatum. Importanța
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând În vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie apoi În cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, În Întâia noapte a nașterii, după unele socotințe În cele trei dintâi nopți de a rândul: după altele, În noaptea a treia numai sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai În a opta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou născutul. Răspunsul dat atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. Față de el, Dumnezeul creștin care Îl Îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc se află În ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el Îi poate schimba soarta omului nemulțumit. Intr-un alt basm, Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar Îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Întâlniri cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-o și făcând din ea tipul relațiilor dintre părinți și copii: fixația amoroasă pentru părintele de sex opus, agresivitatea ostilă față de părintele de același sex, care trebuie distrus pentru atingerea propriei maturități. Există narațiuni populare În care ursitoarele sortesc noului născut să se-nsoare cu mama lui. Moașa dezvăluie mamei taina și aceasta, pentru a dejuca destinul, Îl trimite pe copil În țări cât mai Îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar Îl acceptă numai pe fiul ei. Forța
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vin, rachiu (În plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care Închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului. Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de 50 muncă, iar, dacă e fată, pune unelte trebuitoare la tors, cusut și țesut. Se mai lasă două lumânări aprinse care ard toată noaptea. Din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dar se Întâmplă ceea ce spune ultima sau cea mai mică; trei femei, care determină zilele, norocul și viitorul omului; niște duhuri care locuiesc În cer și se prefac În femei, când sunt poruncite a decide ce trebuie să devie cel născut; trei femei foarte frumoase cu vestminte albe ca zăpada. Una e șchioapă; suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum Îi va fi viața lui și cu deosebire ce moarte va avea și cât va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut, care se afla deșteaptă, auzind
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut, care se afla deșteaptă, auzind menirea lor, a ținut socoteala și În ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate fântânile pentru a scăpa de cele prezise. Cu toată paza, cel menit s-a Înecat În teica
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut, care se afla deșteaptă, auzind menirea lor, a ținut socoteala și În ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate fântânile pentru a scăpa de cele prezise. Cu toată paza, cel menit s-a Înecat În teica de apă pentru păsări. Un caz special este relatat În basmul [Bunica nu vrea să-și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate: nașterea miraculoasă și instanța ursitoarelor. Tendința de distrugere a nou-născutului apare manifestată În actele unor duhuri necurate. Judecând după studiile lui Van Gennep, toate acestea aparțin separării dificile, ruperii nou născutului de lumea prenatală, demonică și contestatară a nașterii. Balansul, dubla trecere a nou-născutului din lumea umană În cea a răpitorilor supranaturali și invers, ține de liminaritate. Trecerea se face din stadiul prenatal În stadiul natal, iar lumenul (pragul) trecut prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-un an, iar vrăjitoarei Îi era mai drag decât lumina ochilor. Vrăjitoarea Încearcă să-l determine să rămână lângă ea. În cele din urmă, el o Închide pe vrăjitoare În interiorul peșterii În care ea ascunsese trupurile neînsuflețite ale nou născuților uciși. Eroul Înfăptuiește apoi o serie de fapte Vitejești: salvează o fecioară neprihănită din ghearele balaurului, o alta de la un uriaș puternic supus lui Mahomet, smulge sabia. minunată vrăjită din grădina fermecată a lui Osmadine. Împreună cu Sâbia, prințesa pe care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ați uitat să puneți busuioc [În scăldătoare], doar vi-i voia să nu se mai Însoare cât e lumea, sau se duce creangă de busuioc, ca să fie copilul plăcut ca busuiocul. O explicație imediată a acestei indicații este că nou născutul, mai ales dacă e copilă, să fie curată, iubită și atrăgătoare ca busuiocul. De asemenea, la vârsta premaritală, visul, stimulat cu ,ajutorul busuiocului, este unul dintre canalele de obținere a informației despre ursit. În situația următoare, mamei i se oferă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o liniștește, spunându-i că va toarce el În locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A treia oară, piticul Îi spune fetei că prințul o va lua de nevastă, dar el vrea, În schimbul ajutorului dat, pe primul născut. Tânăra Împărăteasă Îi cere mai Întâi un răgaz de o săptămână, apoi Încă una, motivând că este copilul prea mic. Să-l mai lași să sugă și să să facă mai voinic. Că-i greu În lume fără mamă. Împărăteasa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]