3,942 matches
-
nu vom urmări o nouă direcție politică fără învoirea reprezentațiunei țării."44 Și guvernul turcesc declarase că va respecta neutralitatea României și că linia de apărare va fi malul Dunării. Ministrul credea că puterile europene vor dezbate la conferință problema neutralității României, oferind garanții speciale. În context, Eminescu admite că România trebuie să urmeze cea mai bună cale pentru apărarea propriilor interese. Dar ce te faci cu mărturia ciudată a regelui Carol I că el a hotărât, de la bun început, să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
recunoscuse cinci din cele șapte puncte din protestul Principatelor. Mai mult, Eminescu reține, ca noutate a zilei, o apropiere "foarte energică" a Germaniei de Poartă, "pe baza independenței României, care ar servi de barieră sub garanția Germaniei". Ceea ce însemna păstrarea neutralității. Dar ceva misterios și neprevăzut, desigur, lucrează împotriva acestui drum favorabil în diplomația internațională. Mai întâi, la conferința din 4/16 ianuarie 1877, lordul Robert Salisbury prezintă delegației otomane cerințele în patru puncte ale delegaților europeni, neadmiterea lor ducând la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
spin, care va deveni de o importanță specială și pentru România: chestiunea evreiască. Iar Eminescu simte că, în curând, acest spin se va îndrepta și împotriva României, principala cauză pentru care țara a fost frustrată de avantajele majore ale recunoașterii neutralității sale. Pe 19 martie, Bismarck încă mai credea în pace și în dezarmarea Rusiei. Dar în Balcani încep provocările. Ca răspuns la acestea, o mie de turci, comandați de caimacamul Petrovaț, măcelăresc două sate bosniace 56. Balansând prin capitalele europene
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a avut același rol de provocator ca Masinissa, regele Numidiei, încât tabloul este complet, zice Eminescu, în editorialul din 1 aprilie 1877 al Curierului de Iași61. Războiul nu mai putea fi evitat. Încercând, pentru ultima oară, să facă uz de neutralitate, România "descoperă" cu stupoare că aceasta nu-i era garantată de puterile europene. Cine avea interesul să facă uz de un asemenea chițibuș diplomatic? O știre consemnată de Eminescu la 10 aprilie, sună sec: "O depeșă din Londra spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Cine avea interesul să facă uz de un asemenea chițibuș diplomatic? O știre consemnată de Eminescu la 10 aprilie, sună sec: "O depeșă din Londra spune că generalul englez consideră pe România ca făcând parte din Imperiul Otoman și că neutralitatea specială a României nu e garantată prin nici un tratat."62 Deși până atunci nimeni nu contestase dreptul țării la neutralitate. Atitudinea perfidului Albion arunca România între Scylla și Charribda. Cine determinase Anglia să-și schimbe opinia în legătură cu neutralitatea României? Se
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sec: "O depeșă din Londra spune că generalul englez consideră pe România ca făcând parte din Imperiul Otoman și că neutralitatea specială a României nu e garantată prin nici un tratat."62 Deși până atunci nimeni nu contestase dreptul țării la neutralitate. Atitudinea perfidului Albion arunca România între Scylla și Charribda. Cine determinase Anglia să-și schimbe opinia în legătură cu neutralitatea României? Se pare că Alianța Israelită Universală, care țintea să pună condiții pentru o viitoare revizuire a art. 7 din Constituție. Rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și că neutralitatea specială a României nu e garantată prin nici un tratat."62 Deși până atunci nimeni nu contestase dreptul țării la neutralitate. Atitudinea perfidului Albion arunca România între Scylla și Charribda. Cine determinase Anglia să-și schimbe opinia în legătură cu neutralitatea României? Se pare că Alianța Israelită Universală, care țintea să pună condiții pentru o viitoare revizuire a art. 7 din Constituție. Rămâne de cercetat în subteranele istoriei. Declarația subsecretarului de stat Bourke este astfel comentată de Eminescu: "Aceste puține cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
poate opune ocupării din partea trupelor otomane și, dacă ar încerca a se opune, Turcia ar avea dreptul să ne trateze ca pe o țară inamică, ca pe o provinție răsculată chiar."63 Eminescu aduce argumente că excluderea României de la dreptul neutralității este tendențioasă: "Fără a ne preocupa de înțelesul pe care Albion cearcă a-l da poziției internaționale a României, vom aduce numai aminte că purtarea acesteia pân-în momentul de față a fost cea mai corectă din lume. Pusă sub
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aduce numai aminte că purtarea acesteia pân-în momentul de față a fost cea mai corectă din lume. Pusă sub garanția colectivă a puterilor, neavând nici o legătură reală cu Imperiul Otoman, ea era și este neutrală prin natura lucrurilor, chiar dacă neutralitatea n-ar fi fost stipulată prin un anume tratat. Când art. XXII a tratatului de Paris spune că nici o putere n-are voie să s-amestice în cele dinlăuntru ale țărei și art. XXVII că nici Turcia chiar n-are voie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu armata în România fără învoirea tuturor puterilor celorlalte, e evident că România a fost considerată cel puțin pe atât de autonomă și suverană ca și statele germane după pacea vestfalică, deși ele "formal" făceau parte din corps germanique. Deși neutralitatea era de sine înțeleasă, România au făcut apel la puteri ca să fie neutralizată în mod clar și necontroversat. Dar memoriul României au fost pus frumușel ad acta, căci puterile au binevoit a ne considera ca nevrednici a ocupa un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
memoriul României au fost pus frumușel ad acta, căci puterile au binevoit a ne considera ca nevrednici a ocupa un moment înalta atenție a profunzilor ei diplomați."64 "Prietenii" europeni ai României atenționează imediat Poarta că românii n-au garanția neutralității, ceea ce este primit cu satisfacție de "Agenția rusă" de presă, la 13 aprilie 1877. Eminescu amintește, cu ironie, cum credulii politicieni dâmbovițeni erau buni bazați pe dreptul la neutralitate și chiar au cerut desființarea armatei pentru a reduce deficitul bugetar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
europeni ai României atenționează imediat Poarta că românii n-au garanția neutralității, ceea ce este primit cu satisfacție de "Agenția rusă" de presă, la 13 aprilie 1877. Eminescu amintește, cu ironie, cum credulii politicieni dâmbovițeni erau buni bazați pe dreptul la neutralitate și chiar au cerut desființarea armatei pentru a reduce deficitul bugetar, problemă grea și pe atunci. Dacă Europa n-ar fi găsit, în mod subit, că trebuie să nu recunoască neutralitatea României, Rusia n-ar mai fi avut motivul pornirii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
credulii politicieni dâmbovițeni erau buni bazați pe dreptul la neutralitate și chiar au cerut desființarea armatei pentru a reduce deficitul bugetar, problemă grea și pe atunci. Dacă Europa n-ar fi găsit, în mod subit, că trebuie să nu recunoască neutralitatea României, Rusia n-ar mai fi avut motivul pornirii războiului: "Pentru orice inteligență mai pătrunzătoare era însă aproape dovedit că mijlocul cel mai puternic contra războiului, dacă acesta nu era dorit, ar fi fost neutralizarea României, sub garanția colectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ecuipată, pe atâta pe cât l-au iertat starea noastră înapoiată în cultură și calamitățile economice", în pofida intereselor "păturii superpuse", cea care credea că n-avem trebuință de tunuri și de baionete. Eminescu răspunde și jubilației presei austro-ungare față de știrea că neutralitatea României este inexistentă, acuzându-ne, totodată, de "rusofilie" și cum că am fi "reprezentanți ai politicii slave". Poetul caută cauzele aceste trădări din partea Occidentului în slăbiciune, rea-voință, în "rezervațiile mentale ale diferitelor cabinete", sucite de anumite interese, pentru a conchide
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
face împotriva lui. Principelui Carol I nu i-a mai rămas decât să trimită o delegație care să-l întâmpine politicos pe Alexandru al II-lea la Ungheni, pe 11/23 aprilie 1877, după o ultimă încercare de a conserva neutralitatea 68. La curtoazia mitropolitului Iosif Gheorghian, țarul răspunde cu aceeași monedă: "Sunt foarte mulțămit a vă vedea. Cunosc țara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. Întru și acum, însă ca și altădată nu ca inimic, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
toată forța caracterului său. Vederea lui Stere era pe termen lung, istoria dându-i dreptate, căci Basarabia va fi din nou pierdută, România însăși fiind înglobată în noul imperiu răsărit pe ruinele celui țarist. În istoria imediată însă, politica de neutralitate, urmată de alianța cu puterile Antantei, a dat câștig de cauză politicii lui Ionel I.C. Brătianu. În virtutea convenției cu Antanta, România intră în război la 14 august 1916, împotriva Austro-Ungariei. Totuși, începutul campaniei pentru cucerirea Ardealului a însemnat un dezastru
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a te posta de partea Vienei însemna a sacrifica Ardealul și Bucovina; a te posta de partea Moscovei însemna a sacrifica, pentru a treia oară, Basarabia. O situație fără ieșire pe care Brătianu a încercat s-o rezolve prin diplomația neutralității, apoi prin alianța cu Antanta, sacrificând Basarabia. În realitate, totul depindea de o aruncătură de zar. Iar aceasta a fost lovitura de stat din Rusia, transformată în Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. În asemenea obscură poveste, "profetul", bazat pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
3) integrarea într-un mod de a fi și de a gîndi specific vorbitorilor limbii. Deși mereu alta, construcția lingvistică se menține în vorbirea obișnuită în limitele unei expectații, a unor obișnuințe, care, dacă sînt depășite, realizează trecerea din registrul neutralității într-un alt registru, de obicei, în cel al expresivității. La rîndul lui, interlocutorul, deși se află în mare parte în fața unor enunțuri noi, formulate diferit față de cele cunoscute pînă atunci, realizează în conștiința sa sensul celor enunțate, le interpretează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mijloace lingvistice, iar, în unele cazuri, a valorificării unor sugestii pornite din structurile și formele limbii. În principiu însă, aspectul subiectiv n-ar trebui să depășească anumite limite pentru ca textul filozofic să-și poată păstra ținuta sobră și de aparentă neutralitate. Ca atare, discursul filzofic este marcat, pe de o parte, de un subiectiv ontologic, care pornește din desemnare, din statutul referentului (obiectului desemnat, conformației noțiunii) și, pe de altă parte, de un subiectiv lingvistic, care privește semnificația, conținutul cuvîntului dat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aveau contacte economice și culturale cu creștinii și că trăiau în izolare, sărăcie extremă, hărțuire neîncetată. În secolele dinainte de emancipare, comunitățile evreiești au sporit demografic mai rapid decât populațiile creștine. Nefiind obligate la serviciu militar, cu câteva excepții, și datorită neutralității lor, ele nu au fost decimate cum au fost creștinii în războaiele religioase care au sfâșiat Europa până în secolul al XVIII-lea. În raport cu alte populații, grație structurii de întrajutorare pe care au dezvoltat-o, sărăcia lor a rămas mai mică
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
americanii, dacă China și-ar deschide baze militare în Mexic. Aceeași opinie o are și un alt mare teoretician în domeniul relațiilor internațio nale și specialist în probleme rusești, George Kennan, inspiratorul politicii de "îngrădire" a fostului URSS. Meirsheimer propune neutralitate în Ucraina și Georgia. Nici generalii americani nu vorbesc aceeași limbă. Iar o alianță Rusia-China, cu prima vector militar și a doua vector economic ar fi gravă. Sancțiunile economice nu sunt suficiente, deși au efecte, vedeți prețul petrolului, dar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
adversarului pentru a avansa rapid spre răsăritul continentului. Comunitatea Economică Europeană s-a transformat în UE, adică într-o structură de integrare politică. La această uniune s-au raliat imediat statele cărora li s-au impus sau și-au asumat neutralitatea după război 68. Deceniile de umilință trăite sub ocupația sovietică au făcut ca țările din inelele de securitate să adere fără a pregeta la UE. În prezent, asumarea proiectului european reprezintă subiect de dezbatere în țările ex sovietice. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru a asigura această impresie. Dacă îți chemi șeful să rezolve o dispută cu un client, care sunt șansele ca acel client să îl perceapă ca fiind neutru? În concluzie, șeful tău trebuie să acționeze în sensul creării sentimentului de neutralitate în mintea cumpărătorului. Cea mai bună modalitate este de a face o mică concesie la începutul procesului de mediere. Șeful tău intră și, chiar dacă este la curent cu problema, spune: „Nu am avut încă ocazia de a mă familiariza cu
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Al Treilea Val”, despre care vorbește Huntingtonxe "Huntington, Samuel P." (Huntingtonxe "Huntington, Samuel P.", 1991). În ultimii ani, specialiștii în științe sociale au început să radiografieze acest proces de „democratizare” (Choixe "Choi", 1997; Hahm, Rhyu, 1999). Eforturile lor au păstrat neutralitatea de gen din punctul de vedere al teoriei și metodelor și de aceea nu au recunoscut contribuția femeilor la democratizarea Coreei de Sud și nici impactul pe care l-a avut tranziția asupra participării acestora la viața publică. De exemplu, femeile au
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
diferite bărbaților și femeilor, roluri ce, la rândul lor, determină mijloacele prin care aceștia contribuie la mediul în care trăiesc și beneficiază de el (Beallxe "Beall, Jo", 1996). Deseori, aceste diferențe nu sunt recunoscute în cadrul procesului de planificare caracterizat de „neutralitate de gen” și, de aceea, pentru a influența modul în care sunt distribuite resursele, femeile trebuie nu numai să își exprime propriile interese în cursul proceselor de planificare, ci și să le transforme prin sensibilizarea la problemele de gen și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]