2,620 matches
-
Doar în altar și în pronaos se mai disting câteva scene. E posibil ca pictura să fie realizată în mai multe etape: pe iconostas descrierile imaginilor sunt în caractere chirilice, pe bolta absidei altarului în latină, iar pe cea a naosului citate din Evanghelie multilingve: în latină, germană, maghiară și în caractere chirilice. În patrimoniul bisericii existau cărți vechi: Strastnic (1773), Mineu (1784), Liturghier (1797), Evanghelie (1765), Penticostar (1768) duse probabil în colecția arhiepiscopiei. Clopotele bisericii vechi și ușile împărătești au
Biserica de lemn din Silivaș () [Corola-website/Science/313494_a_314823]
-
care fuseseră împodobite unele elemente de arhitectură ale edificiului. De plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală, monumentul comportă, în acoperirea interioară: tavanul drept peste pronaos; boltă semicilindrică, închisă vest și est prin timpane, și având o grindă meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în scene dreptunghiulare; friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
Psaltire românească” de secol XVI. Dimensiunile monumentului, lățimea mare în comparație cu bisericile ridicate în secolul al XVIII-lea în zonă susțin această presupunere. În sprijinul unei datări în secolul al XIX-lea pledează și faptul că pictura interioară, care acoperă pronaosul, naosul și altarul, a fost realizată doar în anul 1878 de către „Maer Darie, zugravu din Valea Ierii”. Planimetria edificiului se înscrie tipului comun Munților Apuseni, având în plus un pridvor sudic și turnul cu foișor și coif înalt. De la vechiul edificiu
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
sticlă aparținând școlii de la Nicula, precum și o icoană pe lemn reprezentând pe cei doi arhangheli. Starea de conservare. Biserica este acoperită cu țiglă, respectiv cu tablă la turlă, ceea ce nu a împiedicat pătrunderea apei, pictura de pe latura de sud a naosului fiind cea mai afectată. În peretele de nord s-a practicat o gaură pentru scoaterea unui burlan de încălzire, ceea ce a dus la deteriorarea stratului de pictură pe acea porțiune de perete. Pereții sunt acoperiți cu ștergare, icoane, iar ferestrele
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
adăugarea la vechea navă a unei tinzi, care devenea astfel pronaos, s-a ridicat și turnul-clopotniță, cu galerie deschisă și cele patru turnulețe specifice la baza coifului. Peste vechea tindă, ce avusese tavan, a fost atunci extinsă bolta semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
astfel pronaos, s-a ridicat și turnul-clopotniță, cu galerie deschisă și cele patru turnulețe specifice la baza coifului. Peste vechea tindă, ce avusese tavan, a fost atunci extinsă bolta semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. La 1824 pictează la această biserică Irimie Ștefan Zugrav din Filea de Jos, căruia îi datorăm pictura de pe bolta naosului, iar la 1832 este prezent aici Ilie Pop, „pictor Surduc”, autorul unei cruci și al ușilor împărătești.
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
în urma invaziei tătarilor din anul 1717. Locul unde s-au dat luptele poartă și azi numele de Preluca Tătarilor, localnicii fiind conduși în lupta din 4 septembrie 1717 de un preot, Lupu Șandor. Biserica are o absidă poligonală decroșată, un naos de formă dreptunghiulară, deasupra căruia se află o boltă semicilindrică supraînălțată. Pronaosul este tăvănit, iar deasupra acestuia se înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală dublă. Pe
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
Țara Românească și Moldova. Decorul mural al bisericii din Borșa, datând din 1775, este opera unui zugrav ale cărui lucrări au puține legături cu tradiția din zona Maramureșului istoric. Programul iconografic este diferit de al celorlalte picturi maramureșene. Pe bolta naosului sunt înfățișate Sfânta Treime, Înălțarea Fecioarei și Cei patru evangheliști, restul spațiului fiind acoperit de numeroși îngeri așezați pe nori. În altar sunt scene disparate, dintre care numai unele specifice acestei încăperi: Iisus-Viță-de-Vie, Iisus în potir, Viziunea sfântului Petru din
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
euharistice) și Buna Vestire; pe lângă acestea mai apar Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae, în câte două scene. În seria sfinților ierarhi sunt intercalați sfinți militari. Este prezentată o scenă din „Vechiul Testament": proorocul Natan îl mustră pe regele David. Programul naosului ilustrează pe un perete Patimile, iar pe celălalt pilde și minuni. Dintre patimi sunt alese zece episoade mai importante; zugravul respectă preferința localnicilor pentru anumite scene, cum este de exemplu „Iuda primind banii de la trei arhierei”. Timpanul peretelui vestic înfățișează
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
sfântului Ilie și un Sfânt stâlpnic, iar în registrul următor, două teme din ciclul marilor sărbători - Învierea lui Lazăr și Învierea lui Iisus - între care se intercalează Sfântul Eustațiu cu cerbul ce poartă crucea între coarne. Registrul inferior al pereților naosului cuprinde scene diverse. Pe peretele vestic sunt pictate episoade din „Geneză" (se mai păstrează doar Alungarea din rai și Cain îl ucide pe Avel). Într-o înșiruire arbitrară apar personaje izolate și scene din viețile unor sfinți: Convertirea lui Saul
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
izolate și scene din viețile unor sfinți: Convertirea lui Saul, Sf. Gheorghe, Sf. Roman și Sf. Macarie, Sf. Paraschiva, Ducerea moaștelor sfântului Nicolae, Sf. Onufrie și Maria Egipteanca, Sacrificiul lui Avraam, Viziunea sfântului Petru din Alexandria (temă care reapare în naos ca îndemn la păstrarea credinței tradiționale). În pronaos, Judecata de apoi se desfășoară pe peretele estic și are în centru pe Iisus, Maica Domnului și Ioan Botezătorul în Deisis, între îngeri, prooroci și apostoli; la dreapta sunt reprezentate cetele celor
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
fi păstorul credincioșilor din Sătmar. era relativ datată din anul 1777. A ars pe data de 3 octombrie 2009. Se păstrează ruinele carbonizate. Reprezentativă pentru zona etnografică Codru, biserica avea spațiul interior împărțit după canoanele bisericești în trei încăperi: pronaosul, naosul și absida altarului. Pereții erau din bârne așezate orizontal, materialul folosit pentru acestea fiind obținut, conform tradiției chiar de pe locul unde a fost contruită biserica. Pereții din lemn erau așezați pe un postament din piatră de râu. Întrarea în biserică
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
de vest. În fața intrării se afla o prispă cu șase stâlpi ce adăpostește intrarea. Spațiul destinat femeilor, pronaosul este tăvănit, deasupra acestuia fiind amplasat turnul bisericii. Spre turn dar și spre corul ce se afla în jumătatea dinspre pronaos a naosului se putea ajunge chiar din prispă urcând o scară. Intrarea în biserică, datorită importanței sale recunoscute, a fost tratată cu maximă atenție. Ancadramentul ușii, ce era în partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul frânghiei fiind
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
era în partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
m iar înălțimea turnului era de 15 m. Grosimea pereților varia între 15-17 cm, înălțimea pereților fiind de 2,5 m iar cea a bolții de 2,1 m. Istoricul de artă Mariu Porumb datează pictura din absida altarului și naos la sf. sec.18, iar cea din pronaos în prima jumătate a veacului următor.În general pictura din această biserică respectă tradiția postbizantină, receptând anumite influențe occidentale în cadrul stilului, dar și al iconografiei. Pereții altarului sunt decorați predominant cu reprezentări
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
flancată doar de Maica Domnului și Ioan. Modul în care este redată pânza care acoperă șoldurile lui Iisus - cu multe falduri, într-o manieră foarte dinamică - denotă receptarea influenței artei occidentale. Cercetătorul Marius Porumb remarcă bogăția decorului parietal al spațiului naosului, scenele fiind mult mai numeroase în comparație cu alte biserici din ținutul Codru. Bolta naosului este decorată cu următoarele scene: "Sf. Treime", în redactare occidental, "Adam și Eva, Sf. arhangheli Mihail și Gavril" și reprezentarea "Mielului lui Dumnezeu". Se observă așadar că
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
care acoperă șoldurile lui Iisus - cu multe falduri, într-o manieră foarte dinamică - denotă receptarea influenței artei occidentale. Cercetătorul Marius Porumb remarcă bogăția decorului parietal al spațiului naosului, scenele fiind mult mai numeroase în comparație cu alte biserici din ținutul Codru. Bolta naosului este decorată cu următoarele scene: "Sf. Treime", în redactare occidental, "Adam și Eva, Sf. arhangheli Mihail și Gavril" și reprezentarea "Mielului lui Dumnezeu". Se observă așadar că sfinților care poartă hramul bisericii li s-a acordat un loc important în cadrul
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
slăbănogului")reprezentările "Cuvioșilor Macarie și Pavel", "Sf. Mucenici Onufrie și Zosima", "Proorocul Ilie", episoade din viața Sf. Dimitrie ("Lupta lui Nestor cu Lei") și "Nașterea fecioarei". De asemenea întâlnim alte scene precum "Scara lui Iacov" și "Arca lui Noe". Pereții naosului sunt decorați cu scene care oglindesc Patimile lui Iisus. Se poate observa că pictorul nu a avut în vedere o anumită ordine de distribuire a scenelor. Peretele vestic conține motive decorative cu reprezentări de pești, imagini similare întâlnindu-se și
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
cu reprezentări de pești, imagini similare întâlnindu-se și în biserica învecinată din satul Corund. O reprezentare foarte interesantă, nesemnalată până acum în literatura de specialitate este imaginea stemei Ungariei, redată de două ori, deasupra ferestrelor de pe latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
biserica învecinată din satul Corund. O reprezentare foarte interesantă, nesemnalată până acum în literatura de specialitate este imaginea stemei Ungariei, redată de două ori, deasupra ferestrelor de pe latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al treilea registru conține reprezentările apostolilor, iar în centru imaginea
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
tătari la 1717, fiind salvată de o femeie care a cărat apă cu găleata până a stins focul, spune legenda. Monumentul se aseamănă cu Biserica Bulenilor ca siluetă. Absida altarului este de formă dreptunghiulară și acoperită cu o boltă semicilindrică. Naosul este și el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă. Biserica păstrează parțial pictura murală. Dintre scenele conservate se pot menționa în pronaos Judecata de pe
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
Dosoftei Herescu a organizat aici o școală bisericească. În clădirile mănăstirii a funcționat o școală clericală din 1786 și apoi Institutul Teologic începând din 1826. În anul 1796 a fost înlocuită catapeteasma, cu acest prilej fiind demolat zidul despărțitor dintre naos și pronaos. Mitropolitul Veniamin Costachi, care a viețuit între anii 1821-1823 la mănăstire în timpul exilului său, a dispus efectuarea unor lucrări de restaurare în perioada 1827-1828 care au urmărit construirea unui zid de incintă, repararea chiliilor, acoperirea bisericii și a
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]