2,506 matches
-
nu mai facă o femeie fără copii fericită? Cazul special al lui Fran s-ar putea să necesite o intervenție ceva mai serioasă decât se aștepta de obicei din partea unui doctor, dar, din perspectiva Henriettei, acest lucru era un amănunt neînsemnat. O izbi deodată singurul potențial obstacol în calea acestei fantezii. — Acest domn doctor Westcott. E căsătorit cumva? Asistenta oftă. — Domnul doctor Westcott s-a dedicat cu trup și suflet clinicii. Henrietta zâmbi radios în timp ce-și încheia nasturii costumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
localuri sau la văluri. Comitetul pentru Presa Regională organiza o conferință în care urma să anunțe finaliștii și să desemneze câștigătorul concursului „Ba al nostru-i mai frumos“ organizat de Citizen, un eveniment în comparație cu care războaiele din Balcani păreau un neînsemnat conflict local. Când găsi în sfârșit cinci minute ca să sune la clinica de planificare familială, se simți ca ultimul om când i se spuse, la treizeci și patru de ani, că era de preferat să fii la ciclu când ți se punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
care era mai preocupată de neprețuitul ei ziar decât de cea mai importantă zi din viața ei. Lucrul după care tânjea Camilla erau dezbaterile aprofundate și intensive, de preferință în cadrul unor prânzuri prelungite și pline de antren, în privința fiecărui detaliu neînsemnat legat de aranjamente, de la elementele ce intrau în componența buchetelor domnișoarelor de onoare la întrebarea dacă Jesu Joy of Man’s Desiring trebuia neapărat inclus între cântecele de nuntă sau devenise un fel de clișeu în ultimul timp. În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
sigur spre ținta care mi-am propus-o cu mulți ani în urmă. Mulți mi-au spus că sunt nebun chiar mă strigau 14, dar ce contează, ei nu văd lucrurile importante, decât cele mici, materiale care sunt atât de neînsemnate. Sau mulțumit mereu cu puțin și puțin vor trăi sunt lacomi în a-și strânge cât mai multe nimicuri, care nu le folosesc la nimic și nimic nu vor avea, toate aceste lucruri eu am încercat să le arăt prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nostru Tristan Tzara, care publica versuri în Chemarea, 1915, a stîrnit apoi întregul curent literar care a dezlipit de învechitul tipic al simbolismului tineretul din Franța, Germania, Elveția și America. Orice tînără revistă din aceste țări e o mărturie a neînsemnatei isprăvi puse la cale aci, înainte de război, și care izbăvește pe moderniștii români de acuzația «importului»” („Modernism și tradiție“, în Cuvîntul liber, seria II, an I, nr. 1, 26 ianuarie 1924). O atare poziție încerca să dea o replică tradiționaliștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
promovarea producției naționale: „Ar trebui să se știe că într’adevăr una dintre cele mai prețioase inovații pentru promovarea producției unei țări e felul cum aceasta este expusă, exprimată, fardată. Măsura și gustul unei națiuni se întrevede în cel mai neînsemnat detaliu: literele de pe vitrină, afișul-reclamă. La noi acesta din urmă, care în altă parte constituia un punct capital sub raportul comercial și unul de valoare artistică sub raportul execuției, e lăsat competinței tipografului. Ar putea să mi se răspundă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bătrânului, blândul Gaston a dat din cap ca și când înțelegea, dar a renunțat în cele din urmă. Bătrânul nu și-a dat seama că vorbea singur de fapt, așa că și-a văzut mai departe de explicațiile lui. — Și, peste gangsterii cei neînsemnați sunt yakuza, barosanii... Cu un an în urmă, banda lui Hoshino ținea bine frâiele în mână, dar după incidentul cel grav de anul trecut, s-au mai dat și ei la fund. Cât timp au fost la cârmă, au tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
își făcuse stagiul militar pe o insulă din Pacific. — Soldat, ziceți? Pe o insulă din Pacific? Polițistul a rămas câteva clipe pe gânduri: — Vă referiți probabil la Ihei Kobayashi. Din fericire, Yamagata nu e ca Tokyo. E doar un orășel neînsemnat și locuitorii sunt simpli și onești, dar foarte curioși. În serile lungi de iarnă nu au altceva mai bun de făcut decât să stea în jurul focului la taclale și la bârfă. Bătrânul polițist cunoștea un Kobayashi care fusese cândva soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ai ghicit încîntarea ce mă cuprinde în față puterilor, în ipostaze de boabe, în fața mărunților zei, cari așteaptă să fie zvârliți prin brazde tăiate în zile de martie. Am văzut nu o dată sămânța mirabilă ce-nchide în sine supreme puteri. Neînsemnate la chip, deși după spiță alese, îmi par semințele ce mi le ceri. Culori luminate, doar ele destăinuie trepte și har. În rânduri de saci cu gura deschisă - boabele să ți le-nchipui: gălbii, sau roții, verzi, sinilii, aurii, când
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ani capricioasă. Aveam treizeci și trei de ani și destulă experiență ca să fiu În stare să recunosc un om bun atunci cînd Îl vedeam. Am ajuns să iubesc foarte multe lucruri la Dan și foarte repede. Printre ele, și nu cel mai neînsemnat, era faptul că realizam, dincolo de orice Îndoială, că de-abia aștepta să aibă copii și că era, În fond, genul de tată pe care mi-l dorisem și eu dintotdeauna. Dar Îmi plăcea și mirosul lui. Faptul că mirosea Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
serios, oricum. Adică, e foarte drăguț, dar cred că e doar ceva trecător. — Deci, tu te Înroșești ca un rac fiert, dar toată povestea e doar ceva trecător? Aiurea. Ei haide, Lisa, spune-mi ceva, orice, un detaliu cît de neînsemnat. — Bine, bine, dar te rog să nu-i zici nimic lui Trish. — De ce? Întreb eu inspirînd o dată, scurt. Îl cunoaște? — Nu, nu. Doar că nu voiam să știe nimeni. Ca să fiu cinstită, totul e la Început și e complicat. — Complicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și paznici se îngrijeau de Sfânta Sofia. Rugăciunile și psalmii puteau conta pe o sută șaizeci de cititori și douăzeci și cinci de cantori. Dar, din păcate, a fost de-ajuns să mă trezească din vrajă un biet paznic de la o poartă neînsemnată. S-a apropiat de mine și mi-a cerut bani pentru biserică. Cupola s-a întunecat ca și când ar fi cuprins-o subit bezna, și am ieșit fără să-i răspund, urmărit de bombănelile lui iritate. Am colindat posomorât prin oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
alții fericiți, deoarece omului îi este cu neputință să înlăture partea obscură ce se află în el, acele mișcări subterane care pun întotdeauna binele celorlalți la urmă, după binele propriu. De aceea am ales calea răului celui mai mic: fapta neînsemnată, știind că până și facerea de bine poate ascunde doar ambiția de a fi considerat sfânt. Îl iubesc pe Dumnezeu și am tot respectul pentru creația sa, fiindcă e sfântă. Dacă pot să ajut pe cineva, o fac, dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
că aici zace un muribund în rugăciune. Aici se sfârșesc însemnările lui Stiliano, fiul lui Evangrio din Cecla Siriei, notar și grefier prin meritul său, longobard prin voința sorții, demnitar al palatului din dorința regelui Rotari cel mare și acum neînsemnat preot al bisericii ariene din pricina preoților catolici. Amin. Jeluire Prea grabnic încheiasem această carte. A trebuit să descos din sul foile de pergament ca să pot să adaug și altele. Căci planurile lui Dumnezeu m-au smuls din tihna căpătată prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-se. Întrebă: — Sunteți rude? Zero ezită. Se Înroși. Strânse pumnii și se scărpină În cap. Prin fața ochilor păru să-i treacă San Francesco, gol În pridvorul bisericii, În timp ce-l renega pe acel neguțător obscen, responsabil pentru viața lui. Privi cartela - neînsemnată și derizorie bucată de plastic, care În mâinile profesorului era mărturia incontestabilă a nulității sale. — Da, răspunse. Sunt fiul lui. Profesorul Ferrante Începu să bată cu degetele În masă. Deci acest partizan de cartier era fiul lui Fioravanti. Probabil nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă crești, Să mă iubești Și cu drag să mă-ngrijești! Vestitor al primăverii Din albul fulgilor de nea Și din a soarelui sclipire, Îți dăruiesc un mărțișor Aducător de fericire. E mic și neînsemnat, Dar plin de bucurie, E gândul cel mai curat Ce se-ndreaptă către tine! Vărăreanu Teodor-Bogdan, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești - Bacău profesor coordonator Vărăreanu Teofana-Lavinia Căpșuna Ce aș vrea eu o căpșună S-o mănânc
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
actorii, într-un decor de vis care întregește o piesă scrisă de către cer și pământ, aceasta fiind îndelung aplaudată de spectatori. Fie că suntem doar personaje figurante sau principale, lumina succesului ne cuprinde pe toți, deoarece chiar și cea mai neînsemnată ființă are un cuvânt de spus în această reprezentație numită „Viață”. O masca este un obiect rigid, dar atunci când este purtată poate fi modelată după fiecare sentiment al persoanei care a animat-o. Răsuflarea amplă a buzelor șoptind câteva vorbe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
razelor soarelui și bucurându-se de tot ce ne oferi tu, dragă Pământule. Pentru a obține toate acestea trebuie să încercăm sa readucem totul la normal și să iubim și să protejăm natura. Aici îmi închei micul discurs, sperând ca neînsemnatele mele cuvinte să fi ajuns la inima tuturor locuitorilor tăi, făcându-i să prețuiască și să ocrotească tot ceea ce ne oferi. Greta Monalisa, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și Crișan” Turda - Cluj profesor coordonator Codruța Andreica Fantezie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
poate întâmpla. Absolut orice. Sidney se plimba de-a lungul malului. Ultimele raze ale soarelui îi luminau fața plictisită. Stătea la bunici de vreo două săptămâni și nimic interesant nu se întâmplase. Avea nevoie să se întâmple ceva, oricât de neînsemnat, care să întrerupă monotonia aceea. Nu era genul de fată care să se bucure de liniște și de natură, ci îi plăceau acțiunea, aventurile, să descopere lucruri noi, iar puțin pericol nu o deranja. Iar acum, urmărind cursul unui râu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
e deplină: în firele de oameni de la marginea pâlcului de mistere se pare că niciunul nu a reușit să se cațere pe arborii existenței lui, așa cum nici pădurea întreagă nu va reuși să zărească oamenii cățărându-se. Sunt prea mici, neînsemnați, mânjiți în subconștientul lor pentru a scânteia în fața unor adevărate inimi lipsite de păcat, cum se găsesc în scorburile seculare ale puieților de stejar, de două ori mai falnici decât stejarii înșiși și de zeci de ori minuscule în fața firului
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lista precisă a tuturor vehiculelor cu motor În stare să pluteasă - inclusiv lista bărcilor pneumatice! - care au părăsit insula În cursul ultimelor douăsprezece ore, fie și numai pentru cîteva minute. Vreau să aflu cea mai măruntă deplasare suspectă, cea mai neînsemnată plecare neprevăzută, cea mai mică vizită neobișnuită. Pe scurt, tot ce iese din obișnuit mă interesează. Păstrăm legătura. Mai Înainte, polițistul Încercase În mai multe rînduri să dea de Marie, dar ea lăsase să se adune mesajele de la el pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu vîrful În pahar pentru a cere liniște. - Aș vrea mai ales să laud curajul Mariei, zise ea cu voce limpede, căci e nevoie de curaj pentru a conduce o anchetă atît de grea pe o insulă unde cel mai neînsemnat locuitor este fie o rudă, fie un prieten. Am greșit cu toții purtîndu-ne urît cu ea - deplîng prima acest lucru - și urez ca de acum fiecare să se asocieze căutării adevărului, căci cu toții nu vom avea liniște atîta timp cît asasinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
zi dimineața le avea la dispoziție și constata că peste tot În lume, din ce În ce mai mult, centrele de cercetare păreau să Înainteze orbește, Într-un empirism lipsit de sens. Nici un rezultat nu permitea Întrezărirea unei concluzii, și nici măcar formularea celei mai neînsemnate ipoteze teoretice. În cursul evoluției animale, conștiința individuală apărea brusc, fără motiv aparent; neîndoielnic, ea preceda cu mult limbajul. Cu finalismul lor inconștient, darwiniștii, ca de obicei, invocau ipotetice avantaje selective legate de apariția ei și, ca de obicei, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Vrei să ți-o iau În gură? El se gândi un moment, până la urmă răspunse: — Da. Era plăcut, dar plăcerea nu era foarte vie (În fond, nu fusese niciodată; plăcerea sexuală, atât de intensă la unii, rămâne moderată și chiar neînsemnată la alții; era o chestiune de educație, de conexiuni neuronale sau ce?). Această felație era mai ales emoționantă: era simbolul regăsirii, al destinului lor Întrerupt. Fu Însă minunat după aceea, când o luă pe Annabelle În brațe iar ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o slăbiciune pentru Împrejurimile frumoase și visa să locuiască Într‑una din clădirile elegante ocupate În trecut de exclusiviștii membri ai facultății Protestanților Anglo‑Saxoni. Când a revenit la Universitate ca profesor plin, după două decenii petrecute prin campusuri mai neînsemnate, a pus mâna pe un apartament cu patru camere Într‑una din cele mai atrăgătoare clădiri. Majoritatea ferestrelor lui dădeau spre o curte interioară Întunecată, dar dincolo de aceasta, spre vest, se vedea campusul cu turlele sale gotice, cu laboratoarele, dormitoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]