2,943 matches
-
istorice. Valoarea este o floare care crește pe un câmp întins de fapte, la un loc cu alte plante din familia ei. Valoarea este un produs social, cultural, aflat în relație de coabitare Și intercondiționare cu etosul, cu ființa, cu nația care îi dă viață (o creează) Și o perpetuează ca liant între timpuri Și generații. 2. Contabilitatea în costuri istorice - de când Și până unde... Contabilitatea este o tehnică, sau în dinamica sa contemporană, o tehnoștiință care a evoluat în permanență
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
limba și credința noastră”, el fiind „întruchiparea tuturor virtualităților și energiilor românești”. În 1911, Nicolae Iorga, oprindu-se în discursul său de recepție (Două concepții istorice) asupra rolului istoriei și al istoricului, afirma: „istoricul e un bătrân prin experiență al nației sale”, el fiind dator „a fi un animator neobosit al tradiției naționale, un mărturisitor al unității neamului peste hotarele politice și de clasă [...] un descoperitor de ideale, spre care cel dintâi trebuie să meargă, dând tineretului ce vine după noi
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
ai inteligenței Înnăscute. Eugeniștii au făcut tot posibilul să demonstreze că românii au o inteligență mai mare decât media celorlalte etnii. Se socoteau ei Înșiși o elită morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau Înecați Într-o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cea care interzicea căsătoriile mixte Între evrei și români. Legea definea etnia În termeni biologici (ca sânge), și nu prin referire la religie, limbă sau orice alt element cultural: Am socotit sângele românesc, ca un element principal de așezare a Nației; dar dincolo de structura fizică a sângelui și de posibilitățile inextricabile de determinare matematică a purității lui românești, am ajuns la formula proprie românească de a socoti sângele românesc ca un element etnic și moral, a caruia determinare se face numai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
experimentul transoceanic, N. Iorga considera, În 1921, America drept „conștiința lumii Întregi”, conchizînd că „pe rînd, În istoria lumii, deosebite neamuri au cuprins În ele conștiința lumii despre drepturile și datoriile fiecărei țări și fiecărui neam. Nu totdeauna au fost națiile cele mai mari, ci acelea care au știut să despartă În judecata lor interesele proprii de interesele omenirii și să gîndească În clipele mari numai la acestea din urmă. Astăzi, după ce ochii oamenilor au privit În alte părți ca să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din veacul XX. Încă din 1930, același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea că În America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd Încă națiunile celelalte. SÎnt oameni foarte optimiști, cari-și Închipuie că ele nu se vor mai vedea peste cîtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd Încă națiunile celelalte. SÎnt oameni foarte optimiști, cari-și Închipuie că ele nu se vor mai vedea peste cîtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi Încă vizibile În America”. După ce se Întîlnise cu ei, marele intelectual român atrăgea atenția asupra faptului că „românii din America Îmi păreau altfel Înainte de a merge acolo, decît pe urmă. Este o legendă a românilor din America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
slovacii, sîrbii, balticii, polonezii, grecii etc. -, dispuneau de alte condiții ale emigrării. În România, emigrația nu beneficia de Îndrumarea sau sprijinul statului, ci se reducea, la Început, la o decizie personală. În plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de Încrederea În valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Început, la o decizie personală. În plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de Încrederea În valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decît atît, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajînd-o și compromițînd-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că În a doua jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și compromițînd-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era Încă formată. Apoi, românii erau Îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul Întrebării viitorul nației lor. Nu În ultimul rînd, desigur, ei nu erau pregătiți mental pentru a-și părăsi țara. De aceea, emigrația a rămas circumscrisă unei sfere individuale sau uneia de familie, sat sau zonă geografică. Emigrația română spre America nu a depășit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atunci care s-a păstrat și a putut fi publicat. Miriam Korber-Bercovici, autoarea cărții, a fost deportată În lagărele din Transnistria, Împreună cu familia, la Începutul celui de-al Doilea Război Mondial, conform acelui plan al lui Hitler, de „curățare” a nației germane - pentru aceasta pregătind o rezervație de evrei În Siberia, Înființînd Însă și lagărele de concentrare și exterminare din Germania -, și al lui Antonescu, care s-a limitat la Transnistria, pămîntul dăruit lui de către Hitler ca o recunoaștere a prieteniei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
învățământului, mai întâi ca profesor de matematică, apoi de franceză și, pentru mai mulți ani, de retorică, la Colegiul „Sf. Sava” din București. A fost un profesor de prestigiu printre contemporani, convins de însemnătatea școlii pentru progresul și luminarea unei nații. Bucurându-se de favorurile cârmuirii (nu a participat la revoluția de la 1848), deține ranguri și funcții importante: secretar intim al domnitorului Gheorghe Bibescu, primar al capitalei și, din 1850, pentru mai mult timp, efor al școlilor. Preocupările sale de îndrumător
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
Irlanda pare să fi fost prima țară cu o hartă cadastrală. Ian Hacking notează că, după cucerirea insulei de către Cromwell: „pământurile Irlandei au fost toate măsurate, iar clădirile, oamenii și vitele numărați sub coordonarea lui William Petty, pentru ca jefuirea acestei nații de către englezi În 1679 să fie mai ușoară”. Acolo unde coloniile erau formate din mici comunități de imigranți, ca În America de Nord și În Australia, obstacolele În calea realizării unei hărți cadastrale uniforme erau minime. În aceste cazuri era mai puțin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și competența ei se întinde de la gramatică la ideea de divinitate. A scrie este, în aceste condiții, un act politic fundamental: înainte de a fi o manifestare a eului, de a exprima un mod de a fi, poezia este conștiința unei nații și rolul ei este să formeze o limbă și să creeze o mitologie națională. EUGEN SIMION SCRIERI: Gramatica românească, Sibiu, 1828; ed. îngr. și introd. Valeria Guțu Romalo, București, 1980; Culegere din scrierile lui I. Eliade de proze și de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Biblicele sau Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2 (Elemente de istoria românilor sau Dacia și România), București, 1869; La înmormântarea reposatului Ioan Văcărescul, București, 1863; Curs
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
capitalei, care i-a și facilitat angajarea, ca medic chirurg, în armata turcească 9. Obiectivul său, mărturisit în chiar prefața amintitei lucrări, a constat în „a oferi o imagine veridică a vieții cotidiene a locuitorilor din zonele vizitate, îndeosebi a națiilor poetice de la Dunărea de Jos, ale căror nume abia dacă sunt cunoscute cititorilor americani“. Că produsul final semnifică mai mult decât un simplu jurnal de călătorie, dominat de impresiile ce i le-au lăsat popasul în Principate (cărora le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de ce nu, sentimente. Mai mult, politica externă a celor două țări, natală și adoptivă, avea numeroase ținte comune, derivate din poziția geografică, dimensiunea redusă a forței și influenței în concertul european și idealurile de unitate și independență care animau ambele nații 63. Revistele grecești se arată preocupate de începuturile arheologiei române și în general de inițiativele istoriografice și culturale. Pe lângă cercetările epigrafice ale lui G.G. Papadopol 64, aici apar știri despre conferințele lui Tocilescu asupra geografiei antice a Dobrogei 65, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
surprins într-un moment de cumpănă se realizează prin reverberarea conflictelor în biografia eroului principal. Pe autor îl interesează perioada „obsedantului deceniu” ca epocă, ca eveniment principal - colectivizarea, văzută ca un fel de cabală strunită de alogeni cu interese potrivnice nației, iar ca tip de erou, țăranul onest și frust, cu nostalgii ducând spre origini, care privește acest eveniment traumatizant prin optica strămoșilor săi, transpunerea romanescă fiind lungul traseu al analizării acestui proces de conștiință. Lumea se împarte în două după
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
fiecare articol este însoțit de o bibliografie bogată, cu trimiteri exacte la text. În manuscris a rămas o încercare de istorie a literaturii române, cu ample referiri și la istoria limbii. SCRIERI: Monumentul Șincai-Klainian a bărbaților celor ce pentru lauda nației române toată viața și-o jertfiră, Buda, 1844; Lexicon de conversație storicesc religionariu, I, Buda, 1847. Ediții: Gh. Șincai, Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, Buda, 1844. Repere bibliografice: I. Lupaș, Cea mai veche revistă literară românească, AIN
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
studii despre teatru și prin exigență în judecarea pieselor reprezentate, unele criterii estetice și etice de apreciere a operei dramatice. Articolele lui Barbu Catargiu (Teatru național), I. Voinescu II (Cugetări asupra teatrului) și însemnările Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații pornesc de la credința comună în misiunea socială, militantă a teatrului ca „școală de moral”. În numele unor idealuri sociale și naționale se pledează pentru un repertoriu „clasic” (drame, tragedii) și împotriva vodevilurilor și melodramelor. Articolele și cronicile dramatice de aici constituie
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
de frig, Într-adevăr, cretinizarea, stagnarea, starea de prostrație pot fi obținute prin frig, nu prin foame. Poate că asta e a treia etapă a ispășirii noastre - ultima, după Înfometare, după reducerea spiritului la restul - restului elementar: subumanul, aducerea Întregii nații la starea larvară 2. Ideea de a fi decăzut Într-o joasă condiție animalieră este curentă În epocă. O exprimă Mircea Iorgulescu Într-un text difuzat (sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cărora avem un interior pe care nu știm să-l reprezentăm ori pe care Îl reprezentăm Împotriva voinței noastre. Corin Braga: Nu ești adică un esențialist, cum erau analiștii din perioada interbelică, preocupați să identifice o esență a românității, a nației etc. Marius Jucan: Exact. Ruxandra Cesereanu: Textul tău, Marius, pornește de la termenul tranziție sau propune ca bază de lucru acest termen pentru reconfigurarea societății civile În România. Cred că titlul mai potrivit ar fi putut fi „Reconstrucția societății civile din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
însemnătatea pe care presa o are în viața socială și intelectuală a unui popor, recurge la această soluție. Între sprijinitori se numără și negustori din București sau Focșani. Anunțând apariția publicației, Rosetti sublinia că redactorii sunt însuflețiți de dragostea de „nație”. Primul număr, al cărui titlu este „Fama Lipschii”, conține, alături de un editorial scris de Rosetti, informații în legătură cu evenimentele politice din Rusia, Grecia, Turcia, rubrica „Misțele” sau „Adunări de ici și de colo” și o biografie romanțată a lui Ali Pașa
FAMA LIPSCHII PENTRU DAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286943_a_288272]
-
care să nu se inspire din datinele, deprinderile și credințele poporului român. Obiectivele pentru care militează gazeta sunt, între altele, libertatea cetățeanului, a comunei, garantarea unității naționale. Aceste idei ar fi extrase din „constituția [...] de la 1848, adoptată și susținută de nația întreagă”. Primele opt numere sunt predominant politice. În cel de-al nouălea este inserată o notă redactată evident de Heliade, prin care se anunță o schimbare a obiectivelor. Se renunță la militantismul politic și se trece la acțiune pe tărâmul
LEGALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]
-
și Réflexions politiques, écrites dans la prison d’Edimburg. Miezul ideilor sale despre literatură stă - în spiritul „Daciei literare” - în credința că, trăgându-și sevele din istorie, din realitatea autohtonă, din creația populară, ea cată să fie „expresia vieții unei nații”. Prețuitor al tradiției, ideea moștenirii culturale („clironomia părintească”) apare, la el, ca o consecință firească. Pe de altă parte, precursor al junimismului prin criticismul său, scriitorul anticipează, prin șarjele împotriva „imitației necugetate” și a stricătorilor de limbă, campania pe care
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]