12,372 matches
-
ce persoană se relatează, prima sau a treia, narațiunile includ momente poematice: stări de încântare, uimire, beatitudine, dar și, în măsură considerabil mărită, anxietăți, nevroze, suferințe psihice și fizice, exasperări, coșmaruri. Mijloacele operaționale variază în funcție de aceste conținuturi. Când obiectul demersului narativ este o maladie, ponderea interesului stârnit în cititor e dată de analiza psihologică. În Okurina, mirosul de mucegai al unor foi de pergament reactualizează în simțul olfactiv al unui bolnav emanațiile malodorante de odinioară ale așternutului unui străbunic al său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
atunci, te încearcă un soi mulțumire. Dacă așa văd lucrurile, atunci cu ce anume avem de-a face în ceea ce ne oferă Dan Moldoveanu? Cu foarte multe din toate. Elemente din proza oratorică, pe ici, pe colo, elemente de proză narativă, aforistică, din literatura de frontieră, scriitura fiind profund poetică, suprametaforizată, opunându-se însă versului, dar nicidecum poeziei. Efectul artistic fiind asigurat tocmai din năvala senzorială a imaginilor, elementul forte al autorului, de care acesta abuzează până la sațietate, obligându-te să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dea impresia că este copleșit de emoție, că se înăbușă de prea multă trăire, nu reușește decât să ne agaseze (sau, dacă suntem dinainte binedispuși, să ne amuze). Prefațatorul cărții, Th. Parapiru, susține că narațiunea aceasta sacadată este „o bijuterie narativă“ și că „Ion Avram scrie artizanal, cu profund simț artistic“. Același prefațator mai pretinde că „fraza este supusă [de Ion Avram] unei operații de selectare, comunicarea obișnuită intrând firesc în universul metaforei prin sugestie, dintr-o perspectivă telepatică“. Cum poate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Avram scrie artizanal, cu profund simț artistic“. Același prefațator mai pretinde că „fraza este supusă [de Ion Avram] unei operații de selectare, comunicarea obișnuită intrând firesc în universul metaforei prin sugestie, dintr-o perspectivă telepatică“. Cum poate fi „o bijuterie narativă“ un text din care nu aflăm decât că autorul vrea să se remarce cu orice preț, chiar și cu prețul de a deveni ininteligibil? Cum poate vedea cineva „un profund simț artistic“ la un prozator care se fandosește (stilistic) în loc să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în afară, înseninat, solarizat etc.“ „Vocabula comună celor două părți (Locuri, cu majuscula explicită) este, iarăși, semnificativă, întru preumblarea Celuilalt cu Sinele, care se dovedește a fi găsirea locului, prin urmare identitatea, reunirea.“ „Prin patetica sau răceala mimată a instanței narative structuri duale, bucăți suprapuse / oglindite una în alta, se ajunge la gestica înstrăinării limbajului lume până la pierderea / înlocuirea originalului.“ În primul pasaj Viorica Răduță se referă la Mihai Eminescu, în al doilea - la Irina Petraș, iar în al treilea - la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
atunci socotit un om politic. Este pus în mișcare un vast mecanism de analogii din care se scot maxime cu valoare de legi active în istoria universală. Exemplele din istoriile vechi nu apar în citate, ele sînt evocate în formă narativă concisă și asociate cu situații din istoria contemporană. Încît, esențialmente, Discorsi au fost considerate un fel de "memorii deghizate și polemice". Cartea e începută în 1512, întreruptă cîteva săptămîni ca să scrie Principele, apoi continuată și încheiată. Machiavelli face aluzie la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deși, în cazul acestor texte, fără origine și autor precis, datarea pune probleme. În Evanghelia arabă a copilăriei, versiune din secolul al V-lea, probabil, Iuda se întâlnește cu Isus la o vârstă foarte fragedă. Autorul apocrifei încearcă să răspundă narativ la două întrebări: cum a devenit Iuda ucenic al lui Isus și de ce L-a trădat? Vindecarea timpurie (dar relativă) de Satana poate furniza răspunsul la prima întrebare; reposedarea ulterioară răspunde la a doua. Trăia acolo (în Betleem) o femeie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tensiuni) seamănă cu rețeta de fabricație a „ciorbei de bolovan” descrisă de Vasile Voiculescu într-una dintre prozele sale moralizatoare: uneori, autorul, necunoscut, pleacă de la un amănunt intrigant, alteori, de la o lacună provocatoare și, pe parcursul textului său, încearcă să explice narativ amănuntul ori să umple lacuna respectivă. Așa au luat naștere capodopere precum Apocalipsa lui Pavel, Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia lui Nicodim, texte asupra cărora doresc să mă opresc în continuare. II Bineînțeles, nimeni nu ne obligă să citim scrierile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și interpretată în câteva pagini. De asemenea, am lăsat deoparte Păstorul lui Herma, considerându-l un text cât de cât cunoscut. Literatura „intertestamentară”92 creează o atmosferă aparte. În această atmosferă se înscrie și Apocalipsa lui Ioan, cu structura, elementele narative, stilul și conținutul teologic specifice. După un prim parcurs inițiatic, „de obișnuire”, vom poposi pe țărmul Patmosului eliberați de stresul ineditului, dezinhibați, exersați în vertijuri cosmice. II Cartea lui Enoh (versiunea etiopiană) Din ciclul lui Enoh, m-am oprit la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
X-XIV. Ea va constitui modelul și sursa principală a unei scrieri faimoase în Evul Mediu, Apocalipsa lui Pavel. Apocalipsa lui Abraham Ciclul abrahamic cuprinde și o Apocalipsă 118, alcătuită din două mari secțiuni: prima nu ne interesează (e un tratat narativ împotriva idolatriei, povestind convertirea lui Abraham); a doua, în schimb, e o adevărată bijuterie a literaturii mistice cunoscute sub numele de „mistica tronului” (merkaba sau merkavah). De aceea, mă voi opri o clipă asupra ei. Autorul fructifică o informație aparent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
romani într-un fel de închisoare naturală. Numele lui Isus Cristos apare din primul verset ca un semn de identitate. Asupra trăsăturilor creștine voi reveni mai încolo. Deocamdată aș dori să abordez, cu ajutorul a două studii clasice în domeniu, structura narativă și repartizarea de-a lungul celor douăzeci și două de capitole a câtorva „seturi tematice”138. În capitolul 1, versetul 19, Fiul Omului îi dă lui Ioan o poruncă în spatele căreia se poate citi schița întregii Apocalipse: „Iar tu să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lui Ioan o poruncă în spatele căreia se poate citi schița întregii Apocalipse: „Iar tu să scrii tot ce ai văzut, ce se petrece acum și ce se va petrece după aceasta!” Interpretând din perspectiva ansamblului, obținem cele trei mari blocuri narative: 1. „ce ai văzut” - viziunea Fiului Omului și a interpelării divine (1,9-1,20); 2. „ce se petrece acum” - situația prezentă a Bisericii, simbolizată de cele șapte biserici din Asia Mică (cap. 2-4); 3. „ce se va petrece după aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
grila de lectură derivată din interpretarea lui Bornkamm: - Capitolele 6,1-8,1: partea din afară, nepecetluită; - Capitolele 8,2-22,5: partea pecetluită. Secțiunea 8,2-22,5 nu constituie un șir de viziuni coerente, legate una de alta după o logică narativă. Nu, Apocalipsa are un caracter poetic; altfel spus, imaginile se înșiruie paratactic, nu sintactic. De aici și dificultatea unui singur tip de lectură. Totuși, câteva linii de forță există, și ele pot fi reperate. Nu puțini interpreți au sesizat repetarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de lume, mizantropic, convins că scrie lucruri geniale. Ca să și câștige sora de partea lui, îi ține o adevărată prelegere despre literatură și bibliotecă. Termină cartea, o publică, ieșind, astfel, biruitor. Tenta metaliterară și ironia sunt salvatoare. Tipică pentru țesătura narativă a lui Rareș Tiron este proza Cale regăsită. Adriana, o funcționară de la ghișeul 1 de la Poștă, ireproșabilă timp de peste douăzeci și cinci de ani, începe, de la un timp, să râdă intempestiv și să murmure istorii numai de ea știute, reflectând brusc asupra
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lumea interioară. Victor, personajul principal din Loc predestinat, consemnează ironic la final: „Nu m am despărțit niciodată de nimeni, nici din cei ce au murit...” Într-adevăr, abordând în permanență trăirea lăuntrică a personajelor sale, autorul recurge adesea la formula narativă a monologului interior, utilizând-o cu o deosebită abilitate și naturalețe, până la dedublarea majorității personajelor lui. În Experiență aparte, pe care criticul literar Theodor Codreanu o consideră a fi „cea mai relevantă reușită a volumului”, autorul utilizează analiza psihologică până la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de efecte vizuale distincte prin utilizarea punctelor de culoare: astfel, în procesul artistic, sunt utilizate doar culorile principale (roșu, galben, albastru), juxtapunerea acestora pe pânză generând impresia unei palete cromatice largi, ce include culorile secundare. Mutatis mutandis, prin alăturarea "punctelor" narative de bază, am intenționat transcenderea contextului imediat, fiecare fragment dobândind noi semnificații, proaspete valențe interpretative în integritatea ansamblului. Cu alte cuvinte, mesajul, dacă există unul în rândurile de față, sporește considerabil în coerență și se autonomizează dacă lectorul are bunătatea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aventurilor galante ale lui prințului Niou (nepot al lui Genji) și ale generalului Kaoru (socotit de mulți drept fiu al lui Genji; în realitate, tatăl său fiind un alt personaj, Kashiwagi). Eleganța expunerii și rafinamentul retorico-stilistic (demonstrat de numeroase perioade narative subîntinse de semantică oblică, ideea de sugerare, nu aceea de afirmație lipsită de echivoc, numărându-se, în opinia reputatului Donald Keene, printre calitățile de bază ale artei nipone) desăvârșesc profilul uneia dintre primele reușite romanești ale lumii literare moderne. În
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
amorului, cu oftaturi, cu lamentații și cu grețuri afectate. Ea se menține însă proaspătă și originală tocmai datorită analizei atente a psihicului unui artist, ca și grație reflecțiilor asupra artei seducției ca materializare a stadiului estetic al vieții individuale. Forma narativă aleasă de Kierkegaard garantează ea însăși plăcere estetică lectorului, care descoperă, printr-un act de contaminare sui generis, farmecul acaparant al seducției cu stil. V-am narat toate acestea ca să vă fac martori privilegiați ai perspectivei unui agent al cuceririi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la stresul specific al adopției pe baza datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping specifice diferitelor faze ale adopției: perioadei pre-plasament, de acomodare și în faza de adaptare în urma încuviințării adopției. Astfel, interviurile narative au permis cercetătoarei să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping specifice diferitelor faze ale adopției: perioadei pre-plasament, de acomodare și în faza de adaptare în urma încuviințării adopției. Astfel, interviurile narative au permis cercetătoarei să depășească analiza transversală a mecanismelor de coping și să surprindă schimbările mecanismelor de adaptare de-a lungul fazelor menționate și totodată ciclul specific consolidării familiei adoptatoare. Remarcăm și de astă dată finețea analizei, prin care reușește
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prelucrarea datelor. Datele au fost obținute prin metoda interviului. Au fost intervievate zece mame. Au fost selectate mame care au adoptat cu cel puțin 1 an înainte de participarea la interviu. Tehnica utilizată în colectarea datelor a fost interviul de tip narativ. Într-o primă fază mamele adoptatoare au fost invitate să relateze experiența adopției copilului din momentul în care s-au decis să adopte și până în momentul intervievării. Într-o a doua fază au fost inițiate discuții mai elaborate pe marginea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
patru, prezintă rezultatele analizei datelor obținute prin investigarea documentelor sociale din dosarele de adopție vizând primul obiectiv al cercetării. Capitolele cinci și șase sunt dedicate obiectivului al doilea și prezintă datele unei anchete pe bază de chestionar, respectiv ale interviurilor narative. Capitolul șapte, este dedicat unui studiu explorator, care a avut ca metodă o anchetă pe bază de chestionar și a vizat cel de-l treilea obiectiv de cercetare. Concluziile celor patru capitole de analiză empirică vor fi sintetizate în rândurile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu influențează negativ interacțiunea membrilor familiei, deși se asociază cu o nevoie mai mare de servicii. De asemenea ținem să precizăm că, accesibilitatea serviciilor sociale și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă nici pozitivă, nici negativă. Datele obținute în cadrul interviurilor narative sunt concordante cu rezultatele expuse anterior. În plus am obținut câteva justificări ale constatărilor anterioare. În primul rând semnalăm că, starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului reprezintă factori importanți de stres pentru părinții adoptatori, dar care nu afectează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]