5,372 matches
-
ar personifica spiritul lui Petre Țuțea. Având un ascendent asupra celorlalți, nu doar în virtutea inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își va urma maestrul și în arena politică, animând filiala mehedințeană a Partidului Naționalist Democrat, al cărei organ de presă, „Îndreptarea”, îl conduce. Articolele politice (mai toate abordând și probleme culturale) și le strânge în broșurile Naționalismul (1912) și Momente din lupta noastră (1914). Sub direcția sa apare, scurtă vreme, în 1913, „Lumina literară
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
și literare, Craiova, [1932]; Contribuțiuni la istoricul tipografiei oltene Samitca (1835-1922), Craiova, 1945. Traduceri: Antonio Fogazzaro, Idile spulberate, București, 1908, Eden Anto, București, 1909, Misterul poetului, Orăștie, 1912; Alessandro Manzoni, Logodnicii, I, București, 1911. Repere bibliografice: Radu S. Dragnea, Acțiunea naționalistă, „Unirea”, 1912, 21; Pamfil Șeicaru, Un luptător de caracter: D. Tomescu, „Răsăritul”, 1913, 36; Aderca, Contribuții, I, 309-310, II, 9-15; Pamfil Șeicaru, Independența criticii literare, „Steagul”, 1915, 64; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 55-58; Perpessicius, Opere, V, 245-249; Al.
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
ca un copil”, poetul se zbate „sub golgota geloziei”, gustă „ambrozii din olimpul sfânt” ș.a.m.d.) la senzațiile și imaginile de sursă simbolistă. Dar T. și-a adjudecat o notorietate inalienabilă ca autor al unui discurs poetic aliniat programului naționalist oficial din anii ’80 ai secolului trecut. Și aici trece cu ușurință de la elogiu la imprecație, de la stihuirea elegiacă la timbrul pamfletar vituperant. Asumându-și, programatic, statutul de poeta vates și uzând de o retorică tumultuoasă, el celebrează nu numai
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
locțiitor de ministru) în cadrul Ministerului Culturii, la Departamentul artelor, muzeelor, monumentelor și învățământului artistic (1953-1955), șef al Secției de știință și cultură a Comitetului Central al PMR (1955-1960), de unde va fi destituit și ulterior exclus din partid, acuzele fiind „idei naționaliste”, „legături clandestine cu colegi foști legionari” etc. Intermitent, cât era în funcție, predase materialismul dialectic și istoric, apoi estetica generală la instituții bucureștene de învățământ artistic universitar. Din 1961 este profesor de limba română la o școală generală din Băneasa
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
e scriitor din Găești”. De altfel, această tranșare e posibilă pentru că la Ț. gândirea nu revendică un sistem „obiectiv”, ci e reductibilă la o atitudine „subiectivă”, pe care eseistul o rezumă astfel: „Să vă spun eu cine sunt: sunt român, naționalist, creștin, ortodox și militarist”. E vorba, cu alte cuvinte, de o atitudine pur idiosincratică, în care „vorbele de duh” sunt amestecate cu (sau se bazează pe) numeroase prejudecăți culturale, stereotipuri etnice sau fanatisme mărunte. Oricum, e o atitudine perfect compatibilă
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
în această direcție, voiajorul în străinătate, cap al unei familii de rațe, ar fi un virtual filistin plat, iar Emil Gayk, ciugulitorul de grăunțe, o pasăre de pradă cu vocație de birocrat („ascuțit bine la ambele capete”) și de huligan naționalist (el „poartă pe umărul drept un susținător de armă” și vrea „transilvăneni fără Transilvania”). O chestiune finală ar fi aceea dacă totul în Pagini bizare e numai parodie, dacă nu cumva sensul e mai adânc. Existând „comedie tragică”, tragicul se
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
eseuri, studii și articole scrise și publicate în limba română. Cartea - „o adevarată împlinire pentru cultura noastră în exil” (Mihai Cismărescu) - cuprinde texte apărute în cea mai mare parte în paginile revistei „Destin”: Actualitatea lui Eminescu, Caracterele culturii românești, Fenomenul naționalist, Perspectiva Unirii, Problema statului românesc, Pentru o teorie a revoluției, Nemesis și libertate în cultura românească, unde, invocând individualitatea lui Vasile Pârvan, a lui Dan Botta și Lucian Blaga, U. „a reușit câteva pagini de vibrantă inspirație, pagini care nu
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
și a circulației persoanelor, au contribuit la menținerea și formarea unor niveluri ridicate de neîncredere în instituțiile statului. Pentru a se legitima, dar și pentru a abate atenția cetățenilor de la problemele societății, regimurile comuniste au ales adesea discursuri cu tentă naționalistă, desconsiderând problemele minorităților sau defavorizând sistematic anumite grupuri etnice. Aceasta a contribuit la dezvoltarea unei culturi a neîncrederii în alte grupuri etnice și a intoleranței etnico-religioase. În același timp, în vestul continentului tindea să se dezvolte societatea postindustrială marcată de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inevitabil strategia de securitate, recalibrând-o. La Începutul deceniului zece, agravarea situației populației românești de peste Carpați și reprimarea mișcării memorandiste (9 iunie 1892 - mai 1894) a adus o astfel de perioadă critică În relațiile României cu Imperiile aliate. Excesele politice naționaliste ale guvernului Wekerle, În Ungaria, față de români și față de ne-maghiari În general, au servit drept catalizator, cel puțin În parte. Dincolo de Carpați, În Regat, reprezentanții Partidului Liberal și cei ai Partidului Conservator, motivați de interese personale, ori de considerente
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În viitor, În ciuda anumitor fricțiuni cu Imperiul vecin, ce nu pot fi uneori evitate din cauza multiplelor interese naționale și economice divergente” <ref id="36">36 Ibidem. </ref>. Conceptual așadar, grupul decizional român a reușit să transleze, chiar și după explozia naționalistă de la jumătatea deceniului zece, dincolo de logica simplă a antagonismului româno-maghiar. Acțiunea sa diplomatică a reliefat faptul că miza eventualei transformări a politicii maghiare prin intermediul presiunilor germane nu era soarta relațiilor româno - austro ungare per se, ci salvarea glacisului de securitate
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
din Macedonia, În vederea reducerii tensiunii dezvoltate de chestiunea transilvană <ref id="47"> 47 Ion Calafeteanu (coord.), Istoria politicii externe românești În date, București, 2003, p. 199. </ref>. Președintele Consiliului, D. A. Sturdza (obligat să-și refacă virginitatea politicii austrofile după puseul naționalist avut În opoziție), destul de linear În gândire și ligiu În absolut alianței, ar fi Îmbrățișat cu toată energia strategia diversionistă. În realitate, ideea transformării chestiunii macedonene În linie de politică externă activă, În vederea deturnării atenției opiniei publice de la ceea ce se
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Începutul veacului XX - problema macedoneană reținea atenția guvernanților datorită cuțovlahilor, populație de rasă și limbă română grupată În masivul Pindului și În comunități compacte În restul Macedoniei, formând un total de peste 200.000 de suflete și animată de sentimente foarte naționaliste. Oameni muncitori, deosebit de dotați pentru comerț, acești români din Macedonia, pentru a lupta contra propagandei făcute de statele balcanice, căutau ajutor dincolo de Dunăre, la București. Guvernele române, care spre deosebire de statele vecine Turciei, nu erau animate de pofte anexioniste, considerau ca
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1909. </ref> - și nu ca efect al Crizei Bosniace (ori al deteriorării relațiilor austro-române). E drept, schimbarea produsă În structura unității de decizie ultime, căreia Îi revenea În fond responsabilitatea gestionării politicii externe, a favorizat pe termen mediu dezvoltarea curentului naționalist, fapt cu efecte inerente În cele din urmă și În zona opțiunilor de securitate. Criza Bosniacă a indicat, de asemenea, cu o mare claritate divergența existentă Între politica balcanică a Austriei și aceea a României (filo-sârbă, În funcție anti bulgară
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
of the First World War, London, Palgrave, 1991, p. 143-150, 160-163; Gerald Volkmer, Die Siebenbürgische Frage, 1878-1900. Der Einfluss der Rumänischen Nationalbewegung auf die diplomatischen Beziehungen zwischen Österreich-Ungarn und Rumänien, Köln, Weimar, Wien, 2004, p. 345.</ref>. Un ușor delir naționalist a devenit sesizabil la București, la finele anului 1913, cel puțin În anumite cercuri, vizibil amețite de succesele din vară și „momentan Îmbătate” de ideea „România farà da se” <ref id="65"> 65 1918 la Români. Desăvârșirea unității național statale
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
reconcilierea Între Austro-Ungaria și Rusia! <ref id="69 "> 69 Raymund Netzhammer, Episcop În România, București, 2005, vol. I, p. 512 (Duminică, 5 iulie 1914). </ref> Revenirea lui Brătianu la putere, În ianuarie 1914, personajul politic cel mai amprentat În sens naționalist și având În mod cert un profil educațional, politic și ideologic sensibil diferit de cel al consilierilor de până atunci ai Maiestății Sale, n-a schimbat, contrar aparențelor, realitățile În zona politicii externe. De altfel, Brătianu conștient sau nu, a
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
velicorus, M. Menșikov, susținea că „statul rus este stat al rușilor”, iar celelalte naționalități sunt de mâna a doua <ref id="43">43 A. M. Avereh, P. A. Stolâpin i sudibî reformî v Rossii, Mockвa, 1991, c. 132 133. </ref>. Lozinca Partidului Naționalist Rus: era „Rusia pentru ruși”. Statutul unei alte organizații șovine, „Uniunea Națională din toată Rusia”, avea drept principal scop instituirea hegemoniei națiunii rusești și ripostă contra „violenței alogene”, respectiv Împotriva mișcărilor naționale din imperiu. Aceste forțe au constituit principalul sprijin
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
dosar 8987, f. 11. 72 Ibidem, f. 19. </ref>. Au fost și cazuri când literatura românească era confiscată. Astfel se proceda În cazul cărților cu caracter anarhist, socialist, antireligios și antisocial <ref id="72"> </ref> sau cu acelea de factură naționalistă. În august 1912, după ce au fost cenzurate 23 de colete, expediate din Huși, au fost confiscate două cărți care purtau titlul Ostașul. Guvernatorul Basarabiei Mihail Ghilhen aprecia că acestea, „fiind de orientare șovinistă, sunt indezirabile pentru a fi răspândite În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
20 ianuarie 1910, printr-o directivă guvernamentală, Piotr Stolâpin, Președintele Consiliului de Miniștri, s-a adresat guvernatorilor, atrăgându-le atenția asupra pericolului pe care-l prezenta „mișcarea de iluminare culturală desfășurată de diferite popoare În baza deșteptării unei conștiințe Înguste, naționaliste”. Se considera că aceste societăți vor conduce la un separatism național și la „vrajbă”. De aceea erau socotite periculoase pentru liniștea publică. Stolîpin socotea inadmisibilă constituirea unor asemenea societăți, cerând să li se refuze Înregistrarea. Activitatea societăților naționale care deja
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și structurilor se realizează prin distincții binare („zero/unu”; „bun/rău”; „pozitiv/negativ”; „alb/negru” etc.) ș.a.m.d. - toate aceste „marote” ale structuralismului clasic și altele similare au fost identificate în Raționalul lui Tyler, taxonomia lui Bloom și extensia naționalistă a lui Schwab. După Cherryholmes, se pot identifica riguros cel puțin opt „hibe/caracteristici structuraliste” în „Raționalul lui Tyler”: a) sensul curriculumului este determinat de relațiile cuprinse în pașii procesului curricular; b) pașii individuali nu au o semnificație aparte în afara
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inseparabile 201. Cândva, filosoful reconstrucționist Theodore Brameld (1904-1987) atrăsese atenția însă că acest „mare pas” al omenirii va putea fi făcut numai depășind un obstacol (care, în opinia noastră, nu a fost depășit): Noi, oamenii, trebuie să abandonăm îngustele înclinații naționaliste și să îmbrățișăm comunitatea, ca lume cu sens unic. Aceasta va implica stabilirea unui guvern mondial și edificarea unei civilizații mondiale în care oamenii de toate rasele, de toate națiile, de toate culorile și toate credințele vor colabora în scopul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unei civilizații mondiale în care oamenii de toate rasele, de toate națiile, de toate culorile și toate credințele vor colabora în scopul comun al păcii mondiale, uniți sub stindardul ordinii internaționale 202. La începutul secolului XXI, se părea că obstacolul naționalist va fi ușor depășit și civilizația globală, noua ordine mondială, guvernul mondial etc. au devenit iminente. Obstacolul ideologic dispăruse, brusc, în 1990 și se părea că „marea îmbrățișare a lumii” pentru „fraternizarea universală” a început. Dar, la fel de brusc, în primii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anii ’90 se părea că marile religii - creștinismul, mozaismul, islamismul, budismul, confucianismul, daoismul, shintoismul - și puzderia de secte desprinse din ele se „topesc” văzând cu ochii în clocotul globalizării economice și informaționale care ștersese toate granițele naționale. Cele câteva răbufniri naționaliste, precum cea iugoslavă, ar fi putut fi luate în derâdere dacă nu ar fi fost scăldate în sânge. Dar iluzia globalistă a fost maculată cu orori dantești, chiar la debutul noului mileniu de mișcarea teroristă anticapitalistă, inspirată de religia islamică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decizii ale serviciului de cadre și ale rectoratului. Dar totdeauna hotărârea decisivă o luau comisiile regionale (apoi comitetele județene) de partid, sesizate de organele Securității sau direct de informatori. Dacă la început motivul principal l-a constituit legătura cu mișcările naționaliste și rasiste, treptat au intervenit și alte criterii. Astfel, procesul PNȚ (1947) a declanșat prigoana membrilor sau simpatizanților partidelor istorice (PNȚ, PNL și aripa lui Titel Petrescu din Partidul Social-Democrat). O dată cu naționalizarea industriei (1948), au fost prigoniți profesorii cu proprietăți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decât bancuri și mecanisme de apărare. Toată suflarea românească a fost curprinsă la un moment dat - în anii ’80 - de o febră, fără temperatură, corpul social luând forma unui stup, solidar, mistic și organic atașat partidului, antrenat în psihoza triumfalismului naționalist. Valul a pornit de sus în jos, ajungând la vârste fragede, prin inventarea - probabil, ideea unui culturnic creativ - a celei mai ridicole categorii de actori sociali: șoimii patriei. Exista o producție interesantă privind practicile ideologice, pe care în comunism nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]