1,525 matches
-
asta-i cea mai bună glumă pe care-am auzit-o În ultima vreme... Doamna Rishawa Își ascuți urechile și puse mâna pe un pocal de bronz pe care-l trânti cu zgomot la pământ, ju când scena cu o naturalețe care ar fi făcut cinste oricărui actor. — Bastardă, ai? Îmi aduc bastarda acasă s-o crești tu! Are dreptate părintele Anselm când spune că din coasta lui Adam numai coastă putea să iasă, nu judecată și minte! Îmi aduc bastarda
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ca Adelheid. Părul Îl purta după moda timpului, tăiat rotund de jur Împrejur, cu un breton scurt În față. Putea să aibă vreo treizeci de ani și avea maniere simple, lipsite de aroganță și pline de curtenie. Dar, cu toată naturalețea, pe care n-o ascundea În dosul unei trufii princiare, așa cum obișnuiau membrii caselor ilustre, toată ființa lui respira un aer de măreție care impunea respect. „Nu seamănă prea bine cu ducele Bertold“, gândi Adelheid. Totuși trăsăturile lui mi se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bine, poate speram. Ei, cum ce speram? Să înțeleg poezia asta, să o întorc pe toate fețele, să mă joc așa cum făceau ei. Și mult mai târziu, cunoscând-o, mi-am dorit să fiu că ea. M-a fascinat mereu naturalețea, se simte bine în pielea ei și, chiar dacă spune că nu a fost niciodată o femeie frumoasă, nu îți poți lua ochii de la ea. Poți vorbi orice: despre cum era elevă la Ursuline și se plimba pe străzile vechi din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și el a învățat un rol. El nu era un om natural. De asta, în confruntarea cu BĂsescu, când s-a ajuns la adversitățile acelea dintre BĂsescu și Ciorbea, lumea a fost de partea lui BĂsescu. Pentru că BĂsescu are o naturalețe care trece drept sinceritate. Lumea are impresia că e sincer chiar și atunci când nu este. Iar dacă e prins că minte, spune : „Domnule, am mințit ! Îmi pare rău !“. Și te uiți la el, pare sincer și-ți vine să-i
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
actuală, crimele comunismului sînt tratate drept crime de drept comun, situație în care, grație nesfîrșitelor temporizări, se va asigura pentru majoritatea cazurilor prescrierea lor. Încît, sînt alături de Marius Oprea, care crede că ceea ce se poate face este să redeschidem cu naturalețe și curaj acest greu dosar al comunismului și să putem să facem în așa fel încît crimele și abuzurile din timpul comunismului să fie puse pe picior de egalitate, în ceea ce privește tratarea juridică, cu Holocaustul. Din datele colectate la IICCR, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
firească” de organizare socială s-a instalat de altfel atât de adînc În subconștientul nostru, Încât putem vedea chiar și azi cum popoare europene - nu vorbim de cele asiatice sau africane! - aflate În „criză” recad pur și simplu, aproape cu „naturalețe”, În această veche polarizare a cetățenilor chiar și dacă forma - forma pură, superficială - e alta!, diversele tiranii politice sau militare au demonstrat-o! Aș Îndrăzni să spun că nu rareori sclavii din imperiul roman, sclavii aflați În metropolă și Îndeplinind
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
faimosul Castel medieval Trakai, construit în sec. al XVI-lea, situat la 25 km de Vilnius, într-un peisaj pitoresc, înconjurat de lacuri și păduri. Renovat de curând, foarte stilizat, castelul mi se pare artificios, în orice caz, nu are „naturalețea” și grandoarea confratelui de la Malbork. Și-a redobândit importanța după recuperarea independenței, când autoritățile și-au dat silința să-i restituie, pe cât s-a putut, grandoarea fostei „cetăți de scaun” a Cnezatului lituanian. Trakai este folosit acum pentru diverse ceremonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și vorbea cu noi, normal, de pe malul celalalt, de la 200 m. 18 Iunie Poveștile admirabile pentru copii la radio. Am ascultat astăzi Capra îndărătnică, cu cântece și coruri și personagiile vorbite de actori deosebiți. Am fost entuziasmat de arta și naturalețea și mai ales de grija unor astfel de audiții pentru copii mici. Copilul se bucură aici de o atenție nemaipomenită. Cu drept cuvânt. Tot astăzi am citit nuvela Mâța sălbatică, scrisă de Constantin Paustovski în 1934, având ca subiect asanarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mai. La Moscova, ploaie. Vom sta aici câteva zile. 17. Am văzut un spectacol de Ostrovschi, pus din nou în scenă de un regisor îndrăzneț. Piesă realistă întrețăsută de agrementări romantice și simboliste; lung și obositor spectacol. Vechea simplicitate și naturalețe a pieselor lui Ostrovschi denaturată. Publicul a ascultat patru ceasuri cu răceală. Apletin mi-a povestit o anecdotă interesantă. Însoțea pe un scriitor bulgar spre coloniile acestui neam în sudul Rusiei. Din fuga automobilului tovarășul lui Apletin strigă: Oprește! Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
picioare și nici o - umflătură. Rămân uimit, neînțelegând cum poate să se mențină atât de proaspătă după un drum atât de lung. Face acest pelerinaj singură fără nici o frică, în spirit de credință dar și din motive culturale. Vorbește cu atâta naturalețe și simplitate despre toate aceste lucruri fără să încerce a se lăuda, ba chiar cu o oarecare reținere. Acasă, în Olanda, este secretară la un avocat și nu și-a luat concediu timp de patru ani, pentru a avea timp
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
execute pe contra-revoluționari. Ca ministru al industriei Guevara a sprijinit expropierea ultimelor ferme și magazine"! La polul opus, spusele lui Fidel Castro: "Che era o persoană pe care toți îl percepeau cu afecțiune imediat pentru sensibilitatea lui, pentru caracterul și naturalețea sa, pentru prietenie, pentru personalitatea și originalitatea sa, chiar dacă nu i se cunoșteau celelalte virtuți care-l caracterizau"! În misiune la Montevideo, am primit într-o zi de septembrie 2002 ca supliment la principalul cotidian uruguayan "El Pais" o broșurică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
amicii lui literari, căci a venit să-l asiste Al. Andrițoiu, un poet cunoscut. Fănuș a citit o povestire cu subiect țărănesc, Cocoșul roșu, care mi-a plăcut mult. Ne proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruseră Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a inclus-o în volumul său de debut, Ningea în Bărăgan, căruia la apariție, în 1959, am avut prilejul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie, geopolitică etc. pe orice, numai pe rănile și nebunia omului nu această baie domestică de carnalitate are valoarea purificatoare a unei scufundări lustrale [...] aici frumusețea, în absoluta naturalețe cu care iese la suprafață adâncimea iubirii unui cuplu încremenit de zeci de ani în suprafața etichetelor de mit național, legendă istorico-literară, categorie etno-sentimentală etc." Dan C. Mihăilescu urmărește acest paralelism, fără iritare și fără amuzament. Înregistrează totul ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dimpotrivă, susținerea, până la un punct, adică până acolo unde rămâne compatibilă cu stadiul evolutiv al relației om-mediu. Evident, acest punct, de echilibru fiind, urmărește aceeași evoluție. Susținerea totală, vegetarianismul pur, devine astfel un apanaj al viitorului, dacă-i urmărim compatibilitatea, naturalețea, iar nu artificialismul. Caracterul omnivor al omului, cu extrema sa vegetariană, e Însă o armă cu două tăișuri. Ea a ajutat omului să supraviețuiască, dar a contribuit și la suprapopularea planetei, cu tot cortegiul său de consecințe asupra mediului. La
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
întâlnit mult mai târziu, cred că eram prin prima treaptă de liceu când l am descoperit pe Panait Istrati. Cert este faptul că tata m-a influențat covârșitor deoarece cunoștea fiecare detaliu din opera sa, era fascinat de stilul și naturalețea acestuia. La urma urmei, tata se născuse și crescuse în Brăila Interbelică, dar mai cu seamă îi cunoștea toate misterele și poveștile sale frumoase, gen „Chira Chiralina”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului”. Era pe undeva și o trimitere la rădăcinile noastre
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
bei de trei ori apă, din cele patru părți ale recipientului. Cred că eram cel mai docil client al bunicii, de fiecare dată o făceam în virtutea unui act responsabil, nu-mi era teamă și mă așezam cu cea mai mare naturalețe pe scăunel. Odată, să fi avut posibil vreo șapte-opt ani, nu mi-am acoperit suficient de bine picioarele și un mic, foarte mic fragment de cositor topit a plonjat pe tibia piciorului, mi-a ars pielea și am de atunci
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o cât de mică scurgere de informație în acest sens. În schimb, a intervenit detașarea, indiferența și anularea acelor principii de comunicare asertivă cu care eram obișnuiți până la momentul acela. Era însă mult prea apăsătoare răceala domnului profesor. Ne lipseau naturalețea și bonomia gesturilor sale, șarmul și cuvintele tihnite. Așadar trebuia să facem ceva. Ne-am adunat ambele grupe în speranța soluționării cât mai rapide și eficiente a acestui diferend ce aducea în prim plan atitudinea pasivă a distinsului nostru profesor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și ce să mai poți spune, să poți schimba cu ceva direcția faptelor noastre ? A fost destul de greu să pot găsi calea prin cuvinte către sufletul și îngăduința profesorului nostru. Mi-am dat însă seama că totul se grefa pe naturalețea unui expozeu sincer, de suflet și pentru suflet, așa cum obișnuia s-o facă întotdeauna domnul profesor. Și ziua cea mare a sosit. Eram în formație completă la cursul domniei sale, așteptam intrarea domnului profesor, iar eu aveam în minte doar câteva
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
inversul" în oglindă ideologică al unei cărți din aceeași perioadă istorică de la "Cartea Rusă". Plus tentativele sale chinuite de a găsi în franceză "fraze cu miez" ale unui om care scrie într-o franceză bogată, e drept, dar lipsită de naturalețe. Și încă ceva: cartoanele de cărți din anticariate abundă de romane de Virgil Gheorghiu, la un franc bucata. (Pasaj adăugat ulterior, noiembrie 2008: cărțile lui Gheorghiu făceau casă bună de cartoane împreună cu Le Clézio, Premiul Nobel pentru literatură 2008. Anticariatele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în care praznicele, ospețele și mesele comune erau dese, dar scurte, în zilele de sărbătoare sătenii se adunau la jocul în care feciorii curați, respectuoși cu vârstnicii, învârteau dezinvolt pe sub mână pe frumoasele satului ce încântau obștea prin puritate și naturalețe, prin frumusețea costumelor naționale pe care și le etalau, expozeu de artă populară desăvârșită, de bun gust, de virtuozitate, mândre că de mîna lor erau lucrate. Se ducea o viață de satisfacții, de tihnă pe tălpiță la vreme de înserare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
privilegiul să lucreze o lungă perioadă de timp și să se formeze sub îndrumarea reputatului profesor dr. Vladimir Buțureanu, a beneficiat de o pregătire multilaterală în specialitate, devenind astfel un bun diagnostician și practician. Chirurg de excepție, având frumusețea și naturalețea gestului chirurgical, a rămas toată viața devotat chirurgiei clasice. În acest domeniu a modernizat tehnicile de tratament și a adoptat noi tehnici. În cele peste patru decenii de activitate didactică s-a aplecat cu multă înțelegere și migală asupra tinerelor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Te rog acceptă să-ți fiu jumătatea și voi fi un braț puternic de care să te sprijini, să-ți pui capul pe umărul meu atunci când vei avea nevoie. Dincolo de umbrele adânci ale unor copaci ai străzii se îmbrățișară cu naturalețe. Ea se simțea iubită, în siguranță și foarte liniștită. Viața lor căpătă un alt contur, un alt sens. Ar fi vrut să-i spună că va fi a lui, doar a lui pentru totdeauna, dar a decis să mai aștepte
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de speranțe și trăia unul din acele momente minunate ca toate ființele și plantele când simt bucuria și mândria existenței lor pe pământ. Distanța dintre ei dispăruse odată cu demonii dintre ei. Ochii ei mari, expresivi și frumoși se înseninaseră căpătând naturalețe și o strălucire aparte. Era chiar foarte bine dispusă încât îi venea să țopăie de fericire. Se comportase ca o adolescentă răsfățată și apoi destul de rațională. Își iubea deopotrivă părinții și era pregătită să meargă înainte. Dar în mintea ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de filmat. O anumită tensiune aparte rezultă pentru privitor din această situație în înalt grad ambivalentă, în măsura în care el devine conștient de ea ; și cred că el e făcut, îndemnat să devină conștient de ea prin alternanța unor scene de o naturalețe calculată, aranjată și a unor scene sau episoade care nu fac (sau, mai bine zis, nu pretind) decât să înregistreze ceva dat. A face un film de acest tip presupune, procedural, o imersiune de o relativ lungă durată a regizorului
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ale acestui serial, acela de a ni-l arăta în habitatul său natural, cum se spune ; E.M. Cioran se dovedește, să recunoaștem, fermecător (cum am putea uita ușor coregrafia brațelor lui atunci când imită gestul groparului care-i aruncă tigve ? Sau naturalețea dezarmantă cu care ne mărturisește lipsa-i de vitalitate comparativ cu a ciobanului acela ?...), chiar dacă româna lui este tatonantă și multe dintre lucrurile pe care le spune le știam deja din cărți. “i-apoi, cum să nu iubești un om
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]