7,995 matches
-
noștri s-au transformat,/ din aristocrați romantici ce erau,/ copleșiți de o boală a secolului destul de cunoscută,/ în agenți străini ce nu vor altceva/ decât să dejoace proiecte culturale,/ ca niște experți// internaționalismul lor a devenit anticamera obligatorie/ a profanării// neputința era la ea acasă./« când ai devenit neputincios, ai atins perfecțiunea», le-am spus/ cu jumătate de gură, asta pentru că acolo, în jurul mesei,/ cei mai mulți sufereau din greu pentru că/ nu mai puteau scrie// «mare lucru», spunea încet, pe deasupra, un chip intens
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
pentru nonconformism, Ion Zubașcu se alipește Cenaclului „Flacăra", în temeiul împrejurării că tatăl lui Adrian Păunescu a fost și el deținut de comuniști, ulterior cu domiciliul forțat în localitatea Borșa din Maramureș. În 1982, se retrage din numitul cenaclu, din neputința de-a accepta aservirea propagandistică tot mai deșănțată a patronului său. Urmărit mereu de Securitate, întîmpină mari dificultăți în a-și publica scrierile. Entuziasmat de evenimentele din decembrie 1989 și din perioada imediat următoare, e prezent la marile mitinguri democratice
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
vis lung; visul greu și confuz al umanității", cum observa mizantropicul Schopenhauer, ori „cea mai mare dezamăgire a oamenilor cumsecade", cum se rostea scepticul cu acest prilej Blaga. O înșiruire de evenimente cu înclinație catastrofică, din care ar fi cu neputință să alegi un fir director, o legitate, un sens care s-o sustragă absurdului, mult împovărătoare pentru făptura umană. Să fie la mijloc acea reflexă rezervă față de cursul evenimentelor supraindividuale, înscrisă în gena etnică românească, acel „boicot al istoriei", teoretizat
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
ireala" capitală britanică s-a subdivizat, întinzându-se pe întrega suprafață a pământului și renăscând, cu demonii și îngerii săi, în sudul american. Suferința sufletească profundă a tuturor personajelor - cu excepția lui Donald Mahon, a cărui suferință e fizică -, disperarea, neașezarea, neputința de a-și găsi un loc doar al lor, felul dezordonat în care trăiesc, visceralitatea agresivă sunt elemente constitutive ale modernității ivite din demolarea spațiului și valorilor tradiției engleze - o tradiție în egală măsură fascinantă și opresivă. Cele doar câteva
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
agonii se estompează sub presiunea dialogurilor, conversațiilor și confruntărilor dintre celelalte personaje. Acest Odiseu mut pierde și bătălia întoarcerii acasă, după ce pierduse șansa apoteozei. El s-a plasat în afara timpului, pentru că timpul fusese deja confiscat de protagoniștii încremeniți în propria neputință sau derută. Luate rând pe rând, personajele romanului se dovedesc a fi supraviețuitori iluzorii, cadavre de cuvinte ce plutesc în derivă pe fluviul abia inventat al disperării moderniste. Axa cărții se susține, finalmente, în generozitatea cu totul inexplicabilă a lui
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
figura unui răstignit pe crucea nuanțelor teoretice, în vreme ce glumețul ia distanță, acoperind problema de ridicol și reducînd-o la un joc de cuvinte. În ambele cazuri, rezultatul e același, căci problema rămîne nerezolvată, atît a doar că, în loc de amărăciunea dată de neputința dezlegării ei, te alegi cu o hohotire sarcastică de bufon satisfăcut. Toate anecdotele din carte, pretind autorii, au un sîmbure filosofic, de unde și numele de filosdotică, pe care îl dau antologiei de față. „Structura și suculența unei anecdote pe de
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
Cristina Alexandrescu În vreme ce rudele persoanelor dispărute odată cu avionul Boieng 777 manifestează în fața Ambasadei Malaysiei de la Beijing, căutările au fost suspendate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. "Guvernul malaysian este un criminal. Dați-ne înapoi rudele", spun oamenii care-și urlă neputința. Au trecut mai bine de două săptămâni de la dispariția avionului. Căutat în 11 țări, de 25 de țări, părți din el s-ar fi văzut prin satelit. Nimic confirmat încă. Marți, vicepreședintele Inmarsat, operatorul britanic de sateliți ale cărui date
Căutările Boeing-ului 777 au fost SUSPENDATE by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79311_a_80636]
-
ambiguu pe care-l are aici Ion Mureșan. Despre el, Manolescu notează, exact dar parcimonios: "Cartea lui de debut are o addenda în care autorul relegă Izgonirea din poezie, creația lui cea mai remarcabilă. Poemul este documentul liric extraordinar al neputinței de a scrie. Cineva sau ceva îl izgonește pe Mureșan din poezie, care trăiește, ca altădată Rimbaud, un sentiment de teribilă inutilitate ș...ț Izgonirea începe prin a invoca (fără patetism, doar cu o voce sigură, cu care se afirmă
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
ca o flegmă imposibil de evitat. Dar cum am spus, nu semnificația indicatorului era importantă. îl demobiliza imaginea. îl făcea să sufere și-i intra o gheară-n gât ori de câte ori o vedea, pentru că semnul ăsta îi aduce aminte de toate neputințele trecute și viitoare. I-au venit o sumă de idei pentru un semn mai bun, le-a povestit pe forumuri, pe la prieteni, ba chiar și unor polițiști. însă nimeni nu părea interesat de ideile și depresiile lui. Și pentru că nu
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
pusă în rol prin legea compensației. Când moartea este atât de aproape, fiecare stâlp bătut în platoșa trecutului seamănă cu o semnătură, care încălzește sufletul agonic. Nu cred în nostalgie, ci în reacția involuntară a ființei sensibile. Vladimir este victima neputințelor lui, apărătorii mohorâ-tului î sunt torturați de gândul c-au lipsit de la marile decizii. La un moment dat al vieții, orice om ia parte la o revoltă stupidă, în urma căreia cresc mituri mărunțele și idealuri de sezon. Iar în jurul oricărui
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
poeme. Cu un acut spirit de observație, creionează realități concrete, ce-i au în centru pe apropiații și pe concitadinii săi, pentru a face loc, în subsidiar, unor scenarii și interogații tensionate asupra vieții și a morții, asupra puterii sau neputinței iubirii de a dăinui. Atmosfera lirismului său se încarcă, astfel, de un fantastic discret, dublat de o intensă emoție, iar referințele susținute la cultura și limba galeză probează patriotismul profund al unui autor deschis experimentului contemporan, dar ancorat, deopotrivă, într-
RODY GORMAN by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7441_a_8766]
-
dacă este un om bun sau nu”. O asemenea partitură complexă o acopeă cu brio Leonardo DiCaprio. În nici o altă transpunere nu a existat obsesia acelei luminițe verzi de atâtea ori descrise de Fitzgerald, semn al speranței, poate și al neputinței de a atinge visul și pe care actorul o privește când este singur. Singur cu spectatorul căruia, datorită tehnicii 3D (putem discuta despre oportunitatea ei) pare a-i face onoarea de a se arăta așa cum este, răvășit dar și neînduplecat
Cannes, 2013: Marele DiCaprio - M-am apropiat cu sfială de Marele Gatsby. Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79433_a_80758]
-
pagini, deodată cu cel temeinic, deseori în mai multe volume, care încearcă, prin introducere în formulă și scoateri din calcul, să-l dea pe omul care ai fost. În jurnal sau în luări de poziție înseriate. Cîte ceva din amîndouă - neputința de-a le scrie pe rînd e a scriitorului care se consumă în fiecare coloană de gazetă - găsești în Tămîie și otravă, cele două tomuri, dintr-o proiectată serie mai lungă, scoase de Al. O. Teodoreanu la Naționala Ciornei, în
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
și un revers negativ al acestui nou "cult" ce înțelegea să oficieze "la altarul unui zeu al stabilității și permanenței", circumstanță ce semnifica "spargerea unității fenomenului prin recunoașterea esențialității doar a unuia din factorii săi componenți". Structuralismului i se reproșează neputința de-a aborda fenomenele și pe latura lor diacronică, aderența sa exclusiv la spectrul lor sincron rămînînd astfel "simptomatică" aidoma unui funciar neajuns. Această fixare a observației pe o verigă singulară, imuabilă a fenomenului investigat duce la un refuz al
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
Fiindcă m-ați poftit în intimitatea ființei. V-ați pregătit pentru asta. Am intrat în laboratorul dumneavoastră, în felul în care el, Lev Dodin, vede omul în relație cu el însuși, cu istoria, cu chestiuni cruciale. Omul cu putințele și neputințele lui. Cu minciuna din el, cu trădările uriașe, cu rezistența sau cu absența ei în fața morții. Și a puterii. De orice fel. Am intrat, cu alte cuvinte, în viața unui artist care spune povești cu oameni despre oameni. Simplu. Îngrozitor de
Dragul meu Lev Abramovici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7812_a_9137]
-
obișnuiește la bilanțuri, Miron Radu Paraschivescu prinde, în cuvîntul înainte, echilibrele înșelătoare ale omului și ale versului. Înclinînd ceva-ceva spre Arghezi, și biografic, făcînd, mai apăsat decît el, pasul compromisului, și artistic, printr-un împrumut de construcție a imaginii cu neputință de negat, Nisipeanu are, totuși, în mînă, pensula cu care sfărîmă densitățile. Tot ce ar trebui să fie culoare, greutate, miez se transformă într-un borangic cu memorie, aproape invizibil, dar stîrnind, cînd cade, efectul întreg al corpului din care
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
cu grija de-a alege acele texte al căror numitor comun să fie disperarea și lipsa unor soluții simple de supraviețuire- ar fi putut continua la nesfârșit! Scriem, se pare, dintr-o nevoie de aer, scriem de sete și de neputința de a privi în viitor. Și din solidaritate cu lumea necăjită înțeleg că dacă nu scriam ne sufocam fiecare în bârlogul său, în somnul său, înfrigurat, unde există, dar nu pentru toți un brad fabulos de Crăciun, împodobit cu texte
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7815_a_9140]
-
de genul celor pe care astăzi le critică de pe înalta lor platformă ideologică. N-au făcut-o. Restul e doar o vorbăraie sterilă, un "oierit al minții" care, departe de a produce brânză, ne aruncă în obraz produsele reziduale ale neputinței și frustrării. Cu atât mai binevenită este monografia Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măștile răului, publicată de Vladimir Tismăneanu și Cristian Vasile (Editura Humanitas, 2008). Divizată în trei secțiuni importante (prima, alcătuită din două magistrale eseuri dedicate lui Leonte Răutu de către
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
Marina Constantinescu Orice act de cultură serios este o formă de rezistență întru cultură. Aceea majoră. Care trece proba timpului, care dă mărturie despre prezent, privind spre viitor. Care reușește să depășească obstacolele tuturor neputințelor, umorilor, vanităților. Uneori, dacă privim în jur, pare tot mai greu. Nu imposibil, însă. Asta este șansa noastră ca să parcurgem existența demn și ca să nu ne sufocăm. Cu tenacitate, iscusință, dăruire și imaginație, rezistă și revista Teatrul azi. De zece
Forța unei reviste by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7831_a_9156]
-
necesită un zid împrejmuitor pentru a o surprinde, altfel putând să scape, să treacă asemenea unei clipe de grație. Arta plastică, dar și cea a spectacolului se dovedesc, citind această carte, a fi avut tot timpul o privire obstinată asupra neputinței de a vedea oglinda sufletului, adică fața omului. Privitorului, ca și spectatorului, îi rămâne mereu posibilitatea reversului: spatele oamenilor, când nu le este întors definitiv, e un mister ce așteaptă dezvăluirea. Ipostazele plecării, despărțirii, revoltei sau retragerii din lume sunt
Pictură și teatru by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/7832_a_9157]
-
pe dinăuntru, nu rezonezi deloc. Și atunci să ne întoarcem la cuvintele autorilor: "Că îmbrățișăm mesajul Bibliei sau nu, această istorie a Dumnezeului unic nu ne poate lăsa indiferenți." Fraza e antologică fiindcă e o contradicție în termeni. E cu neputință de înțeles cum cineva care nu îmbrățișează mesajul Bibliei poate totuși să nu fie indiferent față de el. Să ne închipuim că fraza aceasta este citită de un musulman. Sau de un ateu. Va avea aceeași tresărire de nedumerire ca cea
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
într-o suită de "spectacole, festivaluri, congrese" neîntrerupte, iar "vechii poeți de curte", C.V. Tudor și Adrian Păunescu, se află în preajma d-sale. Cultul lui Ceaușescu, recunoscut ca "un mare om de stat", chiar dacă bemolizat, continuă: "Explicația? Frica de adevăr! Neputința de a suporta insuportabilul revelațiilor și al complicităților! Omul autentic este pe cale de dispariție. Toate aceste considerații ar fi acceptabile Ťla nivel mediuť, este mai grav cînd constați că Ťmaladiať a contagiat elita intelectuală". Un exemplu: "Un scriitor cunoscut din
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
ca și cum ai păși într-o sală de muzeu în care busturile au fost acoperite cu pînză albă, neavînd voie decît să le citești numele de dedesubt, dar neputînd să le contempli înfățișarea. Le citești inscripțiile și treci mai departe din neputință de a le vedea. Și chiar dacă acoperirea vestigiilor se face în virtutea unei dizgrații generale, e îndeajuns să apară un vizitator care să smulgă pînza de pe busturi ca totul să iasă la lumină. Deodată vedem fizionomii, bănuim biografii și intuim împrejurări
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
pe care sprijină o națiune: autoritatea sacră a unei persoane, unitatea care ia naștere în jurul ei, și tradiția din care a apărut acea persoană. Orice monarhie cere, din partea regelui, harismă suprapersonală (divină), iar din partea plebei, fiorul demnității sacre, trăsături cu neputință de găsit în regimul republican. Cînd ajunge la republică, Fărcășanu este fără măsură. Nimic nu i se pare mai dăunător în privința degradării firii omenești decît republica. O societate fără monarh este un organism acefal, un vierme plat tîrîndu-se metameric acolo
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
cortegiului cvasi-mortuar la Charlestown echivalează cu ridicarea unei noi cortine. O parte a personajele din "sceneta" anterioară dispar din prim-plan (conductorul, Julian Lowe, Schluss etc.), iar atenția e acaparată de "oamenii vechi", de locuitorii târgului încremenit în ticurile propriei neputințe: Januarius Jones, reverendul Mahon și soția acestuia (părinții soldatului muribund), Cecily Saunders, logodnica lui Mahon, George Farr, bărbatul îndrăgostit de Cecily, Emmy, iubita de-o noapte a lui Donald Mahon, precum și mulțimea de figuranți-ciocli gata să se înfrupte din amănuntele
Primul Faulkner (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6836_a_8161]