1,376 matches
-
Porților de Fier. În Republica Moldova are o prezență fragmentară în albia Nistrului, unor afluenți și izvoarele din sectorul de mijloc al Nistrului (Naslavcea-Unguri). Este un pește de apă dulce, trăind în apele curate repezi de munte cu fundul pietros sau nisipos sau acoperit cu bolovani. Felul de viață este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat, stă ascuns mai tot timpul sub pietre mari pândind prada și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Corpul alungit și gros este cilindro-conic, aproape rotund în
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
aride la climate semi- aride unde apa este , în general, lipsesc sau în zonele arctice , alpine , unde apa nu este disponibil în formă lichidă , care au nevoie plantele . Deficitul de apă poate , cu toate acestea , la fel ca în solurile nisipoase ( capacitate low - holding de apă ) , sol argilos (material compactat , apa curge superficial de la ), sau chiar cu calcar , de asemenea, din cauza naturii a solului ( de multe ori mai multe șanțuri și fisuri , apa se scurge repede ) . Formele de adaptare la deficitul
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
câte 2 supraorbitare și 3 tabulare. Parietalele în contact, despărțind frontalele de occipitalul superior. Bazisfenoidul este prezent, dar ortosfenoidul lipsește. Ectoetmoidele sunt osificate. Trăiesc în râuri repezi și pâraie cu apă limpede, rece, bine oxigenată și cu fundul pietros sau nisipos. Sunt tipice în cursul mijlociu și inferior al râurilor de munte, dar în zonele mai nordice sunt de asemenea prezente în lacurile și râurile din câmpii. În Euroasia sunt răspândiți în regiunile arctice și temperate din emisfera nordică, de la Insulele
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
vechimea blocurilor. Acestea au o durată de servici: blocurile de beton de circa 100 de ani, cele de cărămidă de aproximativ 80 de ani. De asemenea, multe blocuri au fost construite în albia Dâmboviței și a Colentinei, pe un teren nisipos. DC News: Ne spuneați că dacă ne salvăm de cutremur... nu scăpăm de incendiu. Marius Marinescu: Da. Să nu uităm că cine scapă de cutremure, nu scapă de incendii și nici scapă de incendii nu scapă de inundații în cazul
Ce ascund blocurile în care locuiesc românii. Un specialist spune adevărul de care autoritățile se tem-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101353_a_102645]
-
încât nu mai trebuie să fie cultivată. Henna necesită temperaturi ridicate (o media zilnică optimă de aproximativ 25 °C) pentru a germina, crește și a se dezvolta. Se adaptează la o gamă largă de condiții. Tolerează soluri sărace, pietroase și nisipoase, dar de asemenea se adaptează bine și la soluri argiloase grase fertile. Ea tolerează umiditate scăzută a aerului, precum și seceta. Sunt adesea întâlnite plante aclimatizate nu numai în albiile râurilor inundate temporar și păduri riverane, dar de asemenea și pe
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri, lacuri, bălți, delte, ape îndiguite. Este deosebit de comun în bălți și brațele moarte ale râurilor. El preferă să stea în ape calde de mică adâncime cu temperaturi de până la 30-32°C, cu fund nisipos sau mâlos, în locuri cu curent lent de-a lungul malurilor. Trăiește în ape cu vegetație densă formată din limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), iarba broaștei ("Hydrocharis morsus-ranae"), limba apei ("Potamogeton" sp.), sârmuliță ("Vallisneria" sp.). Poate tolera ape ușor salmastre (ajungând aproape de
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
a-și întrerupe hrana. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2-3 ani. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în iunie, la temperaturi ale apei între 12 și 28°C, în ape cu adâncimi mici (0,1-1 m) cu funduri nisipoase sau mâloase, bogate în vegetație submersă. Depunerea icrelor se efectuează în mod colectiv, în cârduri care sunt formate în mod normal de un număr mai mare de 150 exemplare. Maturizarea gameților are loc în momente diferite și depunerea icrelor are
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Depunerea icrelor are loc de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verei, în funcție de condițiile meteorologice. În epoca de reproducere, peștele urcă în cârduri pe râuri pentru a ajunge la locurile de reproducere situate în ape curgătoare puțin adânci cu funduri pietroase și nisipoase. Depunerea icrelor are loc în cicluri, fiecare femela depune până la de trei ori pe sezon. În fiecare ciclu femela depune câteva sute de icre. Perioada de incubație durează 1-2 săptămâni, alevinii trăiesc pe fundul apei, până la resorbția sacului vitelin, iar
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
râurile: Argeș, Olt (în arealul rezervației naturale Valea Oltețului), Mureș, Gilort, Râul Târgului, Cugir, Sebeș și Cerna și în afluenții acestora. Nisiparița preferă apele de munte, repezi, curate, cu temperaturi în jur de 10°C - 18°C și cu fundul nisipos, în care își petrece ascunsă majoritatea timpului . Nisiparița poate ajunge, ca lungime, până la 12 cm femela și 10,5 cm masculul. Are corpul cilindric, pielea este subțire, aproape transparentă. Pe spate și laterale este colorată în tonuri de la maro până la
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
o cavitate subacvatică și strălucește prin apă, creează o reflecție albastră care luminează peștera. Peștera se întinde pe o distanță de aproximativ 50 de metri în stâncă la suprafață și este adâncă de aproximativ 150 de metri, având un fund nisipos. Grota are o lungime de 60 de metri și o lățime de 25 de metri. Gura peșterii are doi metri lățime și aproximativ un metru înălțime. Din acest motiv, intrarea în grotă se poate face numai atunci când valurile sunt mici
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
cu pete pe spate; abdomenul alb-murdar. Pielea este subțire și lasă să se vadă în regiunea dorsală și codală segmentele mușculare. Mustățile sunt de culoare castanie sau neagră. Somnul pitic preferă apele limpezi, puțin adânci, liniștite, cu fundul moale sau nisipos, bogate în vegetație, trăind în grupuri. Iarna și-o petrece îngropat în adânc, încetând a se mai hrăni. Somnul pitic este un pește răpitor de temut, omnivor, bentonic. Juvenilii se hrănesc cu organisme bentonice și zooplancton, inclusiv chironomide, cladocere, ostracode
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
Boul de mare (Uranoscopus scaber) este un pește marin, din familia uranoscopidelor, care trăiește pe funduri nisipoase sau pietroase, din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. Lungimea până la 40 cm. Are corpul foarte lat și comprimat dorso-ventral în partea anterioară și îngustat spre coadă, astfel încât are aspectul unui con. Capul este mare, larg, cu gura mare verticală
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
ul ("Phoxinus phoxinus") este un pește dulcicol de cârd, de talie mică (8-14 cm în lungime și 10-14 g în greutate), din familia ciprinide ("Cyprinidae"), care trăiește în apele curgătoare reci, cu fundul pietros sau nisipos, din zona de munte și de coline. Este răspândit în Europa, nordul Asiei (Siberia) și bazinul hidrografic al Amurului. Lipsește în Asia Mică. În România se găsește în zona superioară a râurilor și chiar mai jos. Are corpul alungit, subcilindric
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
abundentă în bazinul râului Sava. Pătrunde și în nord-vestul României unde s-a semnalat în râul Tur, la nord de Satu Mare, numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu apă înceată. În apele stătătoare trăiește în bălțile de inundație, lacuri și iazuri. Seamănă mult cu babușca, dar spre deosebire de aceasta are corpul mai lung, capul și ochiul
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
ul (Gymnocephalus schraetser) este o specie de pește exclusiv de apă curgătoare, care preferă apele lente de la câmpie, dar ajunge și la deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunării și râul Kamcia (estul Bulgariei). În România este relativ frecvent pe tot traseul Dunării și rar în râurile din vestul țării (Crișuri, Someș, Mureș) precum și la gurile Prutului și
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
Peștele ventuză comun (Lepadogaster lepadogaster) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos sau nisipos din vecinătatea țărmului, mișcându-se destul de greoi, printre alge. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. În România, a fost semnalat la Agigea. Este un pește mic, având o lungime de până la 8-10
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
rădăcinile arborilor). Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri vechi de foioase sub stejari și castani mai rar în cele de conifere pe lângă pini, dezvoltându-se numai în locuri calde, în special pe soluri nisipoase și acre, din iunie până septembrie (octombrie). Clasa "Agaricomycetes" care include de asemenea "Amanita caesarea", este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferență de exemplu cu genul
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe lângă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe lângă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Această ciupercă are avantajul că este
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
păduri de foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe lângă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Această ciupercă are avantajul că este rareori atacată de viermi. Bureții proaspeți pot fi pregătiți ca ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la un sos de carne
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum variicolor" (trăiește sub mesteceni), " Leccinum versipelle" (crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe langă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Aceasta ciupercă are avantajul că este rareori atacată de viermi. Bureții tineri pot fi pregătiți că ciulama, sau adăugați la un sos de carne de vita sau vânat, cel mai
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteceni), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum versipelle" (crește în în păduri și parcuri, pajiști sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
crește în în păduri și parcuri, pajiști sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos, pe lângă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Aceasta ciupercă are avantajul că este rareori atacată de viermi. Bureții proaspeți pot fi pregătiți că ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la un sos de carne de
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din martie, privind afară din zăpadă, până în iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri nisipoase în special prin păduri de conifere mai ale sub pini și larici, adesea oară la margini de drum, dar, de asemenea, sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. Prima menționare științifică a ciupercii a urmat în anul 1774, când cunoscutul
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare, pietros sau argilo-nisipos; exemplarele bătrâne duc
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]