60,569 matches
-
fug în noapte,să se ascundă printre stele.... XI. LINIȘTE, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015. LINIȘTE Ploua cu stropi mărunți si-ncetisor, Și mă cufund din nou în taină viselor. Încerc să alung fantome negre ce ma înconjoară, Venind din vremi apuse,ce nu mai am,ca să i-mi ceară. Și simt cum mă atacă și că mă doare, Ranindu-ma și evocandu-mi clipe amăgitoare. Parfum suav de lămâița,patrunde-n mine și m-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
o clipă, Le-am alungat și le-am gonit să plece înapoi Acolo unde-s numai lacrimi și ochi goi. Citește mai mult LINISTEPloua cu stropi mărunți si-ncetisor,Și mă cufund din nou în taină viselor.Incerc să alung fantome negre ce ma înconjoară, Venind din vremi apuse,ce nu mai am,ca să i-mi ceara.Si simt cum mă atacă și că mă doare,Ranindu-ma și evocandu-mi clipe amagitoare.Parfum suav de lămâița,patrunde-n mine și m-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
cerului de unde cad și gânduri și stele Deodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterne Razele trasează-n neștire potecile spre castele Naiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverne Se rotesc universuri în neștiută imensitate Avide înghit găurile negre explozii solare O altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispare Ascult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzute Stană și sfinții privesc absurde confruntări pământene Exultă frenetic în veacul ce n-are pic de virtute Puterea abjectă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
mult La porțile ceruluiLa porțile cerului de unde cad și gânduri și steleDeodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterneRazele trasează-n neștire potecile spre casteleNaiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverneSe rotesc universuri în neștiută imensitateAvide înghit găurile negre explozii solareO altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispareAscult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzuteStană și sfinții privesc absurde confruntări pământeneExultă frenetic în veacul ce n-are pic de virtutePuterea abjectă ce-a pus la cale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
încălțăminte oferite anual de Casa Majestății Sale, iar uneori chiar de lăcașuri de cult unde să se poată ruga în pace. La cincizeci și patru de Crăciunuri distanță, într-o Românie a anului 2001, norocoasă că a scăpat de anii negri ai dictaturii, dar zăpăcită complet identitar de ignoranță, lăcomie, primitivism și lipsă de bun-simț din partea celor ce umpleau viața publică a zilei, Crăciunul de la Casa Regală arăta mult mai puțin ceremonios. Dar oamenii vedeau, în anul 2001, precum în anul
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
încât nu poți sesiza momentul când a pus masca minciunii. Mint cum respiră, fără să fie conștienți de minciuna lor, mint fiindcă așa le stă în fire. Într-adevar, dacă te apuci să îi contrazici, ei neagă evidența. Albul devine negru chiar dacă albul este strălucitor. Te dezarmează oricum și pe de-asupra îți sar in cap cu agresivitate, sau nu te lasă să vorbești. Ușurința cu care Mitică și soția lui mint fără să clipească, le creaza o stare în care
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
le distrugă cu încrâncenare. Eugenia gustă neîntrerupt din fructul eșecului și cade tot mai afund în bezna deznădejdiei. După un lung șir de dureri și înfrângeri, a obosit să mai spere, rămâne o învinsă, ducându-și zilele învăluite în mantia neagră a unei vieți lipsite de bucurie, în care viscolesc durerile și nedreptățile. Îngerul ei păzitor a uitat să-i mai aprindă o flacară a speranței și a lăsat-o să treacă prin lume ca o nălucă, trăind parcă un timp
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
STRIGĂTUL În cădere, cu brațele întinse spre cerul liber, în flăcări, un copac își strigă departe, puternic, sfâșietor, durerea. Întins, galben, abandonat, - erou căzut privind la stele - trupul spectral, unduitor, a cedat roua lacrimilor și-o caldă îmbrățișare, acestui pământ negru și tăcut. În zori, printre frunzele verzi încă, mugurii de floare, în adierea brizei, cântă zglobii renașterea primăverii. CUM VIN TOATE ACUM... Cum vin toate acum! Cât de mult doare simplitatea ce nu poate fi tradusă exact! O floare așteaptă
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
Stoluri de puncte în derivă, în liniștea de plumb și cerul din ce în ce mai greu de atins, atacă fiecare spațiu cu ciocurile, cu ghearele și aripile lor. Puncte, puncte, numai puncte... Terifiant apar pe marginea rândurilor. Invazie de puncte stropite-n tușul negru, asemeni neghinei pe câmpurile creației, ca, în final, să se oprească, brusc și inexplicabil, așa cum au început. CHEIA EI Ce-i poezia? Gânduri înaripate spre inimă prin care o nouă lume se naște! Șiragul de stele îl vede și prin
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
2016 Toate Articolele Autorului Timpul meu, grăbit și el, cu nisipul presărând pașii grei de bătrânețe, fugăriți și-abia umblând, mi-a semnat, candid, plecarea, fără minus, fără plus, ascultând, oștean cuminte, spusă Celuia de-i sus, Care-n zațul negru-al sorții a citit că e momentul să facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentul ca apoi, brăzdându-le, si mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
în spatele tejghelei. Ceilalți se porniră pe un râs nestăvilit nici măcar de dorința fierbinte de a-l bea pe nenorocitul de Lirică până o rămâne fără nici o lețcaie. În mijlocul bălții, peștișorul de aur, regele tuturor peștilor, înota cuprins parcă de gânduri negre. Lângă el Marele Sfetnic, un crap de dimensiuni uimitoare, păstra o tăcere plină de respect. Bine, pentru ei nici nu este prea greu... - Mărite sfetnic, sunt iată, din nou, cam nedumerit de ceea ce se întâmplă... - Poruncă, Măria Ta, murmură Marele
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
un monstru cu mustăți zbârlite, ar fi gata-gata să-l devoreze, reclama idioată: "A stors-o pe soră-mea, mă..." De asemenea, o rugă specială va trebui să înălțăm spre ceruri pentru că ni-i readuce pe micul ecran pe Dan Negru, Pepe, tot mai marile bătălii de pe stadioane ș.a., ca să nu mai spun cât de jalnică și chiar oribilă ni s-ar părea viața fără genial de inutila emisiune "Mari români"... Sigur că toate aceste temeri/frământări nu mi-au apărut
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
admirarea poetică ce mă cuprinsese deocamdată se prefăcuse într-o grijă, vară primără cu spaimă (...) Între Brăila și Cazasu, unde cu peste un sfert de secol în urmă era teren arabil în care lanurile de porumb dovedeau prin verdele lor negru sănătatea pământului înnobilat de Dumnezeu, este acum cartier rezidențial al Brăilei. Codin, de-ar mai trăi, s-ar minuna și, evident, s-ar întrista! Ne vedem de drum, traversăm centura orașului dând prioritate de trecere celor care se aflau în
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
rog... Coincidență sau nu, ironia sorții, sau altă mișelie antiprezidențială pusă la cale de către managerul general al televiziunilor terestre ? Mister. Cert este că tocmai atunci a izbucnit un moment publicitar în care un tinerel urla disperat asemenea unui adevărat Dan Negru la emisiunea "Ziua judecății" de pe Antena 1, miercuri, 27 septembrie: - "Acesta nu e președintele! Acesta e digei Panteras...! Panteras! Panteras! Pantera..." Și mugetul de gratitudine al mulțimii: - Oaaaauuuu! Din păcate, și o spun cu tot regretul, nu toată populația României
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
the wrong place at the wrong time (în loc greșit, la timp greșit), vorba americanilor. Informațiile pe care le-am putut afla din diferite surse, sunt următoarele: Un grup de 8 sau 10 indivizi (dintre care două femei), îmbrăcați în haine negre și purtând măști, la ora 9.20 seara, au scos un fel de cuțite lungi și au început să înjunghie fără milă pe oricine prindeau, deoarece mulți oameni au luat-o la fugă. Se putea observa că erau bine instruiți
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
la Mănăstirea Petru Vodă [...] Dar nici măcar acest lucru nu-i era îngăduit. Era prigonit”) footnote>. Să ne amintim că nici părintele Justin Pârvu nu a avut un sfârșit pe măsura sfințeniei și suferinței sale. La slujba de înmormântare de la Mănăstirea Negru Vodă (locul susținerii celebrelor sale Șapte cuvinte pentru tineri) i s-a deschis sicriul după câteva zile de la deces, trupul fiind în aceeași stare: „Ar fi trebuit ca Părintele să fie mort, dar sfinția sa era foarte în viață. Ce imagine
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
anul V, 16-31 august 2006). Intrată pe neașteptate în sala de ședințe a Academiei, unde era depus sicriul scriitorului, misterioasa doamnă pare mai curând o prezență posibilă decât una credibilă: "Am văzut-o și pe celebra necunoscută, acoperită de voaluri negre, care a apărut la rampă doar o clipă spre a depune pe pieptul decedatului un buchet de flori. A fost, de bună seamă, ofranda, de speță categorială, a femeilor, pentru marele lor adorator, pentru cel ce, în cinstea grației lor
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
Merită să fie explorat, spun cei care s-au ocupat de...literatura lăsată de celebrul elvețian, fost profesor de filozofie la Universitatea din Geneva. A doua notă, nu fugară, poate chiar barbară! Aș defini Jurnalul intim un fel de cutie neagră a scriitorului sau a individului care s-a hotărât să treacă prin viață cu o anume viteză. Iar când i s-a întâmplat să alunece de pe stânca vieții, să știe, ori cel puțin așa îi bate gongul sinelui, că amintirea
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
luptă nemiloasă, pe față, împotriva bisericii, și a efectului de "opiu" al religiei. În exact același timp, BOR se ploconea umil la picioarelor călăilor care-o decapitaseră și-i rezervaseră rolul de perpetuu exemplu negativ, repartizându-i rolul de oaie neagră a societății. Dacă mă refer la generația mea, prea puțini dintre colegii și prietenii mei făceau apel la serviciile religioase, chiar și în cazul căsătoriei. Într-atât de degradat era rolul acesteia, încât exista certitudinea că după ce-ți va
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
lui Bronislaw Malinovski. într-o conjunctură istorică adânc nefavorabilă, Mihail Bulgakov pășește pe tărâmul imaginarului, străduindu-se a se realiza în direcție psihică prin reverie iar în direcție estetică prin ficțiune. Romanul Maestrul și Margareta înlocuiește "magia bolșevică" prin magia neagră, așezându-l în locul "magului" sovietic pe Woland. Inspirat fără doar și poate din imaginea strivitoare a lui Stalin, Woland săvârșește ceea ce tătucul a ezitat să săvârșească și anume îi întinde o mână de ajutor maestrului și totodată își aplică forța
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
un simț perfect al momentului, fie la fazani, fie la pasajul de rațe. La porumbeii vii, la vreo întrecere, când avansa pe teren și trecea de portița batantă și se îndrepta spre placa de metal marcând cu o linie lată, neagră, postul lui de tragere, profesioniștii tăceau și priveau fix la el... Era singurul trăgător care-i făcea pe toți să tacă mâlc. Unii profesioniști zâmbeau, ca și cum ar fi fost vorba de un secret descoperit în momentul în care băiatul ducea
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
Capitală, răspunse acesta pe un ton grav. - Cum adică, domnule profesor? - Să-l de-ca-pi-tăm! Am apreciat tăria tutunului roșu din țigările Fontanares Rubios, dulceața tutunului blond din țigările State Express, am tras în piept fumul albastru al Caporale-lor cu tutun negru - și, desigur, am testat nenumărate mărci ale tutunului castaniu. Și-au avut vremea lor de aur, în cele mai grele vremuri. Pentru asta fuseseră făcute. Am fumat șaizeci de ani. Sunt șaizeci de minute de când m-am lăsat. Mă simt
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Și sus, spre lumina din urmă-a furtunii, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! L-am numit Bernard; nici nu știu de ce; așa mi-a venit. Era alb - un alb strălucitor și avea un zbenghi negru pe cap. A venit la debarcader de pe Întinderea de ape care se desfășurau În dreptul ferestrei mele. La Început s-a apropiat neîncrezător, la câțiva pași de mine. Când a simți că nu-l pândește nici un rău, s-a apropiat să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cât va exista lumea - a mai zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - apoi În altele și altele, unindu-se cu apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite ca un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]