5,135 matches
-
an, cu drepturi asemănătoare soldaților. - după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netritați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturi prevăzute în Instr. Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D, Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: - soldă, hrană și întreținere la fel cu ale soldaților; - cota de 15 lei pe zi, pentru uzajul efectelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întreprinderi vor fi retribuiți - potrivit profesiunii sau meseriei ce îndeplinesc - în conformitate cu dispozițiunile legilor speciale. 3. Dispozițiuni referitoare la fonduri. a) Pentru comandamentele, unitățile și formațiunile militare, care utilizează orice fel de evrei la munca obligatorie (titrați, specialiști netritați, meseriași, muncitori necalificați) în interesul armatei, se fac următoarele preciziuni: - Drepturile de salarizare (pentru titrați), precum și drepturile de hrană, soldă și întreținere (pentru orice categorie de evrei) se suportă din creditul extraordinar cu acoperire specială (fondul de războiu) deschis prin D. L. Nr. 1939
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
infractori (acei cari nu execută conștiincios munca și se sustrag dela muncă prin orice mijloc) și în lagăre a Românilor cari înlesnesc astfel de abateri. g) Drepturile evreilor folosiți la munca obligatorie (echipe de meseriași, detașa mente locale cu muncitori necalificați), sunt în sarcina instituției care îi folosește. 4. Cercurile teritoriale să nu se mai adreseze direct Marelui Stat Major, decât în cazuri de extremă urgență. În consecință, toate lămuririle să se ceară pe cale erarhică. 5. S’a întocmit un decret
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
presteze în detașamentele exterioare. 5. - Cercurile teritoriale vor ține seamă ca repartizarea evreilor meseriași și specialiști titrați și netitrați pentru nevoile locale (în orașele de domiciliu ale evreilor) să se facă - pe cât posibil - în condițiunile de vârstă ale muncitorilor evrei necalificați, prevăzute de Instrucțiunile Generale Nr. 55.500/1942 adică în primul rând se vor repartiza acei de 18-19 ani și de la 41-50 ani și în al doilea rând pe acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Controlul accesului în Spitale se va face de portari civili care funcționează în mod normal la aceste spitale. 2) EVREII se vor repartiza la Spitalele Z.I., vor fi dela vârsta de 40 ani în sus, din disponibilitățile de muncitori necalificați, din cei clasați pentru muncă ușoară și din meseriași neprevăzuți în „SITUAȚIA STATISTICĂ”. Sub nici un motiv nu se vor întrebuința evrei în birouri în nici o calitate. Ofițerul de Administrație dela Spitalele Militare improvizate sau de Cruce Roșie și Ofițerul Șef
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în interiorul Spitalului, însă strict separat de răniți. 4) Desconcentrarea milițienilor și înlocuirea cu evrei se va face până la 20 Martie 1943, cel mai târziu, Comandamentele Teritoriale raportând la această dată de executare și arătând numeric pe categorii (meseriași și muncitori necalificați) evrei repartizați la fiecare spital. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR, GENERAL, ss I. Arbore Șeful Secției I-a Colonel, ss E. Borcescu p. conformitate Șeful Bir. Spitale Căpitan, semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.013 M, PCM, rola 31, dosar 59, filele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Munca obligatorie este prestată de evrei în locul serviciului militar. b) - Obligativitatea muncii pentru bărbații între 18-50 ani (similar Legii Recrutării). c) - Modul de utilizare: - Titrații sunt folosiți la muncă intelectuală, potrivit specialității lor. - Meseriașii, potrivit meseriei lor, după nevoi. - Muncitorii necalificați sunt folosiți pe vârste: cei de 18-19 ani și 41-50 ani, în principiu, în localitățile lor de domiciliu iar cei dela 20-40 ani în detașamente exterioare de muncă pentru lucrări de drumuri, căi ferate sau orice lucrări de interes militar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor și modului cum aceștia prestează munca. Atât Marele Stat Major cât și Corpurile Teritoriale fiind supraaglomerate în lucrări de birou și cu personalul redus, nu poate executa dezideratul DOMNULUI MAREȘAL: „Control continuu asupra evreilor”. VI. Propuneri. 1. Evreii muncitori necalificați, specialiști și meseriașii strict necesari, între 20-40 ani, să fie scoși treptat din instituțiile militare și civile unde nu sunt indispen sabili, să fie constituiți în detașamente cu încadrare militară și utilizați la lucrări importante (drumuri, căi ferate, etc.). 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
autorizați care au fost recunoscuți de corpul contabililor, de senatorii, absolvenți ai Liceielor Industriale sau Școlilor technice, specialiști (subchirurgi, dentiștii practicieni și technicieni, subingineri, conductori, arhitecți) și temporar detașamentele exterioare de lucru compuse din specialiști sau netitrați, meseriași și muncitori necalificați, evreii depe teritoriul unui corp Teritorial pe-altul. II. De Corpurile Teritoriale pe cuprinsul teritoriului lor, pentru echipe de meseriași și muncitori necalificați, evreii în orașele lor de domiciliu. 6. PRELUNGIRI DE REPARTIZĂRI. Toate unitățile și formațiuni militare precum și Instituțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
subingineri, conductori, arhitecți) și temporar detașamentele exterioare de lucru compuse din specialiști sau netitrați, meseriași și muncitori necalificați, evreii depe teritoriul unui corp Teritorial pe-altul. II. De Corpurile Teritoriale pe cuprinsul teritoriului lor, pentru echipe de meseriași și muncitori necalificați, evreii în orașele lor de domiciliu. 6. PRELUNGIRI DE REPARTIZĂRI. Toate unitățile și formațiuni militare precum și Instituțiunile civile, care au evrei re partizați la muncă și au nevoie de prelungirea repartizării după data de 1 Aprilie 1943, vor înainta cererile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
farmaciștii se vor trece în tabele separate, întocmite tot în trei exemplare și pe Cercuri Teritoriale. Titrații și specialiștii ceruți de M. St. M. se vor trece în tabele pe categorii și în or dinea alfabetică, iar meseriașii și muncitorii necalificați ceruți de Corpurile Teritoriale, în or dinele crescânde a contingentului. b. Copii legalizate de autoritățile judiciare depe actele de studii sau calificare profe sională, pentru evreii titrați, specialiști și meseriași. Pentru acei evrei, care au făcut obiectul unei cereri anterioare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a tuturor categoriilor de evrei care-i are repartizați până la acea dată la instituția respectivă, fie pentru lucrări de birou (titrați, contabili, desenatori), fie pentru lucrări de specialitate (ingineri, arhitecți, subingineri, dentiști etc.), fie pentru munca manuală (meseriași și muncitori necalificați). b. noile cereri vor fi făcute numeric, pentru orice categorie de evreu (titrați, tehnicieni specialiști, meseriași, sau muncitori necalificați). Excepțional, titrați, specialiști și meseriași vor putea fi ceruți nominal, în care caz vor anexa tabelele și actele prevăzute la paragraful
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
birou (titrați, contabili, desenatori), fie pentru lucrări de specialitate (ingineri, arhitecți, subingineri, dentiști etc.), fie pentru munca manuală (meseriași și muncitori necalificați). b. noile cereri vor fi făcute numeric, pentru orice categorie de evreu (titrați, tehnicieni specialiști, meseriași, sau muncitori necalificați). Excepțional, titrați, specialiști și meseriași vor putea fi ceruți nominal, în care caz vor anexa tabelele și actele prevăzute la paragraful 4 de mai sus. c. În tabelele nominale ale noilor evrei ceruți, în locul ultimelor trei date cerute la paragraful
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ca rezultat al ordinului Marelui Stat Major Nr. 419.300/943. La încadrarea evreilor se va ține seama de următoarele: a) Lucrătorii și oamenii de serviciu, vor fi repartizați dintre evreii de 20-40 ani (conting. 945-925 inclusiv) din categoriile: - muncitori necalificați; - evrei cu studii liceale sau universitare neterminate; - contabili cu studii inferioare; - evrei cari au alte meserii decât cele prevăzute în Situația Statistică. b) Șefii de ordinar, vor fi dintre contabilii autorizați dar netitrați. c) Bucătarii, pe cât posibil vor fi dintre
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
suplini lipsa conducătorilor auto români. 3. În consecință, unitățile, părțile sedentare, școlile, serviciile și stabilimentele armatei care au nevoe de evrei, se vor adresa: - La Corpurile de Armată (Teritoriale) pentru repartizări, prelungiri și majorarea efectivelor de evrei meseriași și muncitori necalificați, cunoscând că aceștia din urmă se vor acorda în mod excepțional pentru lucrări mari (construcții de imobile și amenajări de terenuri inundabile sau inaccesibile, din incinta cazărmilor). - La Marele Stat Major, Secția I-a, pentru specialiști titrați și netitrați. Rapoartele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la pct. 1. 3) La încadrarea evreilor se va ține seamă de următoarele: a) lucrătorii și oamenii de serviciu vor fi repartizați după normele arătate la pct. 2 alin. 2, între vârstele de 19-40 ani ambele inclusiv, din categoriile: - muncitori necalificați; - evrei cu studii liceale sau universitare necomplete; - dentiști și contabili cu studii inferioare; - evrei care au alte meserii de cât cei prevăzuți în situația statistică; - câte 25 evrei clasați muncă manuală ușoară. b) Șeful de ordinar și bucătarul vor fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va absolvi Școala Tehnică Sanitară din Sibiu. De o verticalitate și o demnitate exemplare, de o independență și o principialitate împinse până la obsesie, în neîmpăcat conflict cu puternicii zilei, G. a lucrat mai mulți ani ca felcer, apoi ca muncitor necalificat. Luptă cu mari lipsuri, îndurate cu stoicism, fără concesii și compromisuri, până la pensionarea medicală, consacrându-se ulterior scrisului. Debutează în revista „Vatra” (1973), cu nuvela Jocul frumos al nălucii. În același an obține unul dintre premiile pentru debut la concursul
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
ținută după finalizarea auditului oferă comitetului de audit o mare parte a asigurării necesare acestuia în ceea ce privește conducerea auditului anual. În mod evident, o preocupare-cheie a comitetului de audit constă în rezultatul auditului, spre exemplu, dacă va fi emisă o „opinie necalificată”. Totuși, comitetul de audit ar trebui, de asemenea, să fie preocupat cu problemele semnificative detectate de auditori, precum și de problemele controlului intern. 4.2.5.7. Concluzii privind rezultatele comunicării auditului Problemele ce trebuie luate în considerare în ceea ce privește rezultatele comunicării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ey.com - Ernst&Young - Audit Committees. Providing Oversight in Challenging Times, 2002, prelucrare și adaptare. Capitolul 4. Comitetele de audit 355 355 d. Chestionar privind constatările și concluziile auditului Nr. crt. Întrebări Da Nu Comentarii 1 Veți emite o „opinie necalificată”? Au fost luate în considerare alte probleme în afară de o opinie necalificată? Dacă da, cum au fost rezolvate aceste preocupări? 2 Au fost observate unele tranzacții neobișnuite? Sunteți satisfăcut de tratamentul contabil? 3 Managementul a impus unele limitări privind scopul auditului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
2002, prelucrare și adaptare. Capitolul 4. Comitetele de audit 355 355 d. Chestionar privind constatările și concluziile auditului Nr. crt. Întrebări Da Nu Comentarii 1 Veți emite o „opinie necalificată”? Au fost luate în considerare alte probleme în afară de o opinie necalificată? Dacă da, cum au fost rezolvate aceste preocupări? 2 Au fost observate unele tranzacții neobișnuite? Sunteți satisfăcut de tratamentul contabil? 3 Managementul a impus unele limitări privind scopul auditului, de exemplu, vi s-a permis accesul la toți angajații, toate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Între 1949 și 1952, este elev al Liceului „Ienăchiță Văcărescu” și colaborează cu poezii, recenzii, reportaje la gazeta „Chemarea” din Târgoviște, unde și debutează în 1950. Orfan de tată, este nevoit să lucreze ca muncitor necalificat la Sovromtractor din Brașov, perioadă când participă la activitățile cenaclului literar de la clubul uzinei. Timp de trei ani (1953-1955) este elev la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București. Reîntors în Brașov, este încadrat redactor la ziarul „Drum nou” (1955-1958
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
perioadă când participă la activitățile cenaclului literar de la clubul uzinei. Timp de trei ani (1953-1955) este elev la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București. Reîntors în Brașov, este încadrat redactor la ziarul „Drum nou” (1955-1958) și, din nou, muncitor necalificat la Uzina de Tractoare. Revine ca redactor la ziarul „Drum nou” (1960-1966, 1968-1980), lucrând din 1966 la revista „Astra”, ca secretar general de redacție. Se înscrie la Facultatea de Ziaristică din București (1978-1983). În 1980, este numit redactor-șef al
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
județul Arad, după care se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-latină, luându-și licența în 1974. Refuză să ocupe vreun post în învățământ și rămâne fără serviciu până în 1977, când se angajează ca muncitor necalificat la Centrul de librării din Cluj, apoi ca vânzător și librar. Din 1988 este angajat lector la Editura Dacia unde după 1989 devine redactor-șef. A debutat cu poezie în ziarul „Crișana” din Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
a renunțat la expresia căpșunar pentru a desemna pe românul plecat să muncească în Europa. Discuția despre problemele create de români în spațiul public european evită abordarea statusului social al acestora. Marea majoritate dintre ei este alcătuită din muncitori, mulți necalificați, bărbați care lucrează în construcții sau în ferme agricole, femei care lucrează ca menajere, infirmiere, babysiter, chelnerițe etc. (Sandu at all, 2006). La aceștia se adaugă cei care nu au nici un status ocupațional și au alte îndeletniciri - cerșetorie, hoție, înșelătorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin mediu social nu doar cel rezidențial, ci și cel ocupațional. S-a demonstrat, de pildă, că pe măsură ce o categorie se situează mai jos în ierarhia socială, speranța de viață a indivizilor din acea categorie este mai redusă (șomerii, muncitorii necalificați și chiar țăranii). Tot în acest context se introduce un nou concept în sfera cercetării sănătății: speranța de viață în sănătate, noțiune care subliniază viețuirea nu oricum, ci în condiții de bună sănătate. Din acest punct de vedere, s-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]