5,468 matches
-
are tendința de a se transforma în realitate. Acesta a fost unul dintre cele mai arzătoare și îndrăznețe visuri pe care le-a avut omul, încă de la începuturile sale. Această năzuință a omului de a se avânta spre înalt, spre necunoscut, și-a găsit, de-a lungul existenței omenirii, o vie reflectare în mituri și legende: de la păsările și animale mitice și zei și eroi zburători până la încercările inocente de imitare a zborului păsărilor. Cel mai reprezentativ rămâne, totuși, acela al
ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349788_a_351117]
-
dragă. De fiecare dată își amintea de cei pe care i-a dezamăgit cu acțiunile sale necugetate. Acum îl aștepta pe bărbatul de care va fi legată zi de zi cel puțin o săptămână, însă gândurile sale vinovate însoțeau pașii necunoscutului în cămașă roșie. A mai fost în timpul studenției cu Halil la munte, însă nu locuiau în aceeași cameră - era prea periculos. Acum va sta cu Mircea nedespărțiți atâtea zile. Timpul trecea greu, însă mai erau câteva minute și trebuia să
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
au fost perfectate, celelalte formalități de asemenea rezolvate și iată-mă acum în trenul internațional Balt Orient Expres în drum spre noua mea prietenă. Drumul a fost obositor, cu schimbarea trenului la Bratislava și transferarea pe o linie internă în necunoscut, distanță de peste 400 km, spre Košice - al doilea oraș ca mărime al Slovaciei de astăzi. Pe primul tronson al călătoriei, am mers mai mult de 24 ore cu trenul, cu o pauză de circa cinci ore în Bratislava, timp în
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
la bucuriile sau întristările mele care sar sau nu în ajutorul meu dacă intru într-o belea. Țara ce face pentru mine? Îmi inspiră ura împotriva consăteanului că așa ar cere dreptul electoral. Mă pune să apăr avutul unui oarecare necunoscut care n-a făcut nimic pentru mine. Ce însemnătate are steagul pentru mine? Poate eventual culorile! Roșu și galben mai au reflecții la televizor. Dar care PARTID este albastru? Nu cumva ați greșit iar steagul trebuie să conțină partidul verde
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
dăruit unul celuilalt cu toată dragostea, ca doi tineri dornici de nebunii. Cine știe când vor mai putea repeta această întâlnire de vis? De fapt nu se putea repeta niciodată. Totul a avut loc într-un context deosebit, când doi necunoscuți, dispuși să facă dragoste cu orice preț s-au întâlnit pe un pat confortabil, terenul desfășurării unor lupte corporale, din care nu a ieșit nimeni învins. Doar fiara flămândă și sălbatică din ei s-a dezlănțuit pentru a-și descărca
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
elegant și să rămână în relații cordiale cu părinții săi. Sau, de ce nu, putea să le accepte oferta dacă se dovedea tentantă. Doar nu-l lega nimic de Dobrogea și școlile sale. A gustat din aventura de a trăi printre necunoscuți și mai ales la țară. Elevi sunt pretutindeni ca și colegi noi de catedră. Cu Săndica va vedea ce-i de făcut. Era prea nouă relația ca să-i creeze frisoane, să nu poată dormi noaptea de grija sa. S-au
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob, Dacă-n orzul gâștei e vreun bob, Negru și precar, ca o neghină, Auriu și copt, pus în lumină? Să-i întreb de acul meu pierdut Într-un car cu fân, necunoscut? Am putea să-l căutăm cu toții, Poate-așa stârpim și idioții. 15 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: A #Eszter #Anna#Vörös #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii A venit la curtea mea asearăO nălucă-n lesă cu o fiară.Se făcea că
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob,Dacă-n orzul gâștei e vreun bob,Negru și precar, ca o neghină,Auriu și copt, pus în lumină?Să-i întreb de acul meu pierdutîntr-un car cu fân, necunoscut? Am putea să-l căutăm cu toții,Poate-așa stârpim și idioții.15 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto: #Tribute to #Among the #Sleep Referință Bibliografică: Vis urât / Lorena Georgiana Craia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2140, Anul VI, 09 noiembrie 2016
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
sărbătoritului, se întoarce de la vânătoare, cu doi amici. Afară, treaba e gata. Din pământ răsar alte fețe, vesele, cu cadouri ... Bunicu, de 92 de ani, vrea ... ”o cafă” (2/3 lapte, 1/3 cafea). Ne așezăm la masă...cunoscuți și necunoscuți...gălăgioși, ca o clasă de-a V-a în pauza mare. Toți manâncă, râd, își dau castroanele... Sunt sătulă...de câte am gustat de când am venit. Îmi prăjesc o pâine pe plita încinsă și-mi fac un ceai...Printre chipurile
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
consacrată în secret o ierarhie clandestină care avea rolul ca în cazul în care ierarhii oficial recunoscuți erau arestați sau uciși să le poată lua locul la serviciul cultic și viața Bisericii să poată merge înainte. Faptul nu a rămas necunoscut atotștiutoarei Securități și mulți dintre episcopii „in pectore” vor fi și ei închiși. Și în rândul cultelor neoprotestante vor exista manifestări ale acțiunilor represive. Pe lângă alții care au cunoscut rigorile gulagului românesc, pastorul luteran Richard Wurmbrand este figura cea mai
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
schimba și că avea să-și continue drumul pe o altă cărare decât cea la care se gândise până atunci, dar nu avea puterea de a se opune, nu dispunea de forța de a curma din rădăcină mica tulpină a necunoscutului ce se prefigura în buchetul vieții sale. Gândurile nu-i dădeau pace și fără să vrea, se simțea atrasă de acest bărbat necunoscut ce intrase samavolnic în viața ei, fără să ceară voie, fără ca ea să consimțească, fără să-și
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
Interviu cu Corrado Bologna și Mira Mocan autor: Daniela Dumbravă „Orbi și orbeți” de Maria Sava, Iași /p. 37 Iubirile scriitorilor F. Scott Fitzgerald și Zelda Fitzgerald /p. 41 autor: George Gh. Ionescu Proză scurtă /p. 43 Corina Militaru, Constanța: Necunoscutul /p.43 Dorina Șișu Ploeșteanu: Heliopolis /p. 45 Simona Antonescu: Mami /p. 46 Mariana Rogoz Stratulat: Iubește-mă-n octombrie /p. 48 Pagina de mitologie - nașterea lui Hades - autor: Cristian Pompei /p. 48 Maria Răducanu - un frumos succes concertant în
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344504_a_345833]
-
spus atenienilor în cuvântarea sa ținută în Areopag: „Bărbați atenieni, voi sunteți în ochii mei, după toate câte văd, deosebit de cucernici. Căci străbătând orașul vostru și privind la ce vă închinați voi, am aflat și un altar pe care scrie: Necunoscutului Dumnezeu. Deci eu vă vestesc vouă pe cine voi cinstiți fără să-l știți" (Fapte Ap. XVII, 22-23). Iată deci, câteva - numai câteva - din dovezile pe care se sprijină nădejdile de mântuire împlinite prin Nașterea Domnului. Este firească marea bucurie
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
satul său, ținutul său ardelean. Poetul va iubi poporul românesc nu din datorie, nu din conștiință de cărturar sau de simpatie de artist, ci din iubirea trainică și veșnică pentru părinții de acasă, pentru frații de joc, pentru vecinii din necunoscut, pentru preotul și lăutarul statului și, de aici, pentru toți oamenii satului românesc. Astfel de sentimente ar trebui să ne încerce pe toți, iar în această seară, prin prezența în număr așa mare la acest eveniment în care propria generozitate
ORGANIZAŢIA MUNICIPALĂ DE FEMEI A PSD BRĂILA, INIŢIATOAREA ACŢIUNII ,,O CARTE PENTRU FIECARE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841]
-
un paltonaș școlar de uniformă mai mare ca el, să ajungă pe o asemenea vreme și așa distanță până acasă? Vremuri, vremuri, parcurse cu clipa, cu ziua, cu viața, de-a lungul existenței noastre. Imaginile vieții rămân ascunse acolo în necunoscut, ca niște filmulețe de scurt metraj și care ne amintesc de o existență a noastră de care nimeni nu vrea să-și mai amintească. Doar tu, omul care le-ai trăit, când stai de vorbă cu tine, le scoți la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
noroasă, întunecoasă sau ploioasă Într-o zi veselă, senină cu mult soare, o deplină sărbătoare, așa Că voi continua să urez o zi bună, o zi cu soare, un zâmbet la Fiecare coleg, prieten, vecin și chiar și la un necunoscut, un străin. Referință Bibliografică: Zâmbet / Stella Reeves : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 685, Anul II, 15 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stella Reeves : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ZÂMBET de STELLA REEVES în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344578_a_345907]
-
Eminescu trecu la geam, privea în depărtări panorama Vienei și un sentiment nostalgic de tristețe și de regret puse stăpânire pe el; orașul rămânea în urmă și liniile orizontului fugeau prin lumina orbitoare a soarelui, ca liniile viaeții undeva în necunoscut... Pe fereastra trenului lucea sub luminile argintii ale soarelui torid de sfârșit de primăvară verdele câmpiilor și al pădurilor, argintul lucitor al apelor și-al lacurilor, întregind acel tablou feeric pe care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
de vară. Începeai să-i simți neplăcerile provocate de umezeala ceții căzute peste oraș și mai ales peste mare. Când am depășit digul de protecție am tras de sfoară și motorul a pornit turându-se dornic de o nouă aventură în necunoscut. Gogu a scos ramele de pe strapazane și le-a așezat în barcă. Cuplând motorul pe marș, ne deplasam încet perpendicular pe mal, să nu ne rătăcim de la început. Așa puteam aprecia când ne-am deplasat vreo milă după ceasul telefonului
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
de metri. Se distingeau niște umbre și noi credeam că ar putea fi orașul. Tot trăgând de sfoară, la un moment dat motorul a pornit. Și când l-am cuplat la marș s-a schimbat iarăși direcția motorului. Mergeam în necunoscut. La un moment dat am zărit iar luminile ca niște ghemotoace galbene. Înseamnă ca ne întorceam spre mal, așa că am întors să încercam să le ținem mereu în pupa, astfel să ne îndreptăm spre larg. Motorul torcea frumos. Parcă nici
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
era de aproape un km lungime, restul sub suta de metri. Am depășit digul și ne îndreptam spre mal să vedem unde suntem. Nu eram așa de departe chiar dacă am mers mai mult de jumătate de oră pe mare în necunoscut. Dintr-o dată a apărut în fața bărcii plutind o parâmă groasă de care erau legate resturi de plasă. Dacă nu ridicam motorulrepede, rupeam în parâmă axul de propulsie al elicei. Ridic repede motorul și Gogu cu o ramă dirijează barca spre
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
loc unde peștele mânca binișor. Cum se rărea, cum dădeam drumul la parâmă să schimbăm locul. La un moment dat am ieșit de pe zona cu piatră și am dat peste nisip. Nu mai prindeam nici un pește. Am plecat iar în necunoscut. Încercasem să pescuim cu câțiva metri mai lateral când am revenit de unde am oprit prima dată, trăgându-ne pe parâmă, dar fără rezultat în mincioguri. Stăteam tăcuți pe mare și nu se auzea decât clipocitul apei lovindu-se de copastia
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
oare? Ne întrebam în sinea noastră fără să avem curajul s-o facem cu voce tare. Peștele nu mânca cu toate că uneori eram pe zonă cu piatră. Se simțea la mână când trăgeam de volte. Porneam iar pentru câteva minute în necunoscut, să schimbăm locul. Noi credeam că mergem tot spre larg deoarece alegeam ca direcție orizontul cel mai strălucitor, de unde trebuia să apară soarele, sperând că mergem spre răsărit și totodată spre larg, însă până la urmă s-a dovedit că mergeam
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
mai încercat în câteva locuri, dar aveam ghinion. Nu avea guvidul chef de servit masa, așa că am abandonat pescuitul pe la ora unu. Mai mult am rătăcit pe mare decât am pescuit. După vreo câteva ore de orbecăit pe mare în necunoscut, cu teama în suflet că ne putem rătăci spre larg îndepărtându-ne atât de mult încât să nu vedem malul chiar și la ridicarea ceții, ne îndreptam spre Mangalia cu maximum 4 kg de guvid fiecare și cu o experiență
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
să fie chipul lui Ștefan, pentru care făcuse deja o obsesie. Nu știa dacă era el, Sorin, sau un alt tânăr băiat, apărut de niciunde. Pentru ea Ștefan era omul matur care-i garanta siguranță, încredere și învingerea fricii de necunoscut. Brațele lui puternice vor ști să o cuprindă cu tandrețe. Cu grijă, să nu-i strivească fragilitatea, nu numai a trupului, cât mai ales a sufletului său melancolic și încă neînvățat să lupte cu vicisitudinile vieții! Imaginile din vis se
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
subconștient pe Ștefan cum o scotea din mașină riscându-și propria sa viață. Cum o purta pe brațe ca pe un fulg și cum își uneau buzele, pentru a-i da sărutul dătător de viață, din propria lui viață. Palmele necunoscutului din zborul său interstelar, îi masa cu blândețe sânul încă nesărutat de buzele fierbinți ale unui bărbat și aceasta o înfiora, o transfigura de plăcere. Era leșinată dar subconștientul lucra liber. Nu știa cine-i acel înger care o salvează
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]