3,927 matches
-
multe dintre elementele de trai privat de culoare apuseană adăpostite de casele antacuzinești, ca și prețuirea pe care membrii acestei familii au arătat-o constant valorilor civilizației. Răpire de fecioară Dacă ne așezăm în tabăra celor ce manifestă mai puțină neîncredere în legendele adunate de Neculce în Sama sa de cuvinte (chiar scriitorul se „ascunsese” după o declarată facultativitate a credibilității: „Ci cine va vrea să le creadă, bine va hi, iar cine nu le va crede, iarăși bine va hi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În dictonul latin: Quidquid agis prudenter agas et respice finem. Ce este responsabilitatea? Este răspunderea morală sau prudența În acțiune, dar concomitent și o asumare a riscului, a consecințelor acțiunii Întreprinse. Ea este atitudinea care se opune șovăielii, Îndoielii sau neîncrederii. Implică curaj, dar și reflectivitate rațională. Tot În cadrul obiectului Psihologiei Morale trebuie incluse, ca forme sintetice ale celor mai sus menționate, și raporturile morale. Înțelegem prin raporturi morale, relațiile psihologice și morale care se stabilesc Între doi sau mai mulți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ales, În relațiile interpersonale cu alții. Sinceritatea este deschidere, franchețe, siguranță, lipsa falsității. Este forma pozitivă de caracter a unei persoane, În care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale Eului. Ele au la bază mecanismele psihologice și morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un act de rea credință. bă Intriga este reaua intenție prin care o persoană construiește o falsă istorie sau inventează o falsă situație, În scopul de a crea derută, discordie, de a declanșa un conflict, o stare de tensiune și, neîncredere Între persoane. Totul are ca scop obținerea unor avantaje personale, excluzând orice fel de scrupule morale În raporturile cu ceilalți. Intriga este asociată cu reaua intenție de denigrare a celorlalți. Ea este reaua intenție prin care se urmărește derutarea celuilalt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poată profita de el. Intriga are ca scop discreditarea celorlalți, pentru ca persoana care declanșează scenariul să obțină un statut favorabil sau avantaje materiale. că Dacă ipocrizia și intriga sunt rele intenții cu caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au un caracter de agresivitate Îndreptată către sine. Caracterul șovăitor, neîncrederea, tendința de a-i suspecta pe ceilalți de rele intenții sunt de fapt proiecțiile persoanei care se reîntorc asupra ei Însăși. Ceea ce individul cu caracter imoral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
scenariul să obțină un statut favorabil sau avantaje materiale. că Dacă ipocrizia și intriga sunt rele intenții cu caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au un caracter de agresivitate Îndreptată către sine. Caracterul șovăitor, neîncrederea, tendința de a-i suspecta pe ceilalți de rele intenții sunt de fapt proiecțiile persoanei care se reîntorc asupra ei Însăși. Ceea ce individul cu caracter imoral crede despre ceilalți, Își va atribui, de data aceasta, În mod inconștient și automat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-o să-și redobândească curajul și Încrederea În forțele Sale, puterea de a suporta și de a depăși limitele suferinței. În cazul oricărei terapeutici, cuvântul este suportul care redă valorile morale pierdute. El este cel care Înlocuiește deznădejdea cu speranța, neîncrederea cu certitudinea, trezind În individ forțe reprimate de suferință și care, mobilizate prin intervenția terapeutului, vor contribui la redresarea pacientului. Este momentul unei de precizări. Cuvântul din sfera comunicării, nu are aceeași semnificație și funcție ca În utilizarea sa terapeutică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a putut vedea anterior. Vechile calități sunt Înlocuite cu defecte. Totul va degenera În tensiuni, conflicte, acțiuni de violență reciprocă. Separarea sau dizolvarea cuplului este diferită motivațional În cazul prieteniei sau al iubirii. O prietenie se dizolvă din motive de neîncredere, de nesinceritate. Sentimentele morale sunt violate. O iubire se destramă din motive de infidelitate. Sentimentele erotice sunt violate printr-un act de impurificare formală sau simbolică, prin intrarea unei alte persoane În cuplul respectiv, al cărui echilibru va fi tulburat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cărora trebuie să insistăm. Acestea privesc următoarele două aspecte: capacitatea de trecere la acțiune, de transpunere În act a forței sufletești interioare prin curaj, Încredere, combativitate; incapacitatea sau lentoarea, dificultatea de a Întreprinde o acțiune, starea de inhibiție, timiditate, frică, neîncredere a persoanei legată de trecerea la acțiune. dă Ca act, puterea se manifestă În două direcții, În funcție de natura forței sufletești interioare care o determină și o menține: reușita sau eșecul. Pot reuși În acțiunile și conduitele mele, dând satisfacție eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
construiește Încrederea reciprocă, va apărea În timp, angoasa, teama de a nu pierde partenerul sau de a nu fi abandonat de către partener. Teama generează o tensiune interioară În cadrul cuplului respectiv. Fiecare dintre parteneri este suspicios, iar În locul Încrederii reciproce apare neîncrederea, care va genera nesiguranța. Nesiguranța va provoca, În cazul fiecărui partener, sentimentul pericolului pentru sine și pentru propria viață. Din acest moment, conflictul este deschis. Partenerii se acuză reciproc: cel care acuză se consideră frustrat de către cel pe care-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
evitare este o reacție interioară a mea, o atitudine care este declanșată de imaginea persoanei cu care sunt În contact sau de incertitudinea situației cu care mă confrunt. Imaginea celuilalt Îmi poate trezi sentimente negative (dispreț, repulsie, teamă, dezgust fizic, neîncredere etc.Ă. Acestea toate mă vor Îndepărta de persoana respectivă, pe care o voi evita, voi căuta să nu o mai Întâlnesc. Același lucru se petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă de sentimente negative, obligându
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
intenționat să-l prezint pe fachir doctorului, care se oprise atunci la Anarkulle. Pentru a testa experimentul, am luat un pui de găină cu mine. Doctorul a zâmbit atunci când i-am relatat amănuntele și, așa cum mă așteptam, și-a exprimat neîncrederea asupra mărturiei fachirului. Totuși, fachirul și-a pus mâna deasupra vasului În care era vipera, fiind mușcat; imediat după aceea ținu puiul de găină În apropierea vasului, acesta fiind mușcat de Îndată. Dar doctorul părea Încă să creadă că aici
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că drepturile unor persoane cu statut de supuși ai britanicilor erau mult limitate, chiar și rescrierea istoriei lor după mai bine de un secol făcându-se sub semnul unor nume fictive. 236. Probabil sadhu. 237. În original faqueer. 238. Aceeași neîncredere o manifestă față de un „bramin” (brahman) Împăratul dintr-o poveste a lui Kogălniceanu (cf. „Împăratul și braminul”, Alăuta românească, nr. 2 din 15 iulie 1838, Iași, preluată În Opere, vol.I, ed. cit., pp. 30-33). 239. Despre cele două experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Samarkand un anumit număr de burj asemănătoare celor de la Balk, și că ruinele În mijlocul cărora se ridicau aduceau din când În când la lumină nu numai medalii, ci și statui și inscripții. Această ultimă indicație trebuie totuși primită cu oarecare neîncredere, cel puțin dacă nu e vorba despre inscripții kufice. Dl Honigberger concepu planul de a pleca spre Samarkand pentru a examina aceste ruine și de a face săpăturile sub protecția guvernatorului, pe care spera să-l Înduplece prin daruri. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dată obiectul acestor entuziaste relatări medicale. În mediile medicale și erudite pe care le-a străbătut Honigberger În Europa după 1834 - ca și În Transilvania de altfel -, acești Joghees of Hindoustan au produs, cu siguranță, multă surpriză și tot atâta neîncredere. Fluctuant și enigmatic, numele sub care apar la Honigberger lasă să se vadă deja că interesul său european Începea să fie mai curând religios decât medical - acea convenție benevolentă care Îndepărta suspiciunile. Iar dacă Honigberger numește deja unii Joghees În loc să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tălmăcește romanul Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu. De menționat sunt și piesele de teatru traduse pentru a fi jucate (nu destinate tiparului): Omul cu mârțoaga de G. Ciprian (1964), Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu (1966), Neîncredere în foișor de Nelu Ionescu (1967), Visul unei nopți de iarnă de Tudor Mușatescu (1969), Sărutul de Dan Tărchilă (1976), Iona de Marin Sorescu (nereprezentată) ș.a. Traduceri: Aurel Storin, Der Löwe, Timișoara, 1965; G. A. Hulubei, Der Schatz, Timișoara, 1967
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
a pierdut. Conflictul din Despot Vodă este cel care va deveni clasic în dramaturgia istorică românească: ciocnirea dintre domnitorul străin și boierii susținători ai tradiției, considerată factorul de rezistență al neamului. Poziția scriitorului este exprimată de țăranii comentatori ai evenimentelor: neîncredere în voievodul venetic, fără aderență la obiceiurile țării, pe care urmărește, cu dibăcie, să o treacă la luteranism. Figura lui Despot Vodă nu apare convingător motivată prin temperament și caracter, Moțoc în schimb, concentrat pe o singură trăsătură, versatilitatea, devine
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
de a avea un sens pentru sine bazat pe propria experiență de viață, munca creatoare, dezvoltarea rațiunii și a obiectivității. În opoziție cu acest model de societate, „societatea bolnavă” favorizează apariția unor stări de tensiune și ostilitate între oameni, de neîncredere, transformă omul într-un instrument de exploatare a altora sau a instituțiilor, îi dizolvă orice semnificație, sfârșind prin a-l transforma într-un automat. De fapt, însă, după cum recunoaște E. Fromm, o societate are ambele funcții: sanogenetică și morbigenetică, putând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunicare închisă”, discretă, „acoperită”. În ceea ce privește tipurile sau formele de comunicare, avem în vedere următoarele aspecte: a) comunicarea bazată pe încrederea reciprocă, ce apropie persoanele printr-o relație de deschidere, sinceritate și cooperare într-un cadru interpersonal; b) comunicarea bazată pe neîncredere, care creează tensiuni, rezerve, îndoieli în relația interpersonală dintre cei doi parteneri putând duce la răceală, ostilitate, conflicte; c) comunicarea în situațiile de concurență, care poate avea, în cazul unei atitudini de loialitate, un caracter de acceptare morală reciprocă a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și cu o patologie psihiatrică diferențiată. Acest aspect se poate vedea în tabelul de mai jos. Tabel pp. 100-2/. Stadiile de dezvoltare între 0 - 18 ani. Vârsta Stadiile psihosexuale Stadiile psihosociale Stadiile cognitive Stadiile afective 0 - 1,5 Oral Încredere/ neîncredere Senzoriomotor Frică. 1,5 - 3 Anal Autonomie/ îndoială Simbolic. Separare/părăsire 3 - 5 Oedipian/genital Inițiativă/vinovăție Intuitiv/ Reprezentativ Imagini terifiante. 6 - 11 Latență Valorizare/ inferioritate Concret/ operațional Teamă 12 - 18 Maturizare sexuală Identitate/confuzia rolului Formal/ operațional Sentimentul penibil
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
altă parte, pe discordanța acestuia în raport cu realitatea; tinerii sunt ursuzi, izolați, apatici, inactivi, indiferenți, prezintă bizarerii, manierisme, inafectivitate cu o stare discordantă, izolare autistă; paranoicii; tendințele paranoice constau într-un orgoliu funciar, constituțional, manifestat prin egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului, vanitate, neîncredere și suspiciune, mergând până la idei de persecuție, o judecată falsă bazată pe o logică rigidă și tenace de tip paralogic; este un tip de gândire refractară în raport cu realitatea obiectivă; la paranoici, elementul esențial este reprezentat prin „refracția gândirii”. pseudoparanoicii sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
loc important în strategiile sociale, în politica statului de ameliorare a condițiilor psihosociale ale lumii și vieții moderne. Starea de neliniște psihosocială, nesiguranța, primatul forței în relațiile intersociale și al intereselor individuale în relațiile interumane fac să crească tensiunea socială, neîncrederea, dificultățile de adaptare, conflictele, agresivitatea. Lumea modernă este o „lume de criză” (F. Nitti, L. Bauer, R. Guénon, M. de Unamuno). Conflictele dintre generații iau forme dintre cele mai diferite ca manifestare socială, uneori fiind de un dramatism profund și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
găsi plăcerea în alterarea adevărului, fabulație, simularea cu caracter automatic și inconștient. Ea este terenul pe care se dezvoltă isteria, pitiatismul, delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă în ceea ce privește ambianța, falsitatea judecăților, inadaptare socială. Constituția ciclotimică constă în oscilațiile permanente de activitate deasupra sau dedesubtul normalului, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]