2,130 matches
-
punct? Și apoi, pe măsură ce realizăm câte un punct, vom reuși să căpătăm încredere; și totul se va sfârși cu bine. Urmă un moment de tăcere. Purtătorul de cuvânt se holba la el. Ochii lui enormi aveau o expresie ciudată, de nedumerire și surpriză. Cum stătea acolo, lui Gosseyn îi veni o idee ciudată: nu cumva individul acesta nu era autoritatea supremă? Într-un fel, el pornise cu ideea preconcepută că va sta de vorbă cu ofițerii de rang superior. Să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
reacție Talamică. Cum stăteam acolo, după ce-și reveni din anxietatea de moment, făcu aceleași testări care, când se trezise prima oară... fuseseră așa de derutante... și a doua oară, când capsula se aflase la bordul navei Troog, îi evocaseră nedumerirea. De data aceasta, testările erau pentru a se asigura că se află într-adevăr în capsulă. Așa părea să fie. Pentru că, atunci când ridică mâinile, întâlni tavanul tare, metalic, la câțiva centimetri deasupra lui; și se părea că stă întins pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
și masa electorală pleacă, se ridică moșii de la masă cu picioarele îndoite de reumatisme specifice, își pun pălăriile și paltoanele; conduc pâlcul electoral la stradă și, chiar în momentul în care strâng mâini și salut obștea, îmi zumzăie prin cap nedumerirea: "cu cine votează ăștia la toamnă, domnule", mă întreb, în vreme ce cocoșelul hanți, săltat pe stâlpul gardului de la grădină, sloboade un cântat subțirel și cam isteric, după cum îi este firea dobândită prin îndelungi potriviri genetice. V-aaliniați! Bune lucruri spuneau cei de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
statului în acest petec de hârtie, atâta vreme cât o susține pe Monica Macovei. Este adevărat, pe de altă parte, că episodul refuzului din partea președintelui a numirii intransigentului procuror Vasile Doană, propus de ministrul justiției la șefia Parchetului Militar, naște cel puțin nedumeriri. Sper ca războiul împotriva corupției să rămână prioritar pentru președinție pentru că a avut dimensiuni grave la nivele guvernamentale ridicate, așa încât doar voința politică fermă la cel mai înalt rang în stat l-ar putea susține eficient. Pentru o bună acaparare
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Prescott se întoarse; lipindu-și țeava armei de fruntea lui Hardie, trase din nou și apoi, mergând aplecat, trecu pe lângă fiecare gardian, trăgând cu amândouă mâinile. Tocmai se pregătea să se ocupe de Thorson când se opri. O expresie de nedumerire i se întipări pe chip. Stupefiat, Gosseyn îi smulse armele din mâini. ― Cretin nenorocit! ― urlă el. Îți dai seama ce-ai făcut? O oră mai târziu își abondonară mașina furată în orașul înecat în ceață. În jurul lor noaptea își întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Prescott se întoarse; lipindu-și țeava armei de fruntea lui Hardie, trase din nou și apoi, mergând aplecat, trecu pe lângă fiecare gardian, trăgând cu amândouă mâinile. Tocmai se pregătea să se ocupe de Thorson când se opri. O expresie de nedumerire i se întipări pe chip. Stupefiat, Gosseyn îi smulse armele din mâini. ― Cretin nenorocit! ― urlă el. Îți dai seama ce-ai făcut? O oră mai târziu își abondonară mașina furată în orașul înecat în ceață. În jurul lor noaptea își întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
e nevoie, dar cu mult mai multă greutate. Dumneavoastră trebuie doar să duceți lucrul la capăt. În privința ortografiei, noi o folosim pe cea nouă, o să vedeți aici, în ce-am lucrat eu. Vă rog să mă întrebați, dacă aveți vreo nedumerire. Peppin scoase capul să trimită după cafele și, în scurt timp, veni cu ele Nicu. Ceruse cu de la el putere și două plăcinte „pe credit, la Universu’ !“ și, făcând iar cu ochiul către Dan, le puse cu mulțumire pe birou
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
apoi fără și, în fine, ridicându-și botul spre franjurii de la tapiseria fotoliului, mult mai distractivi. Barzoiul se uita cu reproș la Algiu: de două ore nu se clintise din fotoliu. Ochii migdalați ai ogarului erau umbriți de o nobilă nedumerire: stăpânul citea, fără să se miște, fără să-l strige pe nume, fără o cât de fugară privire pentru el. Generalul, în schimb, retrăia fiecare zi a anului 1893, când biata lui soție era încă aici, lângă el, de cealaltă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
i se încordară chinuitor toți nervii. De-abia după ce ușa se închise bine, McAllister scăpă de acel chin scurt și neașteptat. În față se afla un magazin luminat strălucitor, în spate lucruri de necrezut! Pentru McAllister, urmă un moment de nedumerire: rămase cu trupul răsucit stângaci, doar vag conștient de interiorul magazinului, dar teribil de înspăimântat, în scurta clipă dinaintea întreruperii, de ceea ce se afla dincolo de tăbliile transparente ale ușii prin care tocmai intrase. Nu se vedea nicăieri nimic. Totul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Nimic altceva decât acest anunț. Rămase încruntat, cu un sentiment de pierdere, șocat de tăcerea înconjurătoare. Dar își dădu seama că nu tăcerea îl necăjea. La Glay era întotdeauna liniște în jurul magazinului de arme. Acum, senzația de pierdere personală, de nedumerire, de dezorientare îi spori. Ceva îl îndemna să mai încerce, totuși, o dată ușa. Era solidă și imposibil de mișcat. Începu a doua Iui retragere și de data aceasta ajunse până în stradă. Se opri pe un refugiu pentru pietoni, nehotărât pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ai să poți să scapi cu una, cu două. Asta înseamnă sfidarea legii. Fara tăcu atâta vreme cât înalta autoritate păși, legănându-se, până în mijlocul clădirii. Era de necrezut, aproape uluitor, ca primarul Dale să-și riște prețiosul său trup dolofan. Dar nedumerirea încetă când acesta rosti cu o voce slabă: - Bună treabă, Fara. Știam eu că ești capabil. Zeci de oameni din Glay te susțin, așa că nu da înapoi. A trebuit să urlu la tine adineauri fiindcă afară e o gloată întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cu un medalion de trandafiri roșii. Cât se poate de rafinat. Abandonă brusc tonul elegiac: Dumnezeule! Cum am putut uita?! Nu i-am aprins nici măcar o lumânare bietului om. Sîntem doar buni creștini, domnule Popa, nu-i așa? CAPITOLUL IV NEDUMERIRILE MAIORULUI CRISTESCU Se auzea liniștea. " În 5-10 minute, vor fi aici, gândi Doru Matei. Ce chestie! Încă nu-mi vine să cred. Totul a venit prea repede... La cât ar putea fi evaluat un Goya în străinătate?" " Mi-e frică
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ÎL READUSE PE HEDROCK LA ÎNȚELEGEREA DEPLINĂ A MEDIULUI ÎN CARE SE AFLA. UNII DINTRE TINERI ȘEDEAU ȘI SE HOLBAU LA ÎMPĂRĂTEASĂ. ALȚII SE UITAU LA HEDROCK, APOI LA ÎMPĂRĂTEASĂ ȘI DIN NOU LA HEDROCK. PE FEȚELE TUTUROR CITEAI LIMPEDE NEDUMERIREA. PĂREAU SĂ NU ȘTIE SIGUR DACĂ E VORBA DE O GLUMĂ PROASTĂ SAU DE UNA DINTRE ACELE BLESTEMATE MELODRAME REALISTE PE CARE LE SCORNEA DIN CÎND ÎN CÎND ÎMPĂRĂTEASA, SCOPUL DECLARAT FIIND DOAR ACELA DE A STRICA DIGESTIA TUTUROR. "LUCRUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
lui sfredelul, care chiar dacă nu avea greutate pe suportul antigravitațional, totuși opunea o "masă" de rezistență mușchilor săi. Trecu prin prima ușă a camerei etanșe inferioare, apoi prin a doua, prin a treia și rămase blocat într-o stare de nedumerire. Își adunase toate rezervele de forță și voință pentru realizarea unei găuri de doi metri diametru prin pămînt într-o poziție oblică de ajungere la suprafață. Dar nu era nevoie. Gaura, coridorul exista. O suită de lumini slabe din tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
a ridicat din umeri, în semn că nu se putea obosi să explice unui ignorant un adevăr atât de simplu ca acela pe care-l rostise el. Ceilalți tăceau. Păreau să fie de acord ori se rușinau să-și manifeste nedumerirea. M-am întrebat atunci: nu cumva, asemenea lui Dumnezeu, Bătrânul trebuia să nu fie văzut pentru a exista și pentru a fi atotputernic? Numai așa devenea cât de cât explicabil de ce nimeni nu încerca să înșele vigilența lui Francisc, cerberul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
șansele de însănătoșire existente în boala respectivă. Nu se întrebau cine anume îl putea îngriji pe bolnav din moment ce nici unul dintre cei trei doctori din azil nu fusese chemat vreodată să-l consulte, iar când am încercat să exprim eu această nedumerire au trecut peste ea. Anton a lansat într-o zi bănuiala că Bătrânul paralizase (Nelson a fost de părere că poate orbise, iar Dominic le-a povestit că văzuse la bar un nobil decăzut care dase în mintea copiilor) și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
zis nimic. Mi-a făcut semn să-l urmez. Afară, în coridor, mi-a poruncit să-l aștept până ce își găsește fetița și când s-a întors, împreună cu ea, am pornit toți trei: eu în față, ei în spatele meu. Spre nedumerirea mea, treceam pe lângă toate celulele fără să ne oprim la nici una și chiar am ieșit din închisoare pe stradă care acum era cu totul pustie. Nu se vedea nici un trecător; când am vrut să-l întreb pe gardian cum se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la urma urmei, erau normale la o femeie tânără încolțită de bărbați mai în vârstă. Am ieșit pe țărm. Marea, pustie și indolentă, pescărușii care desenau în aer cercurile lor albe, ca de obicei, m-au făcut să uit de nedumerirea mea, dar cum l-am văzut pe individul cu mers de pisică am căzut din nou pe gânduri. Urmărind zborul pescărușilor, individul scotea țipete scurte de plăcere, încîntat de siguranța cu care păsările își înhățau prada. Din privirea pe care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îi șoptise Moașei istoria cu statueta. Am simțit un puternic impuls să-l iau de guler și să-l scutur zdravăn, "ascultă, fiu de cățea, nu încapi de "mine?", când deodată, poate chiar din pricina acestei porniri, mi s-au luminat nedumeririle. Da, asta era. Nimeni nu suporta, probabil, o dragoste cât de cât adevărată în azilul acela unde totul era luat în derâdere și totul era ratat. Nimeni nu iubea pe nimeni, iar bârfelile și minciuna erau unicul antidot al singurătății
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
picant și smântână pe un pat de salată de maracuja și jicama. Neștiind ce vin s-ar potrivi la aceste feluri de mâncare, dar simțind nevoia să dacă impresie bună, Matt a cercetat lista vinurilor și, după cinci minute de nedumerire, a făcut ce făcea Întotdeauna când nu avea nici cea mai mică idee ce să aleagă: să se hotărască la un vin uitându-se la preț. Un Cabernet Sauvignon din 1997 părea perfect, destul de scump, Însă În limitele buzunarului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un fel de durere în surdină ce devenea din ce în ce mai acută. Și m-am gîndit că distanța și timpul nu fac decît să accentueze lipsa cuiva, absența și întrebările rămase fără răspuns se ascut ca lama unui cuțit, cu fiecare an nedumerirea de a nu primi răspuns devine din ce în ce mai profundă, în loc să se șteargă se adîncește și se transformă în tristețe, în amărăciune, în durere sufocantă, o rană care nu se închide pentru că nu are cum. Și cum să justifici ceea ce nu poți
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
un cer senin, dureros de frumos și ireal deasupra... Dacă m-aș ridica și aș face pasul... * Măi, tu ai luat grade la bord, stai la locul tău. Ce dacă stau și eu aici lîngă tine?... Acesta e refuzul și nedumerirea. Acum, ca să spun drept, am multe momente în care nu prea văd scopul între mine și ea. Nu prea văd motivul sau direcția, am impresia de multe ori că ne învîrtim într-o nebuloasă, într-un mod incert, încît iam
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
iau de la început: să simt și să îndrăznesc, să mă manifest și să mă îndrăgostesc, să încerc și să reușesc... Iar ea e liniștită, timidă, retrasă, plictisită, obosită, temătoare, introvertită, pînă la urmă aparent rece, absentă și cu efect de nedumerire asupra mea. Aș vrea să învețe de la mine... Adevărul e că iubirea schimbă totul! “Așa e structura mea”, mi-a spus ea parcă justificîndu-se pentru răceala și lipsa de entuziasm. Da, dar structura mea e tocmai invers... sau cel puțin
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
viață... de ce? Păi așa bine, pentru că iubirea există... ea vrea să fie amîndoi și vrea ca iubirea să existe... și așa e. Dar cine e ea? A văzut-o într-un moment în care drumul lui se încurcase într-o nedumerire incertă, s-a oprit lîngă ecranul transparent și atunci a văzut-o și a știut că a găsit certitudinea... energia ei i-a redat însuflețirea... alături de ea, a regăsit prezența speranței, încrederea și încă ceva în plus: iubirea. Ar părea
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Nu știu. ă După cum vezi, așa ceva are o mare însemnătate pentru investigație. Poliția ar fi trebuit informată despre acest fapt. Când mi-a trimis biletul acela puteai să fi menționat și cele șase mii de ruble. Lilia îl privi cu nedumerire. Fața investigatorului o mustră cu ironie blândă. Văd că glonțul meu a nimerit ținta. Îți sunt recunoscător pentru informațiile pe care ni le-ai furnizat, fie ele și incomplete. Totuși, dacă Zoia ar fi mărturist de la început, cred că ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]