52,706 matches
-
care de cele mai multe ori este soluția adoptată în mod repetat. Satul devălmaș este de aceea extrem de rezilient: e foarte puțin probabil să se producă schimbări în cadrul său . Să accentuăm de asemenea că atingerea unanimității se poate realiza prin căutări continue, negocieri, acțiuni reparatorii pentru a „mulțumi pe toată lumea” . Decizia unanimă este foarte costisitoare atunci când avem în vedere decizii obișnuite . Dar aceste mecanisme de ajustare a opiniilor, de alterare a preferințelor fac dificilă păstrarea unor linii ferme de demarcație între ceea ce este
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
consecință a preeminenței unor reguli foarte simple de luare a deciziilor colective . Într-o formulare generală, un alt dezavantaj al apelului la regula unanimității este că aceasta favorizează așa-numitul comportament strategic al membrilor grupului. Altfel spus, în procesul de negociere fiecare va încerca să obțină cât mai mult, chiar dacă aceasta înseamnă că va veni uneori cu alte preferințe decât cele reale. De aici decurge că rezultatul este unul care depinde de puterea de negociere a actorilor și că atingerea lui
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
grupului. Altfel spus, în procesul de negociere fiecare va încerca să obțină cât mai mult, chiar dacă aceasta înseamnă că va veni uneori cu alte preferințe decât cele reale. De aici decurge că rezultatul este unul care depinde de puterea de negociere a actorilor și că atingerea lui poate fi mai mult întârziată de faptul că în negociere fiecare va trebui să analizeze și să răspundă felului în care ceilalți acceptă să facă o (sau altă) concesie. Această consecință vine în contradicție
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
aceasta înseamnă că va veni uneori cu alte preferințe decât cele reale. De aici decurge că rezultatul este unul care depinde de puterea de negociere a actorilor și că atingerea lui poate fi mai mult întârziată de faptul că în negociere fiecare va trebui să analizeze și să răspundă felului în care ceilalți acceptă să facă o (sau altă) concesie. Această consecință vine în contradicție cu una dintre cele mai des susținute teze privitoare la structura obștilor. Ea constă în argumentul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale. Acestea induc însă o maleabilitate în formularea soluțiilor (soluția unanimă asigură și legitimarea deciziilor colective). Respectarea regulilor ajunge să se așeze sub imperativul atingerii unanimității și de aceea hotarul dintre ce trebuie făcut și ce e interzis devine vag
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
era restrânsă fie la un anumit obiectiv sau la o sarcină finită în timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
îi fie atribuit, și nu acceptă împărțirea, făcând recurs la starostie și ulterior la domn, deși, pe parcurs, primise în compensație diferite bucăți „spre a se mulțumi”. Acesta este un prim moment serios de tensiune, diferit de nemulțumirile curente din cadrul negocierilor, ceea ce indică o creștere în putere a satelor față de obștea confederativă. O ultimă aruncare are loc în 1840. Împreună cu cea precedentă, aceasta va fi tratată mai în detaliu în secțiunea următoare. Aruncarea din 1840 fixează unele hotare care nu vor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei competiții pentru veniturile din vânzarea producției agricole. Pe partea de consum, noi produse încep să se răspândească în Vrancea și, ca urmare, stimulează producția. Faza de industrializare incipientă către care a evoluat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
păduri pe moșiile sale se vor întrebuința dintru ale sale” (apud Stahl, vol. I, p. 144). Este deja evidentă, în această fază, o creștere în putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
frăția” ca relație oficială între vrânceni și, respectiv, egalitatea ca importanță a satelor, cu clauza că părțile nu votează când sunt subiect al votului. Regula - aplicată efectiv ca o căutare permanentă a consensului mai degrabă decât ca vot formal - atrage negocieri continue și acțiuni reparatorii pentru a „mulțumi pe toată lumea”. Poate că reguli mai flexibile ar fi permis inovații instituționale care să medieze mai bine conflictele și tensiunile interne. Regula unanimității a eșuat în momentul în care satele au preferat acorduri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cauza oricărui contract. Pornind de la cele două planuri de abordare, putem afirmă ca bază oricărui contract comercial, rezultat al încheierii unei afaceri, o constituie operaŃiunile și tehnicile economice utilizate în diferitele etape, plecând de la identificarea partenerilor de afaceri, continuând cu negocierea comercială, cu elaborarea și semnarea contractelor și finalizând prin derularea operaŃiunilor pe care acestea le implică. În astfel de condiŃii, contractul comercial se constituie întrun instrument eficient de promovare pe baze corecte a afacerilor, de exprimare a interesului economic, cât
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
unde preŃul de vânzare se formează prin raportul dintre cerere și oferta. Nu au avut dreptul de a participa reprezentanŃii instituŃiilor publice în adunările generale ale acŃionarilor, membrii consiliilor de administraŃie, directorii societăŃilor comerciale. cu plata în rate, stabilite prin negocierile între autorităŃile statului și participanŃii la acŃiunea de privatizare Activele societăŃilor au inclus unităŃi de producŃie, subunităŃi, secŃii, spaŃii comerciale, de cazare sau diverse bunuri din patrimoniul societăŃilor. Vânzările de active în vederea privatizării s au diminuat în mod natural deoarece
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
opinia unui fotbalist care afirma că o serie de jocuri bune ale lui Chivu va topi gheața suporterilor romaniști. Orice alt club va sufla de sute de ori în iaurtul transferărilor înainte de a se gândi să intre cu el în negocieri. Probabil că una din condițiile puse de cluburi va fi ca discuțiile pentru transfer să se desfășoare fără frații Becali. Cluburile care-l vor dori pe Chivu nu vor accepta vreo fisură în contract și, cunoscând fragilitatea situației sale, nu
Afacerea Chivu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9441_a_10766]
-
lumea substanței. El pornește de la premisa creatorului genuin care, într-un moment de clarviziune, are intuiția unei armonii de dincolo de simțuri ce trebuie transferată din virtualitate în act sau, altfel spus, din existența latentă în realitatea manifestă. După această îndelungă negociere cu amăgirile formei, cu materia cromatică și cu lumina consubstanțială acesteia, o nouă vîrstă a imaginii pare a se instaura de la sine. Aburul ambiguității se risipește, culoarea părăsește practica propriei mărturisiri, imaginea se desparte de context și ochiul începe să
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
ceea ce interesează în cel mai înalt grad sunt tehnicile de cucerire și/sau, eventual, numele victimelor sale. Când e vorba de un politician, tentația cititorului este de a descifra logica luării deciziilor, argumentele secrete care au dictat o anumită soluție, negocierile purtate în culise. La un mare savant e de urmărit momentul declicului, clipa când s-a decis înscrierea decisivă a vieții respectivului pe un anumit făgaș și revelarea unui mod de viață (lecturi, întâlniri esențiale, zone de cercetare) care a
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
cunoștințe în lumea interlopă e foarte greu să ajungi însă la un astfel de profesionist. Trebuie să știi pe cineva, care la rândul său te recomandă unor oameni. Nu ajungi niciodată să vorbești direct cu omul care face treaba. Toată negocierea se face printr-un intermediar și, oricum, băieții te verifică inclusiv la poliție. Au relații peste tot. Dacă ești curat, vă întâlniți, discutați, la 15.000 de euro angajezi un profesionist. Vine și face treaba, a dispărut, nu-l știe
Dezvăluiri din interior. Cât costă să angajezi un ucigaș plătit în România by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80354_a_81679]
-
al Societății Naționale a Huilei (SNH), Cristian Baleia, și liderul de sindicat al minerilor, Vasile Vamoș, au coborât, vineri seară, în subteranul Minei Lupeni pentru a discuta cu ortacii care refuză să iasă la suprafață, nemulțumiți de salarii, scrie Antena3. Negocierile au eșuat, pentru că minerii nu au vrut să accepte soluțiile pe care conducerea minei le-a găsit. Minerii au fost însă convinși de Sandu Sorin, directorul minei. Protestul a fost început de 34 de mineri din schimbul doi. Lor li
Minerii din Lupeni au renunțat la protest după opt ore. Vezi de ce by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80376_a_81701]
-
Covrig Roxana Romtelecom, cel mai mare operator de comunicații fixe de pe piața locală, a reintrodus în grilă cele unsprezece programe ale trustului Pro. Negocierile au ajuns la sfârșit. Lovitura este una grea pentru trustul Pro, care a cerut inițial de trei ori mai mult decât suma primită în anul 2012. În final, nu a primit nici măcar un leu în plus. Surse au declarat, pentru
Lovitură grea pentru Pro TV la sfârșitul negocierilor cu Romtelecom by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80386_a_81711]
-
trei ori mai mult decât suma primită în anul 2012. În final, nu a primit nici măcar un leu în plus. Surse au declarat, pentru Economica, că Romtelecom va plăti pentru distribuția canalelor Pro TV S.A. 4 milioane de euro. În negocierea inițială, anterioară scoaterii posturilor Pro din grilă, Romtelecom acceptase suma de 6 milioane de euro. Pro TV S.A. ceruse operatorului, potrivit unor surse din piață, 12 milioane de euro, de trei ori mai mult față de anul trecut. Negocierile au eșuat
Lovitură grea pentru Pro TV la sfârșitul negocierilor cu Romtelecom by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80386_a_81711]
-
euro. În negocierea inițială, anterioară scoaterii posturilor Pro din grilă, Romtelecom acceptase suma de 6 milioane de euro. Pro TV S.A. ceruse operatorului, potrivit unor surse din piață, 12 milioane de euro, de trei ori mai mult față de anul trecut. Negocierile au eșuat inițial, iar Romtelecom a scos din grilă, din 3 ianuarie 2013, cele 11 canale ale Pro. Romtelecom și grupul Pro TV S.A. au ajuns la un acord în baza căruia canalele grupului au reintrat în grila Dolce din
Lovitură grea pentru Pro TV la sfârșitul negocierilor cu Romtelecom by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80386_a_81711]
-
cele 11 canale ale Pro. Romtelecom și grupul Pro TV S.A. au ajuns la un acord în baza căruia canalele grupului au reintrat în grila Dolce din data de 9 ianuarie 2013. Până la 31 ianuarie 2013, părțile vor finaliza detaliile negocierii pentru formalizarea noului contract. Chiar și în condițiile reintroducerii canalelor ProTV, Romtelecom va păstra în grilele Dolce TV canalele BBC Knowledge, Comedy Central, Shorts, BBC World News. Aceste canale, introduse începând cu 3 ianuarie 2013, rămân în continuare disponibile în
Lovitură grea pentru Pro TV la sfârșitul negocierilor cu Romtelecom by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80386_a_81711]
-
cu 3 ianuarie 2013, rămân în continuare disponibile în toate pachetele de bază pentru platformele de televiziune prin satelit și televiziune prin internet, cu titlu gratuit și promoțional, până la 31 martie 2013. "Romtelecom se bucură că demersurile sale pentru continuarea negocierilor au dus la găsirea unei soluții pentru retransmiterea canalelor Pro TV fără costuri suplimentare pentru clienții săi", se arată în anunțul companiei, potrivit Economica.
Lovitură grea pentru Pro TV la sfârșitul negocierilor cu Romtelecom by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80386_a_81711]
-
TV, Acasă TV, Pro Cinema, Acasă Gold, sport.ro, MTV, Pro TV Internațional, VH1, Pro TV HD, Acasă HD și sport.ro HD) vor reintra în grila Dolce TV din 9 ianuarie. Până la 31 ianuarie 2013, părțile vor finaliza detaliile negocierii pentru formalizarea noului contract, se arată într-un comunicat remis mediafax. Potrivit unui comunicat al Pro TV, din 27 decembrie, Romtelecom nu a agreat inițial condițiile de reînnoire cerute de Pro TV pentru contractul de retransmisie a canalelor de televiziune
Întorsătură neașteptată în războiul dintre Pro TV și Dolce by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80400_a_81725]
-
creștere de 3 (trei) ori a costurilor de difuzare a celor 11 canale ale grupului (ProTV, ProTV Internațional, ProTV HD, Acasă TV, Acasă Gold, Acasă HD, ProCinema, Sport.ro, Sport.ro HD, MTV România, VH1) pe platformele TV ale Romtelecom, negocierile dintre cele două părți au eșuat. Astfel, Romtelecom este forțată, începând de astăzi, 3 ianuarie, să retragă cele 11 canale din grila TV a abonaților Romtelecom.” Începând cu data de 3 ianuarie, Romtelecom înlocuiește posturile grupului Pro TV Ș.A. cu
Canalele Pro TV au ieșit de pe Dolce. Ce posturi le înlocuiesc by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80449_a_81774]